Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_76
P. 1
: x X B E H T A T E, D E M O C H A Ţ I E, A D E V A R !
. B
CU VÎNTUL’ LI BER
Anul II, nr. 76 VINERI, 23 MARTIE 1990 4 pagini • 50 bani
liberei iniţiative (II) i j l l l l Este
- Vă rugam, domnule încît libera iniţiativă să-şi
Alexandru Işan, director poată _ face loc mai repede
al Adminiştrafiei financia şi mai uşor.
re judefene, să ne spu - Dar utilajele, sculele,
neţi cîte cereri s-au înre echipamentele, aparatu vremea
gistrat, pînă în prezent, ra necesară, piesele de
îa organismele speciali schimb, ca şi materiile
zate din cadrul primării prime şi materialele ne
lor judeţului nostru pri- cesare celor angajaţi în
: vind organizarea unor diferite activităji şi ser
' activităţi' pe baza liberei vicii particulare, cum pot
’ iniţiative ? fi procurate? \ - t:
- Mai mult de 1000, vi- - De asemenea, prin în-'
zînd o mare diversitate de chiriere sau cumpărare - do
servicii, de la com'erf-turism tarea tehnică iar baza
pînă la cele mai mici pre materială prin contractare'
staţii casnice. Şi numărul lor cu, unităţile producătoare
este în creştere. sau prin asigurarea cu amă Adevăraţii gospodari ai
- Cine asigură spatii nuntul la preturile în vigoa ogoarelor ău trecut eu nă mănăm — -spuneau inter
celor care doresc să prac re. Deocamdată este; prefe i dejde la fapte. în fermele locutoarele, Comisia de îm
părţire stabileşte azi
un
tice una din cele patru rabil să se folosească resur Un secret foarte * I.A.S. Haţeg se lucrează
forme de activitate . eco- sele locale, unele materiale i zilnic, cu spor, la însămin- lucru, care în-ziua (ama
toare este anulat de unii
nomico-socialâ pe baza recuperate, oiţe materii pri ţarea culturilor furajere, cetăţeni care se opun le
liberei iniţiative ? me indigene mai uşor de I bine . ■ cunoscut S la plantatul cartofilor. La
- Aici este marea proble găsit, pînă cînd se mai re galităţii cu forţa. Noi cre
mă. Tofi cei care vor să e- glementează situaţia econo ferma din Sîntămăria-Or- dem. că important este să
lea săminţa
de ovăz s-ă
fectueze asemenea . lucrări mică a tării. O sugestie ar i ieşim la cale, ca tot pa
şi servicii particulare trebuie fi organizarea . unor forma ! M M S P O tim jA 01) Incorporat în sol pe 100 nii n tul să fie bine lucrat,
să se îngrijească de spatiile ţii de constructori, în vede i ha .şi acum se trece, lă sâ dea recolte, nu,-să ră-
plantatul cartofilor.- Trac
şi terenurile necesare, cu rea realizării unui volum de Din volumul imens de sul că gumarea era in mrnă nemuncit"
sprijinul primăriilor din loca lucrări din domeniile inves corespondenţă (5d—60 000 fluenţată de... Climă — li toriştii Viorel Cic, Florin Răspunzînd unei sesizări,
lităţile unde domiciliază sau tiţiilor şi edilitar-gospbdăresc I scrisori săptămînal, In pire mai puternică In ca Melinţoni şi Ciurar Pascu rie-am deplasat şi în satul
pun mult suflet în reali
unde vor să execute anu ai judeţului. medie — n.r.), ■ doar 10 zul scrisorilor provenite zarea acestor lucrări. - Sînpetru. -Aici, într-o tar-
mite activităţi. Ei pot să în N.R. Iar o alta, adăugăm la sută făcea obiectul u- din „ţările calde". Odată Ta situată lîngă barajul
amănunţit trecute prin baia de abur
nui... studiu
chirieze, să cumpere ori noi, cu profit garantat, ar Această selecţie Consemnăm că o atmo hidrocentralei, bălteşte apa
să-şi construiască spatiile de fi sfera turismului şi presta avea şi desigilate, trimiterile sferă bună de muncă exis şi terenul respectiv nu
care au nevoie, bineînţeles, ţiilor auto oe şoselele jude drept criteriu de bază poştale erau citite, „re tă şi Ta cooperativele agri poate fi folosit. Specialiş
şi cu sprijin de la stat. ţului, în perspectiva imedia lista cu «suspecţi" — fur-, zumatul" acestora luînd cole dip Silvaşu de ! Jos, tii aflaţi la faţa locuiţii
tă a deschiderii sezonului nizată de direcţia opera drumul departamentului: Haţeg şi altele, unde tim erau de părere că băltirea
N.R. Sîntem încunpştiinfati, tivă a Departamentului Imprimarea cu plomba-
însă, că nu peste tot organe turistic, într-un jude) cu un pul bun de lucru în cîmp provine din infiltraţii, apa
patrimoniu turistic extrem de securităţii statului. gină albă sau cşmeală este judicios'folosit, avînd freatică ridieîndu-se la su
le locale ale administraţiei vast, de interesant 'şi. variat. folosirea co în vedere - că; în condiţii prafaţă. Inginera Angela
de stat acordă atenţia co Şi încă o sublmiere încu Interceptarea scrisori- simpatică, le specifice acestei primă Dragoş ne-a' spus că a fă
respunzătoare şi ajutorul cu- rajarea liberei inifiqîive a- . lor constituia a doua e- municării in limbi străi- < veri;: cînd se face acut sim cut o adresă la I.E.E.L.I.F.
