Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_77
P. 1
l i * B î â T D £1 M O O R D B V A f t !
CU VINTUL'LIBER
Anul II, nr. 77 S/M6ATA, 24 MARTIE 1990 j 4 pagini - 50 bani
SE VIU LOCUHTE
în căutarea unei noi identităţi
In baza Oe creţului- scopul revînzării sau închi
lege nr. 6] din 7 februa rierii este interzisă. Odată cu victoria Revo cestea au ajuns in starea tarea Boraâniei". Funcţiu concepţiilor economice fa
rie 1990, populaţia din - In judeţul nostru, luţiei din decembrie, în avă a unor organisme nea de producţie, legată limentare şi de canoane!*
întreaga lard poate cum unde pot fi depuse ce treprinderile noastre — de" f ră vlagă, lipsite de auto nemijlocit de realizarea ceauşiste, întreprinderile
păra locuinţe construite rerile de cumpărare a lo la cofoţU industriali de ta nomie funcţională, insen bunurilor sau serviciilor, Au acum în faţă orizonturi
din fondurile statului In . cuinţelor dte fondul de lia combinatului bupedo* sibile la cerinţele dezvol A fost destabilizată. Acti şi drumuri absolut noi. ta
ce cond*jii, ne spune stat ? spân, la micifo atelier* tării şi la impulsurile pro- vităţile comerciale s-aii spiritul idealurilor Revolu
domnul Alexandru dopa, « Se depun la unităţile, meşteşugăreşti —. sr*u po- ţiei, acestea trebuie să
de.la Olrecţia tehnică a locale de gospodărie cpmu- nţeăit ta situaţia extraor conducă la restructurarea
Primăriei judeţului Hune naiă, unde ţdhcitpnfid îşj ore dinară a unor condaaonaţi âjn temelii a intrigii eco
doara. domiciliul. Ja continuare,, a- la «noarta caro, In lpo să Economia — orizonturi noi nomii ca sistem şi a fie
- Condiţiile Stat multe, a- cestea se vp» transmite ajungă ta |aţa plutonului cărei verigi componenţe
vcwtajoas* pentru populaţie G.LO-C.L, corp stabileşte da execuţie- au fost de pe criteriile rentabilităţii
d sînt stipulate dar în «ele preţui de vtnzare, tn baia plin şi definitiv eliberaţi, greşului tehnico-ştlinţific. limitat la o zbatere ne şi competitivităţii, ale efi
30 de articole ole Decret u- decret ului-lege, |i întocmeş gămparaţia nu este de- Orientările şi indicaţiile contenită pentru resurse, cienţei izvorîte din stimu
lui-tege mai sus menţionat. te formele da vînzare-cum- loc forţată sau paradoxa „geniale*, potopul de legi, în domeniul îinanclar-con- larea intensivă a liberei
părare.
lii. tn anii «epocii de aur*, hotărîri şi decrete au a-
tabii s-a înstăpînit haosul.
iniţiative şi concurenţe, a
1 - Totuşi, ţe fd de lo - La nivelul primăriei conducerea do «âtr* partid, troftet funcţiunile de bază Iar .funcţiunea de perso competenţei şi capacităţii
cuinţe se vîhd I
- Aporiamentde construi judeţului sau ol primări planificarea ultracenîr ali ale întreprinderilor, gau- nal, cu rolul său esenţial, creative a, oamenilor. Ceea
ca tă, fliriglsmul şl tutela
te din fondul d® stat îna lor municipal» şi orăşe Undit-le la operaţiona&ta- a fost transformată într-o ce implică, în mod nece
inte. de I ianuarie 1977 şi neşti s-ou tatoanit listele rea împinse la extrem, au te.. Funcţiunea de planifi- ’ activitate de tip cadrist. sar, mutaţii profunde ta
după. această «fota, pteă la cu locuinţele destinate dus îhtbepfinderile la sau care a fost redusă la ro Toate acestea cu consecin
vînzării către populaţie ? 4 ia pragul catastrofei. D ig lul de «mină moarta". Ac ţele negative care- se cu LAURENţfU VîSCHt
3i decembrie 198f.' Cete ce - S-eu întocmit pentru celule vitale ale sistemu tivităţile de cerceiare-dez- nosc.
se construiesc. tn acest an,, lu i «m am aie -naţicmal, «- voîtare r-audUuat în ;,cta-~ Eliberate de lanţurile (Continuare în pag. a 3-a)
deocamdată, nu se vtnd. fiecare oraş zonele unde se
situează locuinţele şi s-au
I - Cine poate cumpăra- înaintat Corni stei naţionale
locuinţe ?
