Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_78
P. 2

p°9  2                                                                ;;  ■ ■  'M '  -v"'--                 -  .  •:       ■.  ■  .  ■  cwvtnîul liber  >


                                                                                      Nunuţa:   Ieri  îl  iu­
                                                                                     beam   la  nebunie   pe
                                                                                     William,  azi  nici   nu                     unui
                                                                                     mă  uit  la  eL
                                                                                     Gianina:  Atît  de  schim­
                                                                                    bători  sînt  bărbaţi i.    ■Numele  de  Ion  Publieis-  pască  pe  Ion  Publieistu  ă-
                                                                                                               tu,  după  cum  cred  că  vă  bia  atunci  cînd  n-a  mai  pu­
                                                                                                               daţi  seama,  este  un  pseu­ tut  face  fafă  cerinţelor  me­
                                                                                                               donim,  Purtătorul  lui  este  reu  crescînde   ale  ziarelor,
                                                                                                               un tânăr gazetar,  născut,  aţa  îndeosebi  ale  celor  indepen­
                                                                                                               (tun  ti  place  să  se  preda­ dente   sau   fără  orientare
                                                                                                               te,  în  focul  evenimentelor.  precizată.  Toate  aveau  ne­
                                                                                                               Tinăr  numai   ca   gazetar,  voie  ,de  seriale,  de  portrete
                                                                                                               căci  aţa,  după  vîrsiă,  a  cam  de  martiri,  de  articole  de­
                       REFLECŢIA  ZILEI                                                                        trecut  de  40.  Nu  prea  înalt,  mascatoare  sau  măcar  deni­
                %                  i..                                                                         privire  lunecoasă,   subţirel,  gratoare,   de  reportaje  des­
            •   Ca splendoare şi dimensiune,  creşte­                                                          activ,  scrie  uşor  şi  uneori  pre   viata   intimă  a  unor
                                                                                                               eşhiar  plăcut.  In  iureşul  Re­ actuali-joşti-viitori,   infor­
         rea unui om este preocuparea de căpetenie                                                             voluţiei  ce  l-a  cuprins  s-a  maţii  cu  tâlc  sau  chiar  cu
         a  lumi»'  .      *             * m                                                                   eipucat  foarte  serios  de  a-  tâlcuri.  Pus  th  faţa  acestei
                                                                                                               ceasta  meserie,  îi  place  să  situaţii,  pe  care  n-ar  fi  vrut
                                  R. W.  EMERSON              - „CE m m  Al tt ElEMEMTELî „CONTRWb”..?*        abordeze   subiecte  antilibe-  s-o  rateze  din  motive  de
                                                                                                               role,  antifcseniste,  antiţără-  colaborare  (tarifele   diferă
                                                                                    Desen  de  AL.  RUGESCU    nişte,  an ti,  anti,..  după  care  de  la  O  gazetă  la  alta,  dar,
                                                                                                               dârele  se  dau  în  vînt.  Azi  în  general,  sînt  stimulative)
                                                                                     •  Diagnostic  = .  preciza­  la  unul,  mime  ta  altul  şi,  a  trebuit  -să  caute  o  soluţie.
         •  „Cel  ce   ne   previne   •  „Două  lucruri  educă   O   gluma,        rea  urni»  medic  cu  privire  Io   Ce  mai,  publicistica  se  des­ Şi  a  găsil-o.
       împotriva  unor  eăi   nefo­  tineretul:  pedeapsa   celor                  boală,'   p in    Intermediul  făşoară  cu  itvînt.  Dacă  zia­  ...In  dimineaţa  aceea,  gră-
                                răi  şi   răsplătirea  :  celor,                   S uişului  şi  pungii  pacienfu-   rul  este  fărănist,  atunci  ar­  bindu-se  la  chioşc  să  cum­
       lositoare,  ne  face  un  ser­                           un  zimbet          li.                        ticolul  pe  care  i-l  trimite pere  dârele  apărute,   nu
                                buni".
       viciu  ia   fel  de  bun  ca  cel
                                              LÎCURG                                 •  Elector  =   umil  care  se
       ce  ne  indică  drumul  bun".                         •   —  E  adevărat  ce,
                                                           se  spune,  că  scopul  scu­  bucură  de  sacrul  privilegiu
                   H.  HEIVE      •  .Nim ic  nu-i  mai  greu                      de  a  vota  pe  cineva   atei        F  0  I  L  E  T  0  N
                                decît  să-i  convingi  pe  oa­  ză  m ijloacele 7  de  altul.
