Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_80
P. 2
*sag. 2 CUVTNTULIIBER I
Pădurea — în arendă ? (H)
N O T E f N O T E
Desfiinţaţi
cla sele a V lII-a si a X -a sîrma ghimpată ! (Urmare din pag. 1) starea necorespunzătoare a
Marin Bălţăţcanu : Repet,
Iată, primăvara şi-a in drumurilor necesită spri
trat în drepturi depline. capacitate să le vindem ori
(Uritiare din pag. I) văţămîntul de zi. didaţii susţin trei probe Cartierele, străzile, parcu şă le ir,chiriei».- unor lu jinul centralei şi ministe
La liceele şi clasele cu scrise (la limba şi litera rile, -aleile reclamă îm crători de-ai noştri, care rului de resort pentfu re
La unităţile de învăţă- predare în limbi ale mi tura maternă şi la două prospătarea straielor. O să le utilizeze tot în ac pararea şi aducerea lor la
mînt şi profilurile la care norităţilor naţionale, pro discipline de învăţămînt trecere la pas prin car tivitatea întreprinderii. parametri normali. De a-
numărul solicitanţilor este bele se susţin în limba stabilite în funcţie de pro tierele Devei ne arată REDACŢIA: Ce impedi şemenea, starea avansată
mai mare declt numărul maternă respectivă, sau, fil). Susţinerea probelor se inerţia locatarilor şi gos mente ridică aplicarea a- de uzură a unor utilaje şl
de locuri Stabilit, pentru după opţiune, în limba face în limba maternă, sau, podarilor cu simbrie în cestor măsuri ? mijloace de transport, ca -
departajare se organizează română. după opţiune, în limba acţiunea de primenire a Romulus Goţiu : In pri şi lipsa acută de piese de
probe de verificare a cu Promovaţii clasei a X-a română. feţei oraşului. Nu este vre mul rînd actuala structură schimb ne vor îngreuna
noştinţelor, apreciate cu din seria curentă, precum Proba practică se sus me de pierdut. Să ieşim organizatorică a întreprin procesul de relativă priva
note, din materia studiată şi din serii anterioare, au ţine în ultima săptămînă eu mic cu mare la trea derii, a serviciilor, pe tizare şi modernizare pe
în clasele a IX-a şi a X-a, dreptul să se înscrie în de practică în producţie în bă, în jurul blocurilor, care trebuie s-o revizuim, care vrem să-l începem
la tuia sau două discipline anul I al unei şcoli profe faţa unei comisii special pe străzi, să ne facem s-o restructurăm, s-o îm Gheorghe Orvaş : Ac
de învăţămînt, în funcţie sionale, pînă la vîrsta ma constituite. Proba practică existenţa mai curată, mai bunătăţim- Sigur, este vor tualele preţuri de vînzare
de profil. ximă de 19 ani împliniţi, constă în realizarea unei frumoasă, tihnită. Şi, ba de un mod de priva a produselor pe care le
La unele profiluri (mari în anul calendaristic res lucrări practice, specifice mai ales, să desfiinţăm tizare parţial,, dar pe care realizăm -ne dezavantajea
nă, construcţii, forestier) pectiv ; absolvenţii vor meseriei, în faţa eomisiei sîrma ghimpată ruginită, trebuie să-l aplicăm repede, ză clar, dar sperăm să se
se.vor da şi probe.*de apti primi brevet de practica şi se va desfăşura în ate dizgraţioasă, care delimi cu răspundere şi discer- facă dreptate şi în această
tudini, ca şi pînă în pre re a meseriei. liere, ferme sau laboratoa tează spaţii vegetale său nămînt Să ne facem socp- privinţă. Va depinde însă
zent ' înscrierea în şcoala pro re de specialitate, în cel florale. Nu este element ţelile foarte bine în casa în mare măsură de diver
La profilurile de' artă, fesională se face pe baza mult 3 bre. de civilizaţie... noastră ’ şi să trecem ra sificarea sortimentală şl
dacă numărul solicitanţilor unui control medical eli Proba practică se va pid la treabă, cu curaj.. de calitatea produselor, de
este mai mare decît nu minatoriu, în funcţie de aprecia cu „admis" sau Nu rupeţi N-avem altă cale. creşterea gradului de in
mărul de locuri stabilit profiluri şi meserii. Dacă „respins". magnoliile l... Marcel Zbârcea: .La dustrializare* şi valorifi
departajarea Se face prin numărul solicitanţilor este Indiferent de califica Au irumpt la viaţă mag SJ.L. Vaţa de Jos lucrăm care a masei lemnoase, de
probe de aptitudini speci mai mare decît numărul tivul obţinut la proba noliile. In parcul do Ia cu multe femei, avem pro insistenţa de ă oferta pro
fice, apreciate cu note. de locuri stabilit, pentru practică, candidaţii au poalele Cetăţii Devei, cele ductivitate redusă, primim duse la costuri avantajoase.