pentru urbanism şL amenaja
- loţî cetăţenii români cu rea teritoriul»*, în vederea Uşile Muzeului judeţean,
avizării propunerilor făcute,
domiciliul tn ţară, cu preci-. după care se va trece la
zarea Că locuinţele ocupote întocmirea contractelor. Pre deocamdată închise!
de durjasi se pot vinde nu cizez că se poate vinde chi
apartament
riaşilor orice
mai acestora, iar cetăţenii construit din fondurile sta
români repatriaţi eu priori tului ţi nu doar în anumite Uşile Muzeului judeţean rificare morală, urmînd ca
tate ia cumpărarea de Io- blocuri. 4c istorie slnt deocamdată în viitor să devină mărtu
închise. Instituţia are ne
rie reală a istoriei locale,
cuwfe, dacă achită integral - Cum se stabilesc voie de o binemeritată pri aşa cum s-a depănat ea în
eollwacaştora îrt valută. 1 preţurile ? menire. Printr-o odioasă scurgerea timpului.
| — Cum pot fi plătite? - In funcţie de gradul de măsură „de aducere la zi“ La sediul Muzeului ju
~‘-Prm'achitarea'integrală confort şi suprafaţa utilă a a expoziţiei sale de bază, deţean; cinci încăperi de
locuinţelor - inclusiv togii,
a preţului Io încheierea con balcoane," pivniţe, boxe, ga secţia de istorie modernă la etajul I sînt acum gioa
şi contemporană a primit
la
le, ele oglindind plnă
tractului de vtazare-cumpă- raje de nivelul apertamen- cîţiva intruşi între care, Ia Revoluţie formarea şi acti
rare sau -prte acordarea de ' tului şi zona amplasării bfo- Ioc de frunte, s-a aflat „cei vitatea compromisului par
împrumuturi, de către C.1E.G. - culwi -fsînt stabilite trei .ase mai iubit" şi consoarta sa. tid comunist, congresele
- credite rambursabile în menea zone), de- vechimea faptele lor, ale căror ur sale, eu precădere cele din
termen de jrdnă la 25 dă construcţiei şfrrjodul de tn- mări nu mai e nevoie să
ani, cu o dobtatiă anudfede Cfiizke, de alte criterii, suc ie rcăducem în atenţie. MINEL 60DEA
Acum, această instituţie
4 la sută fără restricţii cint prezentate de decreful- cunoaşte un proces de pu (Continuare în pag a 2-a)
privind" deţinerea tn proprie lege. Preţurile sînt diferen
tate ţi a altei locuinţe. ţiate pentru apartamentele-
construite pînă la 31 de .• „CUVINTUL LIBER” dialog cu edilii municipiului
- - Locuinţa cumpărată, cembrie 1977 şi după aceas
devenind proprietate, poa tă dată, pînă ta 31 'decem Hunedoara
te fi tranşară urmaşilor brie 1989. Cumpărătorii pri (pagina a ll-a]
de» orice grad de rude mesc toate retaţiile la uni o ORA OFICIALA DE VARA - începînd de la... noapte
nie 1 tăţile specializate. • Mîtee „Tezaur folcloric* - spectacole la Deva tele
- •Om sau poete fi vîndiţ-
tă f*u4âşată moştenire, însă Interviu realizat de vizate
DUMITRU GHEONEA
ciut^âAsrea de locuinţe ta
mrnfi
DREPTUL LA OPINIE ■‘•«r’a * tu nu mai lucrezi T » t |
# 1 ■ *
Cităm dimr-o sdriţoăre* 1
tOektemă au piese, carbu
CALOMNII, INSULTE, INVECTIVE sorită la redacţie : „Mă na- - ranţi)' deri fi ere multe pe ţia de faţă, despre eare |
ne-att vorbit ţi Mihai Ghi-.a
melc Toderaşcu Rchţ, lit foile âe porcari *Unice. In lan, revizor tehnic, Corneliu *
ere* ea tractorist la sistăm să %*etm$i la noi, la Dina, tehnicism principal, *
Subsemnatul Bălescu Ma De asemenea, mai este fost sancţionate de orga- T.A.G.CM.- Deva, secţia uti S.bVT, ef vedeţi cum merg Busuioc Pîrva, mecanic uli- |
rin, în virtutea dreptului adevărat că uneori am ser neta judiciare. Ga urmare laj transport. Luctez este treburile, s i staţi .de - vorbă laţe,. Mihai Andrei, maca- »