         •  Cine  nu  e  capabil  să   meni  Că  stnt  neştiutori".  —  Dă,   domnişoară,
                                                           dar  dumneata  ai   un
       facă  din  el  însuşi. ceea  ce   W.  S.  M AUGHAM  m ijloc  care  scuză  sco­  /   •  Entuziasm  =   o  boală  este  antifetenisl,  Dacă  zia­ Jnică  i-a  fost  mirare a   de
       noaste  şi  trebuie  să  devină                     purile-.                a  tinereţii,  vindecabilă  prin   rul  este  fescmst,  atunci  ar­ ce-a  văzut.  O  mulţime  de
                                  •  „Nimic  nu  educă  mai                        dare  mici  de  căinţă,  combi­  ticolul  este  anti(ărănist  sau  cititori  vociferau,   amenin­
       nu  poate  contribui  la  bi­                        •  —  Ce  mai  face  ne-,
                                eficient   decît   conştiinţa                      nate  cu  aplicări  externe  de   aptUibeiăl,  dacă  ziarul  este  ţau,  strigau,  înjurau.   Ba 1
       nele  întregii  omeniri...*.  necesităţii  efortului*.  vastă-ta,  am ice ?  experienţă.                liberal,  articolul  poate  fi ari  unul  chiar  a  vrut  s-o  bru­
                                                            •—  Mi-a  născut  o  fe ­
               J.  &   HERDER             W.  I.ORANC      tiţă.  Seamănă  leit   eu                          antîfesenîst,   ari  antiUber-  talizeze  pe  vînzătoare,  dar
                                                                                                               tchimbist,  ori  de  altă culoa­ această  a  avui  noroc  cu  un
         •  „Facem  mai  bună  spe­  «   „Ce  este   educaţia ?  mine.        -                                re.  Treaba  m erge  mai  bine  alt  editor,  care  a   zis  că  ca
                                                            —  Şi  nu  se  m ai  poa­
                                                                                                               eu  dârele  independente.  A-  n-are  nici  o  vină.  Vina  o
       cia  omenească  atunci  cînd   fote  podul  peste  care  tre­  te  face  n intic ? 1  D IN   „    D t C f T O N A t f N    cestea  pot  să  publice  orice,  poartă altcineva...  şi  au  por?
       îi  facem  pc   tineri  ţ  mâţ   ce  «m ul  de  la  o  -viaţă  în­  •   Doi  bărbaţi  stau  de         indif erent  împotriva cui  sînt  nit  cu  toţii  spre   redacţii
       buni  şi  mai  iubitori   de   chisă  în   sine  ta  conştiin­  vorbă  despre  soţiile  lot.  KftVOUftfll  "  îndreptate  săgeţile.  să:.,  aţi  ghicit,  să-l  caute
                                ţa  întregii  omeniţi".
       cinste;:  adevăr,  m uncă”,                          —   Este  pur  şi  simplu                           Demnul  Ion  Publieistu  a  pe  Ion  Publieistu,  Se  întim-
                                          m    VVIEDER                                  de  AMSROSE  BERCE     ţinut  e   vreme  la...  pseudo-  plase  efi  aproape  toate  cele
              G.  W.  EEIBNIZ                              un  înger.  Dar  a  ta 7
                                                            —   Nici  a  mea  nu  este      (1*42-1914)       nimul  lui  şi  t-a  onorat  cu  17  gazete  care   apăruseră
                                  •   „E  bine  să   înveţi  şi                                               demnitatea  celui   integru,  în  ama  aceea  să  aibă,  pe
         •  „Prea  multă  indulgen­  de, la  duşmani".     o m !