venit în acest important do- ■ tapă a procesului, după ne . (chiar, şi păsăreasca)
trage după sine încă cel pu cea de triere. Intr-o ca erau, pentru „cititori”, o i ţită lipsa umidităţii din pentru a veni şi a realiza
meniu al privatizării, _ care ţin două avanfaje: primul, meră anume amenajată, joacă de copil. I sol, - operativitatea la se un canal de scurgere. So
ar .da curs concurentei şi ca ocuparea unor oameni aflaţi pe un panou cu buzună- Intr-un alt birou, la I mănat şi calitatea lucră luţia ar fi mai simplă, de
lităţii serviciilor, ar rezolva acum fără servicii şi dimi raşe erau afişate bileţele pupitrele unor maşini e- I rilor decid hotărîtor soar oarece un canal colector
foarte multe din problemele nuarea ratei şomajului, iar pe care se insei iau nu lectrice de construcţie ta recoltei. în alte locali dalat este construit în a-
cetăţeanului pus adesea în în al doilea rînd - âtrage- mele şi adresa persoane specială se lipeau din nou tăţi se mai menţin însă propiere, dar nimeni din
fata unor situaţii de nesolu- rea în circuit a monedei na lor a căror coresponden plicurile, iar în ultima situaţii de incertitudine, tre localnici nu vrea sâ ia
fionat. ţionale, prevenind, cît se va ţă prezenta „interes*. cameră se executa car nu s-a încheiat „faza" dis o iniţiativă, să pună mina
: Considerăm necesar ca îri putea, fenomenul inflaţional. Scrisorile acestora se in tarea scrisorilor după cuţiilor asupra împărţirii pe unelte şi să realizeze
fiecare oraş să se inventa Aşadar, întreprinzătorii^ în troduceau într-un suport localităţile de destinaţie, pămîntuluL un şanţ de scurgere in a-
rieze spatiile disponibile, să domeniul liberei iniţiative dih plastic, codat, priori operaţiune care includea Iată cîte va opinii în a- cest canal (!). Ba, mai
se comaseze afteje, prea merită tot sprijinul. tară de studiat fiind po şi restul de 90 la sută cest sens. în satul Liva- mult, o însemnată cantita
largi, care nu justifică une ziţia „suspecţilor" faţă de din trimiterile rămase ] dea, doamnele Maria Ale- te de îngrăşăminte chimi
le actiyităfi (în corner}, în. Interviu realizat de regim (cunoscută ' apriori nepreldcrate. ] xe şi Mălină Pavel îşi ex ce stă „depozitată" sub
prestaţii, în alte domenii), DUMITRU GH EO N EA &au reieşită din conţinu Ce a fost să nu se j primau nemulţumirea pen cerul liber în cîmp, pen
tul epistolelor). repete. «Important este I tru faptul că oamenii din tru că nimeni nu vine să
că ■ interceptarea^ trimite-1 această - localitate nu sînt ajute la împrăştierea sa.
