Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_76
P. 3
3 MARTIE 1990
pag- 3
PROCLAMAŢIA d e LA TIMIŞOARA (III)
12. După căderea dictaturii au fost inxrt«|i înţâră toţi poporului de a se ridica la luptă. Un singur exemplu: ziua scrise şi toate celelalte metode comuniste de constrîngere să
românii plecaţi in exil, pentru a pune umărul; la reconstrucţia naţională a Franţei este 14 iulie, ziua cînd, In 1789, a început | fie practicate în văzul lumii, Iu timp ce nouă ni se Cere pa-
României. Unii s-au şi întors, ulţii şi-au anunţat -intenţia de Marea Revoluţie franceză prin dărîmareâ Bastilici. In conse- i sivitate în numele stabilităţii sociale. Această Proclamaţie se
a o face. Din păcate, instigaţi de forţe obscure, s-au găsit şi cmţă, cerem instituirea zilei de 16 Decembrie ca zi naţională I adresează în primul rînd celor care au primit revoluţia cadou
oameni care să-i hulească pe exilaţii reîntorşi, să-i -califice tră a României. Astfel, copiii, nepoţii şi strănepoţii noştri vor ce şi se miră de ce sîntem nemulţumiţi, de vreme ce dictatura
dători, să-i întrebe tendenţios ce au mîncat in ultimii zece ani. lebra curajul poporului de a înfrunta opresiunea şi nu căde ; a căzut, s-au abrogat o serie de legi proaste şi â mai apăret
Este o atitudine care nu ne face cinste. In disperarea care rea unui tiran nemernic. ’• ?» «te ceva prin prăvălii. Acum ştiu de ce sîntem nemulţu
ne-a stăpînit în ultimii patruzeci de ani, poate că nu a fost Cu excepţia ziarului România liberă, presa, radioul şi tele miţi: nu acesta a fost idealul Revoluţiei de la Timişoara.
român căruia să nu-i fi- trecut prin; minte, măcar o dată, să viziunea din Bucureşti aproape că au uitat de Revoluţia de Noi, autorii acestei Proclamaţii, participanţi la evenimen
scape de mizerie luînd calea exilului. Mulţi dintre -românii la Timişoara. Evenimentele comentate ca revoluţionare sînt tele dintre 16 şi 22 -decembrie 1989, nu considerăm Revoluţia
aflaţi astăzi departe dc ţară au plecat după persecuţii politice numai cele din 21—22 decembrie. Ne închinăm cu pietate în încheiată.^ 0 vom continua, paşnic dar ferm. După cc am în
şi chiar după. ani grei de închisoare. Ar fi Ruşinos din partea faţa eroilor bucureşteni, ca şi în faţa eroilor din Lugoj, Sibiu, fruntat şi am învins, fără ajutorul nimănui, uliul dintre cele
noastră' să-i hulim şi noi cu vorbele activiştilor comunişti de Braşov, Tîrgu-Mureş, Cluj', Arad, Reşiţa şi din toate celelalte mai puternice sisteme represive din lume, nimeni şi nimic
odinioară. Exilul românesc înseamnă sute de profesori emi oraşe care au avut nevoie de martiri pentru a ettceri liber nu ne mai poate intimida.