       ţă  şcolară  e  un  fel  de  in­       ovinm                Culese  de       •   Experienţă  =    înţelep­  Adevărul  şi  numai  adevă­ prima  pagină  articolul  „Ci­
                                                                                                              rul,  orice  presiuni  s-ar  fa-  ne  eşti  dumneata,  domnule
       flaţie  de  valori".                                        I.  LEAHU       ciunea  «are  ne  face  capa­  ee.„  (scuzaţi,  m-a  furat  con­ Ion  Popescu“  (sau,   după
              G.  CAUNESCU         Selectate  de  ILtE  LEAHU                     bili  să  recunoaştem  drept  a   deiul ;  am  vrut  să  scriu  —  caz,  Ion  Vasilescu,  Marmes-
                                                                                   veche  şi  indezirabilă   cu-   prin orice  presiuni  din  par­ cu ,' Georţţescu,   Mihăilescu
       •  -   •           •  -
                                                                                   noştfnţă  nerozia  pe  care  am   tea  autorului;  \ekiar  şi  prin  ete,  etej,  articol  oare  nu
                                                                                   îmbrâţişat-a  mai  înainte.  ■ameninţări,  ■ dacă  este  ca­  se  deosebea  decît  prin  nu­
       J      UMOR           •                                                                                zul,  de  tipUh   „Deci   nu  mele  din  titlu.  Textul  era
                                                                                       Frumuseţe  .=*   puterea,   Vreţi  să  publicaţi ?  Dar  asta  identic.
                                                                                             iţe
       I      DILEMA         ^                                                                                înseamnă  că  nu  sînteţi  li­
                                                                                       care  o  fen
                                                                                                                                       Â  pricepui  repede  despre
       *   La   birou,   Mariana                                                   prin  care  o  femeie  îl  farme­  beri,  domnilor,  sînteţi  con­ ce  este  vorba  şi,  fără  gă­
                                                                                   că  pe  un  adorator  şi  îl  te-
       i  scrie  o  epistolă   p lin ă 1                                                                      fiscaţi !  Spune fi  repede,  de  lăgie,  uşurel,  a  şters-o.  De
       *  de  tandreţe.  „Vin-o  dra- •                                            rorizeaxă  pe  soţ.        cine!).                atunci  nici  pe  la  redacţii
       i  gă  deseară.   Te  aştept'                                                •  Jartieră  —  o  legătură   ‘   Uneori  a  fost  nevoit  să  n-a  mai  dat.  Degeaba  este
       ,  cu  nerăbdare.  Tu   eşti e                                                                          rectU-gă  şi  ta  pseudonimul  căutat  pentru  a  i  se  inmî-
       ,  viaţa  mea".  Apoi   stă  t                                              elastică  menită  să   reţină   „Ţăranii  deposedaţi  de  pă-  na  onorariul,  Nu-i  de  găsit.
        pe  gînduri.  Cui  să  i-o •                                               pe-o  femeie  de-a  ieşi   din   mîni“  sau,  după  caz,  „Ţă­ De  aceea,  cele  aproape  17
        trimită ?  Lui  MiJjai,  lui j                                             ciorapi  şi  de-a  nenbrOci  ţi­  ranii  cooperatori  năpăstuiţi,  gazete  au  holărît  să  sirin­
       !  Sandu  sau  Iui  Gigi...   #                                             nutul.                     iar  alteori,  pur  şi   simplu  gă  banii  ce  i  se  cuveneau
       *   I.A  JUDECĂTORIE   ,                                                                                „Un  grup  de  oameni   de  şi  să  ridice  un  bust  în  me­
          Judecătorul:   Ai  n e -#                                                 o  Mamifere   —   o   fa­  bine".  Precizăm  însă  că  la  moria  lui  Ion   Publieistu.
       r voie  de  Un  avocat.                                                     milie  de  animale  vertebrate,   astfel  de  pseudonime  a  re­  Un  bust  care  să  imortalize­
          Inculpatul:  N-am  ne-  1                                                ale  cărei  femeie,  în   stare   curs  doar  mai  lîrziu  şi  doar  ze  onestitatea,  puritatea  şi,
       *  voie.  Eu  nu  spun  decît •                                                                         foarte  tar.  Demnitatea  era  mai  ales,  demnitatea  mare­
       '  adevărul.          I       fOETUL. NOSTRU  REFERAT îSTE  feACOVlA  .. tUI îl   naturală  îşi  alăptează  puii,   m ai  presus.  lui  dispărut.
                                                                                                                Fatalitatea  sau  mai  bine-
          Culese  şi  prelucrate  i  de 1  PI ACEA  CUlQARfA GRI...                dar  cŞnd  se  etvHizeaeă  şi  se   y  zis  nenorocul  a  început  să-l  GHEORGHE  PAVEL
            DAN  VRÂNCEANU                                                         luminează,  ii  dau  ia  doică
                                                           Desen  de  AL  RUGESCU  sau  folosesc  b&eronuL                                                 1
                                                   lu i  T iita B k b a m o ii
                 2 .