Operaţiunea de des
chide»- a plicurilor pre rîior' poştale â încetat consecvenţi cu propriile Pe lîngă faptul că îngrăşă-
mintele pot fi sustrase. în
• TRIBUNA „CUVÎNTULUI LIBER" zenta elemente ceva mai- din ziua de 22 Decembrie decizii, deoarece, pe lingă eventualitatea unei . ploi
pag. a lll-a spectaculoase. , Deci, le 1989, - respectiva - mutate că nu s-au respectat pre acestea se vor- deprecia,
vederile legale 'privind a-
genda eu aparatele de a securităţii fiind deza- ,
• O noapte pe cupola bisericii... citit prin plicul închis fectată. tribuirea loturilor în folo fără să-i pese cuiva.
pag. a ll-a rămine... poveste. La des într-un cadru neoficial la sinţă îndelungată, ni^j cri N ICQ IAE TIRCOB
nu
teriile de repartizare
chidere se lua in calcul MIRCEA D IACO N U I
• Proclamaţia tineretului din Tîrgu Mureş ţara din care a fost ex au fost cele mai potrivite. Foto DANIEL DA VID
„Timpul este bun de lucru,
pag. a IV-a pediată scrisoarea,' în sen- (Continuare In pag. a 2-a) I dar nu putem şi nu ştim
ce să faceţn. unde să se- (Continuare în pag o 2-a)
DREPTUL LA OPINIE
. Revoluţia ne-a adus Li libertăţii dorite. Aţi constâ- anarhice şi, uneori, violen
„MERGI ÎN PARC CĂ NU MAI SÎNT ŢlNf ARI“ bertatea, ' cuprinsă Intr-o 1 tat, desigur, că în trecerea te ale manifestării în liber
Am rămas impresionată respectiv un schimb, dar tie de la întreprindere, a- seamă de libertăţi la care de la acea unitate rezulta- tate, neînţelegîndj neinlero-
de articolul despre direc dornnuT Bâlescu,; fiind prie poi la consiliul : popular, nici nu speram. Atîtea, în sîndu-i nobleţea de a exista
torul Marin Boteseu de la ten cu fostul primari Circa, punerea în • discuţia bi cît ne şi speriem aflîndu-ne cu gîndul şi euvîntul libe
I.C.S.A.P. Cu această oca am fast evacuată. ; roului executiv şi apoi am faţă în faţă cu ele, pe care re. Şi, ca atare, întîlnini, ne
zie vreau să luafi la cu Am încercat *sa„i - explic primit aprobarea şi reparti însă deseori nu le preţuim, Avem lovim şi suferim de pe ur
noştinţă - că - cele menţio domnului Bâlescu -din nou ţia. ■ nu le ştim folosi, nu le pu ma celor ce cred şi înţeleg
nate sînt reale. Paralel cu situqjiai ca. să-mî dea, lo Dar domnul Bâlescu a nem în valoare, în slujba că libertatea înseamnă a ne
acestea vă redau şi eu cî- cuinţă. Ştifi ce mi-a răs- spus că nu este valabil ce noastră, ca oameni liberi libertatea face de cap.
teva aspecte din noianul puns ? „Mergi în parc că zice consiliul', este valabil . ce sîntem. Strada este scena care
liberi, oa sa ne
care există în activitatea nu mai sînt ţînţan" ce aprobă el ! De necrezut, Veţi fi desigur de acord, scoate la rampă cele mai
domnului Bâlescu. O sa vi In anul 1989 am găsit un dar adevărat. stimaţi oameni felurite manifestări ale li
se pară de necrezut, dar apartament cu patru camere Arh fost din nou la dom meni de bine, că, totuşi, bertăţii de a ne face de
este adevărat. la- un foşt coleg; (deci tot nul primar Lavu şi acesta printre noi, în viaţa noas de cap ? cap. In primul rînd circu
1. In' anul 1980 am soli din I.C.S.A.P.) urmînd' să ne-a spus să ne mutăm în , tră, libertatea greşit înţe laţia — auto şi pielonală,
citat; apartament căci lo ne mutăm•" ain Zar'ahd, leasă se manifestă la tot deopotrivă. Cu maşinile se
cuiam patru persoane în bloc P -4/93, de la două MARIA CRIŞAN, pasul, în- toate sferele de circulă după... nici o lege.
două camere, confort doi. .camere - -unde locuiam a- ospătar la Restaurantul activitate. Că mulţi dintre tă din durere, dîrzenie şi
Bineînţeles că nu. am pri cum 5 persoane - în strada Transilvania, noi se mişcă în libertate pe opoziţie în faţa oprimării, NICOLAE STANCIU *
mit. Fiind mereu amînaţă, Liliacului, bloc 20/13, unde mamă a cinci copii nişte traiectorii haotice, ne unii s-au avîntat, mai întîi, ~ ; S
am fost nevoită să-nii a- sînt şi acum. 'A m mers pe definite, dăunătoare înseşi cu ardoare chiar, la forme (Continuare în pag. a 2-a)
ranjez eu pe altă cale. cal®, legală, respectiv, hîr- (Continuare în pag a 2-a) ~ - (