nenţi; care predau la cele mai mari universităţi din lume, mii tatea. Ne doare şi ne revoltă însă politica centrală de mini 1 La PROCLAMAŢIA DE LA TIMIŞOARA au aderat pînŞ
de specialişti preţuiţi la cele mai puternice firme occiden malizare a Revoluţiei noastre, evidentă şi prin efortul de di- duminică, 11 martie 1990 :
. minuare a numărului morţilor. Noi am fost pe străzile Timi
tale, zeci de mii de" muncitori calificaţi pe tehnologiile cele mai — Societatea TIMIŞOARA (a scriitorilor şi gazetarilor .qmse
avansate. Să fim mîndri dc ci şi să transformăm răul în bine, şoarei în zilele Revoluţiei şi ştim că numărul lor csţe mai au participat nemijlocit la Revoluţie); ■. ifţisS-î
marc decît cel anunţat oficial. Ii asigurăm însă pe acei care
făcînd din trista şi dureroasa diasporă românească o forţă'în — Societatea EUROPA (a studenţilor publicişti din linii»
noitoare pentru România. Timişoara îi aşteaptă cu dragoste pe astăzi tăinuiesc adevărul că nu vom înceta lupta pînă nu vor . şoara) ; i
toţi exilaţii români. Sînt compatrioţii noştri şi, azi mai mult fi aduşi în faţa instanţei, în calitate de complici la genocid. — Confederaţia 16 DECEMBRIE — organizaţie independen
Această Proclamaţie s-a născut din necesitatea de a aduce
ca niciodată, avem nevoie de competenţa lor, de europenk- la cunoştinţa naţiunii române adevăratele idealuri ale Revo tă a tinerilor din judeţul Timiş; >
mul gîndirii lor şi chiar de sprijinul lor material. De aseme luţiei de Ta Timişoara. A fost o revoluţie făcută de . popor şi — Uniunea Democrată a Maghiarilor-din Banat; - • •
nea, cultura română ya fi întreagă ntimai după reintegrarea numai de el, fără amestecul activiştilor şi securiştilor. Â fost < — Asociaţia „Tot Banatu-i Pruncea";
în ea a culturii din exil. ., — Asociaţia de prietenie româno-maghiarâ; - - —
o revoluţie autentică şi nu o lovitură de stat. Â fost cate
13, Nu sîntem de acord cu stabilirea zilei de 22 decem goric anticomunistă şi nu doar anticeanşistă. La Timişoara nu — TIMESZ — organizaţie a tinerilor maghiari din Timî-
brie ea zi naţională a României. In felul acesta se eternizează s-a muriţ pentru ca activiştii comunişti din rîndurile doi şi . şoara;
persoana dictatorului, dc - fiecare dată sărbătorindu-se un nu trei să treacă In frunte şi umil din participanţii la genocid să — Societatea Tinerilor Gazetari;
măr de ani de la căderea lui. în majoritatea ţărilor care şi-au fie numit de către aceştia ministru de interne. Nu s-a murit — Liga Apărării Drepturilor Omului şi
legat ziua naţională de o revoluţie, ziua aleasă este cea a de pentru ca dezbinarea socială şi naţională, cultul personalităţii,
clanşării mişcării revoluţionare, fiind astfel glorificat curajul cenzura mass-mediei, dezinformarea, ameninţările telefonice şi CONSILIUL MUNICIPAL TIMIŞOARA.
W W W ^ W iW .'A V A S S V W W .W .V .V rtW .V .V A V Z rtV lW W r tV V W W V W A V rtV VW VW r f V A S W ^ V A W V V r tV .V V V V ^ V W .V ^ V r W .-.T '.X W .W r V V
adresat, domnule Florea Tigoianu, din căldură, ca să se răsfeţe/ Cum se zice-n
nou Centrului, de librării Deva, Şj iată Biblie, de sfinţite feţei!.". '
T R I B U N A ee am aflat. La intervenţia Primăridî • Ana Grişan; înv. — llia. Mărturisim
municipiului Deva, conducerea I.C.S.A.P.
â acceptat să renunţe la spaţiul ocupat că n-am prea înţeles : amalgamul de le-
acum de cofetăria din zonă, întrucît în zinci, versuri şi solfegii „scrise la birtd-
apropiere există şi o. patiserie (deci ase ţu..." — cum mărturisiţi — se vrea tin
mănătoare ca profil). Dezafectarea, spaţiu joc ? ! Sperăm ca elevii dumneavoastră ;
U
lui se ya realiza pînă la 1 aprilie (spe să nu aibă parte de el sau de ceva ase
răm că nu-i vorba de o păcăleală !). Spe mănător.