           Valea  Regilor  se  află  în  a-  l.e.n.,  pe  cînd  împlinise  vîrsta   Herbcft  (fratele  vitreg  al  Ini  gama,  particule  atomioe  «au   ia]  de  duminică
         propierea  oraşului  Luxor,  a-   de  18  ani  Moartea  tînărnlui   Carnarvon),  Richard  Bethell,  chiar  particule  de  antimate­
         şezgt  pe  Nil,  la  aproximativ   faraon-zeu  a  avut  loc  în  îm­  francezul  Benădite,   itaKanul  riei  fa  cele  patrii  camere  ale
         720  km  sud  de Cairo -   Egipt,  prejurări  misterioase,   râma­  Marco  Passanova,  La  Fieur,  mermnitulai  ar  fi  existat  un
         l’e-te  fluviu,  pe  o  distanţă  de  se  pînă  astăzi  nelămurite.  în   Artur  €.  Mace,   Arcbdbstid  S<d  de   ciupercă   minusculă
         peste  5  km,  ee  întinde  o  câm­  mormîntul  acestui  faraon  e-aU   Douglas  Red,  Artur  WesngnB,  ■(Cryptococcus   neuromyces),
         pie  udată  periodic, de  revăr­  găsit  peste  5000  d e .  obiecte   Aubery  fierberi  ţi  fotogmîuî  ai  cărei  spori,  odată  inhalaţi,
         sările  Nilului,  iar  ia  capătul  (majoritatea  de  aur),  un  tron  american   Hery  Buton.   In  găsesc  în  plămfai   condiţii
         acestei  cîrapu  se  ridică  o  co­  de  aur  ete.  Masca  faraonului   afară  de  Carter  cu  soţia  şi  propice  de  germinare,  iar  to­
         lină  stîncoasă  destul  de  înal­  cântăreşte  7  kg  aur  (încă  i>  ffiea, de  A.  C   Mace  şi  Harfy  xinele  «reperai   trected   te   mente:  1.  Pe  sarcofagul  Ini   nitor  al   titlului  -   întrebat
         tă.  La  baza  acestei  coiine  se  dovadă  câ  numărul  7  magic   Buton,  toate  cele  18  persoane  ^ g e ,  provoacă  moartea  bm-  Tutankbamon  era  următoarea  fiind  ce  părere  are   despre
                                                                                                                                          blestem
         întinde  Valea  Regilor  (farao­  era  respectat  şi  în  urmă  cu   care  an  intrat  ta  mormîntul  î l   a  corpului  ta  funcţie  de   inscripţie:  „O,  Maică  Noapte,  aşa-zisul  blestem  al  lui  Tu-
         nilor).  înccpînd  cu  anul  1580  3-4  mii  de  ani).  faraonului  au  murit  pe  rînd  rezistenţa  tai;  piesele  de  a«T  Intindc-ţi  aripSe  tale  asupra  tankhamon,  a dat  un  răspuns
         î.e.ri.,  faraonii  Egiptului  an­  Printre  cele   piste  o  sută  în  condiţii  nnsterioase.   Pri­  Rude  de  cm  mai   imrip  te  aoaştiă,  ca  ^riele  veşnice î“ ;  fa  doi  peri,  după  care  «-a
         tic  au  fost  Imnormîntaţi  în   de  amulete   (talismane,  feti­  mul  care  a  murit  a  fost  Car­  nffini  pentru  a  fi  admirate,  2.  Pe  o  plăcuţă  de  lut   arSj  grăbit  Să  adfiiţge  că   .nici
         flancurile   colinei   stîncoase,   şuri)  găsite,  s-a  aflat  şi  o  a*   narvon  (5  aprilie  1823),   ar  fi  fost  unse  —  de  preoţii-  aşezată  fa  faţa  mormîntultu  pentru  un  mitiou • de lire  n-aş
         pentru  ca  mormintele  lor  să   muletă  mai  mare  din  fire,  mul  fiind  Aubeig Heibert   vifici  posesori  ai  anei  ştiinţe  faraonului  era  nnnâtoarea  in*  accepta  să  fatrtl  fa  rnormîn-