la replică, cu privire la vit masa la popota M.I., a acestui comportament am un fel de a spune, \pcntru cu oamentL/', » , ’ ragiu, Liviu Cîrcu, condu- I
articolul apărut în ziarul contra cost şi nu exista fost: nevoit sâ4 schimb lo că tractorul mea mai mult Am fost ia.S.U.T. Deva. cător auto. Ni s-au pus fi J
dv. nr, 66ril. III. 1990 „Un interdicţia ca şi alte per cul de muncă la bufetul stă, dki lipsa unor piese de Ne-a bucurat mai. Intîi fap st- teamă de întrebări. Le |
director şi micile sale slă soane să servească masa de inefoiâ de la Mina schimb. La nai nu : se in tul Lcâ am văzut oamenii considerăm îndreptăţite şi I
biciuni* dedar şi relatez Id popotă. Am făcut acest Deva, unde a prestat teresează nimeni de asigu la dfUorie', Petrifor Rotar-, le reproducem alei în sin- «
următoarele: lucru pentru a nu servi muncă pînă In (une iulie rarea acestora. Bste o boa Sorin Ţufer, Cosmin Marif, teză: De ce continui unele |
1. Menţionez că singu masa ia unităţile I.G.S.A.P., 1989. lă veche la S.U.T., rămasă Viorcl lliescu, Vasile Po abuzuri In seiitnarea fcălor »
rul adevăr din articmul ei/itînd astfel orice suspi In vara. anului 1989 i-am de ta fosta-conducere (oare ntate lucrau la remedierea de parcurs la aproviziona- I
re, tn fel şt fel de relaţii J
respectiv este faptul că ciuni în perioada de refe si ocupa tnai muţt de po defecţiunilor de la maşina
stat director de 23 ani, rinţă*. eliberat adeverinţă pentru rumbei, dpctt de producţie). lui Liviu Circu, şoferul fiind între neamuri ele. ete. |
— Ştiţi
ce răspund eu *
fi el alături de ci. Frumos.
confirmat de adunarea sa- Semnatarul articolului, obţinerea paşaportului pen Am pateu eapii. Au început Ne bucurăm tind din celor patru copii care mă «
si mă ţrUrcpe: Tăticule, tu
tariafilor din 1. II, 1990, Stqncu loan, a fost încă- tru el şi fiu în vederea e- l gura oamenilor aflăm că întreabă de ce nu lucrez ? |
la care au participat 712 drat ca mandatar la foctuării unei excursii tn % nu mai lucrezi f Conduce „vrem să muncim, vrem si - vorbeţte in încheiere J
rile trustului ţi secţiei nu
salariaţi, alegerile fiind I.G.S.A.P. Deya în perioada Austria, de unde nu . s-a I se ocupă să rezolve păsu cîştigăm salarii bune...’. Relu Toieraţcu. „Mă duc I
făcute prin vot secret, o- 1986-1989, avînd unitate mai tators pînă tn februa rile tndreptătite ala oame Dar de ce a ajuns parcul la domnii şefi fi ie cer de «
sistate de G.M.U.N. Deva în localităţile Băcia şl rie 1990. Gtnd om auzit nilor, Cu tractorul meu e- auto de la S.U.T. Deva tn lucru. Orice. Dar nu mi se I
dă...*.
.J
şi Direcţia comercială. Din Tîmpa, perioada tn care că a plecat cu toată faml- rem obligat t i etajul pe paragină, un cimitir, cum Are dreptate, stimaţi |
îi zic unii oameni ? De ce
712 voturi exprimate, am pentru realizarea de cîş* I drumuri pstbHcei daţi nu se perpetuează lipsa anve domni din conducerile |
este eohjpet tn acest sene.
avut împotrivă un număr figuri uşoare, a determi MARIN BALESCU De la » si b aha creşte lopelor, motorinei, baterii T. A.G.C.M. Deva şi Secţiei J
lor t Astea ar fi cauze o-
de 71 voturi lucra ce poate nat persoanele din subor numărul feţilor. Avem sece, inactive. Dar sînt şi multe utilaj transport. Rezolvaţi. I
dumnea- „
Este de datoria
fi verificat ta dosarul de dine să predice suprapre- Dar parcul auto este... un slăbiciuni interne care_ au voastră.,. i I
cimitir. Doar două Dacii,
titegerl. furi, fapt pentru care au (Continuare in pag. a 2-a) trei asistenţe tehnice, o au- făcut să se ajungă tn situa- GH. I. NEGRIA *