99 răm, de asemeneă, ca cei îh drept să În
fiinţeze un punct de difuzare a presei • Pisăliţă Adrian — Hunedoara. „Vre
în zonă, au luat act de dorinţa dv. în mea romanticilor" n-a trecut; ca o coor
dreptăţită. donată fundamentală a sufletului ome
SOLICITĂRILE UNOR OAMENI nesc, romantismul va dăinui cît omeni
rea. Ne trimiteţi versuri născute dinţr*|I
DIN RACAŞTIE AJUTOARE UMANITARE DIN N O U DESPRE mare sensibilitate, dintre care selectăm}
Intr-o lungă scrisoare adresată redac- Dif u z a r e a presei „Singurul cais din mine/ A murit ca arii
, ţiei, purtînd semnăturile lui Marin Da- PENTRU BAIEŞTI pe rug;/ Floarea albă, fără şînge/ Castă
mian, Arteme Prutean, Valentin Kondor, Pentru, trimestrul I 1990 avem un nu ca fecioara sfîntă/ S-a pătat cu murdă
Meieu Maricica, originară din Bă-
Marcela 'şi Tiberiu Konţa, se exprimă o ■ ieşti, comuna Pui, împreună cu soţul măr de opt abonamente Ta ziarul „Ade ria,/ Gîndului răzleţ, fugit/ Ce din minte
serie de nemulţumiri legate de activita vărul* şi 16 abonamente la ziarul „Româ mi-a pornit/ Floarea albă, castă — cîntă,f
tea din cooperativa agricolă din locali ei, s-au stabilit de mai . mulţi ani la nia liberă". Din motive pe care noi nu Sufletul mi-1 amăgeşte.../ Cîntă, : 'Gintă,
Ca
Paris, devenind cetăţeni francezi.
tate. ’ le cunoaştem, în mod frecvent'ni se dis cîntă floarea/ Şi încet mă părăseşte".
Pe lingă acordarea de favoruri unor semn al recunoştinţei şi simpatiei pen tribuie în minus aceste ziare. La sesiză • Primim de la cititorii noştri gîndurî
persoane la repartizarea de suprafeţe a- tru satul ei natal, distinsa doamnă, rile făcute telefonic la oficiul de difuzare
împreună cu familia, a sosit în ziua
gricole şi furaje, sînt. aduse In discuţie a presei şi la ghişeul de eliberare a pre versificate în focul evenimentelor din De
unele nereguli legate de pontaje, această de 6 martie ac. la Băieşti cu un mare sei pentru întreprinderi, s-a răspuns că cembrie sau în orele şi zilele ce-au ur
situaţie fiind încurajată de inginera Voi- camion încărcat cu ajutoare umanitare. nu- s-au prim it de la Bucureşti. Răspuns m at Din lipsa acută de spaţiu, propunem
chiţa Martin, Fireşte, cercetarea fiecărui Aceste bunuri au constat într-o gamă neconvingător, întrucît aceste ziare se spre lectură un triptic de astfel de ver
variată de produse alimentare, cărţi
aspect eşte de competenţa organelor de pentru biblioteca şcolară, rechizite, găsesc la chioşcuri pentru vînzare, în suri :
poliţie sau judiciare. Din. lipsă de spaţiu, timp ce abonamentele nu sînt onorate.
redăm, în esenţă, cerinţele acestor oa bomboane şi ciocolată pentru elevi, iar Spre exemplu, pentru datele de 3 şi 4 „La Bucureşti,
t » meni: „Solicităm înlocuirea actualei con pentru circumscripţia sanitară din co martie a c. am p rim if Un exemplar - din pe baricadele Revoluţiei,
duceri, în cazul menţinerii cooperativei". muna Pui medicamente şi aparatură „Adevărul" în loc de 8. întrebarea noas o fată de cincisprezecer ani
medicală. A fost o adevărată zi de
In continuare se mai spune: „Dar o de sărbătoare. S-a scandat^ pentru priete tră firească este: Cine şi de ce reţine a- ’ scandează
cizie de menţinere a cooperativei agriT ceste ziare?; şi am mai dori să ştim în în faţa puştilor
cole sâ fie luată de adunarea generală a nia dintre cele două ţări, s-au făcut a cui atribuţie intră rezolvarea acestor tiraniei:
fotografii. Ridicarea bunurilor ă decurs
sustrageri de abonamente.