         tul  cadă  pradă   jefuitorilor.   fără  Urme  de  oxizi  sau  de­  mai  1928).  Presa  vremii  a   misterioase,  inşpirată  de  zeiţa  «cripţie:   .Aripile  morţii  îl  tul  fui  Tutankbamon;   mai
         După  6  ani  de  căutări  şi  să­  gradări.   Această  amuletă  fi  ceput  să  scrie:  fi  14-a  victi­  Ish  şi  de  marele  preot  mag  vor  atinge  pe  cel  ce  va  pro­  mult  —  a  continuat  acesta  -
        patul j   jn  Valea  Regilor,  egip­  dat  peste  cap  data  apariţiei  mă  a  Iui  Tutankbamon...;  a  Toth  —  cu  otrăvuri  puternice  fana  acest   mormînt  de  fa-  pe  patul  de  moarte  anclnul
         tologul  englez  Iloward  Carter  fierdlui  în  lume.  Alături  de  18-a  victimă  a  lui  Tutanhha-  care-şi  păstrau  virulenţa   gf   iw b '.  Dar  aceste  «Mcripjii,  meu  Gcorge  Gnmarvon  a  pro­
         şi  lordul  englez  Gcorge  Car-   Carter  şi  Camarvoa  au   mai   mon...  după  mai  multe  milenii  etc.  zic  scriitorii  vremii,   nu  au  nunţat  ultimele  cuvinte   pe
         narvon   (cel  care   finanţase  intrat  în  camera  funerară  J}   Detigur,  s-a  pus   întreba­  Aceste  ipoteze  an  ajuns  şi  'fost  luate  fa  seamă,  «fa  con-  care  le-aid  aurit  „s-a  sîîrşit,
         campaniile  de  săpături  arheo­  un  număr  de  21  invitaţi  pri­  rea  care  să  fie  cauza  morţii  la  urechea  lui  Carter,  a  zia­  stitufad  difar  blestemul  lui  son  aurit  ritemazea,  mă  pre-
         logice)  au  descoperit  la   26  vilegiaţi  —  arheologi,   profe­  celor  ce  au  intrat  în  mormîn­  ristului  Alfred  Lucas,  a  zia­  Tutankbamon  şi  că   aceasta  gătesc“.  La  majoritatea  reli­
                                                                                                  i  Şt  i
         noiembrie  1922  mormîntul  lui  sori,  ziarişti,  persoane  oficia­  tul  Iul  Tutankbamon.  ___ S-au   ristului  Artur  Merton  şi  a  al­  este  cauza   marţii  celor  18  giilor,  profanarea  unul  mo r-
                                                                                                  :.  To
         Tulankliamon,   una   dintre  le  etc.,  dintre  care  enumerăm  făcut  multe  supozîţft,  ea  de  tor  ziarişti  ai  vremii.  Top  a-  persoane.   -  1'  mînt,  indiferent  fa  ce  scop,
         cele  mai  mari  descoperiri  din   numai  pe  următorii:  'Ă .  R.   exemplu:  fa  mormînt  an  e-  ccstia  au  dezminţit  ipotezele   Intr-un  mterviu  pe   care  constituie  un   mare   păcat,
         istoria  arheologiei.  Tutankha-   Callander,  lady  Evelyn  Ber­  xistat  minuscule  insecte  veni­  privind  moartea  celor  18  per­  l-a  acordat  la  14  iulie  lf)77  care  nu  rărnîne  nepedepsit  de
         mon.  fiul  faraonului  Akena-   beri   (fiica  lui  Carnarvon),  noase;  aerul  din  camere  a-  soane  care  au  intrat  în  mor-   unui  post  de  televiziune  din  Providenţă.
         ton,  a  domnit  numai  9  ani   lady  Elisabeth  Carnarvon  (so­  vfad  o  vechime  de  peste  3  mîntul  tînărului   faraon.  A-  New  York,  un  nepot  al  lor­  ION  O.  MANOtU
         şi . a  murit  la  21  martie  1335  ţia  lui  Carnarvon),   Andrev  milenii,  tir  fî  eanţîriut  tszc  ccştin  au  adus  două   argu­  dului  Carnarvon  —  şi  moşte-
   1   2   3   4