tuturor locuitorilor şi a unbr factori neu
/-7 tri care să se pronunţe asupra rentabili în ordine. (Ifălmagiu loan Budău, Bă pentru abonamente, plus diferenţele banii „Nu mi-e fri-că !... Nu mi-e, fri-că !“
Oare P.T.T.R, Deva, încasînd
ieşti).
tăţii şi oportunităţii acestei forme de or
Măreaţă Românie!
de
|T S fie li T T 6 "0 T'i " T 7 7 Y a lua o hotărîre valabilă îl are doar adu- - paraţii obiecte electrocasniee în strada Am dori să ni se răspundă prin situaţia Ştefan Dogaru, Brad). lume-ntreag-a plîniţ
ganizare". Desigur, aici sîntem nevoiţi să
majorare, nu are şi obligaţia de a rezol
Ce mîndră trebuie că eşti
facem precizarea că, potrivit prevederilor
va sesizările şi reclamaţiiie abonaţilor ?!
de copiii tăi 1“ (Măreaţă Românie ! -m
legale în vigoare, Un asemenea drept de
CUM DEZVOLTĂM
ziarul
dumneavoastră, deoarece telefonic - s-ar
PRESTĂRILE DE SERVICII ?
narea generală a membrilor cooperatori.
putea să nu se mai recunoască reclâma-
. „Se mai aude plînsul Unei mame,/ G9
(N .T .)
tiîle făcute; astfel se va răspunde desi
plînge după bravi eroi/ Au fost. aici pred
Am deschis de eurînd o secţie de re-
gur şi altor abonaţi' aflaţi în
multe drame 1 Şi-o
noastră. (Un grup de abonaţi din cadrul
cu noi F Să nu uităm de tinerii eroi/ Bă
E VORBA DE OMENIE
Karl M arx din Deva. Oamenii vin la noi
t.C.S. Mărfuri Alimentare Deva).
sîngele ce i-au vărsat V Să le cinstim ari
să le reparăm frigidere, maşini de spălat,
jertfa noi/ Pe-acest pămînt îndurerat 1%
La redacţie S-a prezentat, cu multă
(Filă de istorie adevărată — I'ădureau
POŞTA RUBRICII
mulţi pleacă aşa cum vin, adică nemulţu
din Vaidei, reelamînd faptul că întîm-
miţi. Nu le putem satisface doleanţele pen
„Să ne-aşezăm cu toţii la masă/ Să: în
piriă mari greutăţi cu acordarea trans
tru eă nu avem piese de schimb. Solici
• ,, Doru Bocănici, sociolog — Hune
I „ durere în suflet, dl. Aurel Muntean, aspiratoare. Dar o spunem cu regret că doara! Sînt binevenite reflecţiile culese Călin Dan, student, LS. Hunedoara). ..
văţăm cum să fim noi/ Că astăzi sfinţii
G.P.A.D.M. Deva
ferului de la A.E.I. Vaidei la I.S.CJ.P-
şi
tăm conducerilor
întoarcem înapoi !“,
vin acasă/ Să nu-i
i Ţ Orăştie, deoarece dl. director Xoan Su H. J.Coop Hunedoara-Deva să intervină de dumneavoastră din gîndirea unor per (Epistolă — Aurelia Boroacă, prof., Hu
« . . S san nu-i acordă acest drept, lăsîn- cu mai multă insistenţă la I.F. Găieşti, sonalităţi de Seamă ale vieţii culturale şi nedoara).
du-1 să plece numai în condiţiile des
I.
M. Cugir, „Electroargeş" Curtea de A r politice de la noi şi de aiurea. Vă mul
fa cerii. contractului de muncă {!). geş pentru a ni se livra piese de schimb. ţumim şi vă aşteptăm şi în viitor. Re • Nicoleta Gurean — Hunedoara. Ia
Este de neînţeles o asemenea ati Aş face şi o propunere; Pentru a înlesni dăm una dintre acestea: „...aşa cum boa legătură cu proza pe care ne-o supuneţi
tudine, care vădeşte practici intolera servirea clienţilor noştri, la solicitările la este o stare nefirească a trupului, tot atenţiei, vă sfătuim să vă adresaţi unui-ce-
f» bile din vechiul regim dictatorial, eînd dumnealor, ne vom deplasa la domiciliile aşa, ura, intoleranţa exclusivismul sînt naclu literar.
oamenii erau purtaţi pe drumuri In lor, efeetuînd pe loc reparaţiile respec stări nefirăşti ale spiritului". (Ileana Vul-
? S căutarea drepturilor. ■- Menţionăm că tive, fără a mai fi necesară trambalarea pescu). • Bucşoiu loan, mina Co'randa-Certej,
T (i ~ numai dintr-o ambiţie personală a di anevoioasă a obiectelor defecte pînă la dumneavoastră ne trimit cu Iniţialele Sînteţi autorul unui virulent pamflet la
• M.C.10, I.C.U — Deva.
rectorului, Aurel Muntean este în si
adresa partidelor istorice. Campania elec
secţia noastră. Ideea vine în întîmpina-
gîndul
tuaţia de a-şi pierde drepturile ce de
curg din vechimea de 29 ani ce o are rea dezvoltării serviciilor pentru popu la literatura” S.F. Poemul .. pe care torală s-a declanşat. Atenţie, însă: chiar şl
susţinătorii înflăcăraţi ai F.S.N. trebuie s i
laţie. (Cristian Armeana, şef de secţie).
în muncă, deşi la A.E.I. pe postul său ni-1 trimiteţi, n-are,. însă, nimic, comun stăpînească ortografia limbii române. Fă
de paznic a fost angajată o altă per DORINŢE ÎNDREPTĂŢITE cu ficţiunea, ci, dimpotrivă, cu o tristă ră supărare ! NAT ALIA VASIU
â s ° 7 "ifc'i" S P “ re. lor ce i se ouvin pentru 11 zile de tru a ne sprijini în soluţionarea a două carea sa integrală, ci doar a unui frag cu precizarea că semnatarii poartă
realitate, pe care ne impunem s-o uităm;
soană. A.M. ne-a spus că mai este în
dimensiunile scrierii nu ne permit publi
discuţie şi plata integrală a drepturi
„Mă adresez „Cuvîntului liber" pen
ment semnificativ:
Păi se poate, sfin
muncă prestate în alte activităţi,
în
probleme de larg interes cetăţenesc pen
te — spui aşa cuvinte/ Tocmai mie, care
dumneavoastră,
afara serviciului, la aceeaşi unitate.
Aşteptăm scrisorile
v-am slujit fierbinte ? !/*Mi-am ţinut po
tru cartierul Micro 15 Deva: reînf iinţarea u-
Facem apel la omenia domnului di
nei. librării şi deschiderea unui chioşc de
rector loan Susan să înţeleagă şî să
ne — doiş’pe luni pe an/ Nu le-am dat
întindă o mînă de ajutor acestui om
Nu luăm în considerare anonimele.
lumină, numai luminare/ Ca şi la biserici
Despre
desfiinţarea chioşcului — li
eare-i cere sprijinul. (N. T.) difuzare a presei", porul intr-un post avan/ Fără pic de car întreaga răspundere pentru cele scrise.
brărie, ziarul nostru a mai scris. Ne-âm — n-am dreptate oare ?/ Nu le-am dat