La profilurile matematică- departajare se organizează dreptul să susţină probele cîteva exemplare strălu adesea materie primă de Aroii Pctrîc : în orice
fizică, mateihatică-informa- o probă de Verificare a scrise la examenul de cesc în toată bogăţia şi calitate slabS. De aseme caz, de la 1 aprilie a.c.,
tică, fizică-chimie, chimie- cunoştinţelor la o disci- ~ bacalaureat. Candidaţii de splendoarea lor. Dar oa nea, unele utilaje sînt foar întreprinderea nu va mai
biologie, filologie-istorie, plină de învătâmînt stu claraţi admişi la proba menii certaţi cu frumosul te uzate moral- Ne gîndim primi subvenţii de la stat.
pedagogic, Sanitar, artă, diată în clasele a IX-a — practică vor primi certiT şi Cu corigenţe în edu cu îngrijorare la reşţrîn- Totodată, centrala noastră
numărul de locuri pentru a X-a. ficat de ealificare în me caţie, trecînd prin parc, gerea anumitor activităţi, trebuie să soluţioneze în
clasa a Xl-a va fi apro c) în anul 1990, exame serie. ciuntesc fără milă co la' apariţia fenomenului de scurt timp două probleme
importante. Prima — des
ximativ egal cu numărul nul de bacalaureat se or Pentru pregătirea pro roanele magnoliilor. Nu le şomaj, însă calitatea şi
absolvenţilor clasei*a X-a, ganizează în două sesiuni: belor scrise, candidaţii Vor distrugeţi, oameni buni ! rentabilitatea trebuie să centralizarea aprovizionării
— reaşezarea
şi a doua
promoţia 1990. La cele sesiunea iunie şi sesiunea folosi manualele din ediţii Protejaţi-le î primeze, în fond bună
lalte profiluri, numărul de august. Lâ acest examen le după care au studiat starea .noastră generală. preţurilor, menţinînd li
locuri va fi stabilit de se pot înscrie promovaţii elevii din promoţia cu vrarea produselor la be
ministerele economice şi ultimei clase de liceu rentă : neficiarii noştri tradiţionali
alte organe centrale şi (a XH-a învăţămînt de zi — la limba şi literatura sau liberalizarea preţurilor
şi practicarea acestora la
locale. Media minimă de şi a XIII-a învăţămînt română, manualele din nivelul pieţei libere. De
admitere nu poate fi mai seral) din anii 1990, 1989, clasele a Xl-a şi a XH-a ] asemenea, ne gîndim ca
mică decît 5 (cinci). Can 1988. — la celelalte discipline stimularea iniţiativei pri
didaţii care obţin medii La sesiunea din august de învăţămînt, manualele
egale cu ale ultimului ad se pot înscrie şi promovaţi din clasele a Xl-a — vind arendarea să por
nească numai de jos,
de
mis ydr fi înscrişi în clasa ai ultimei clase de liceu a Xll-a. la formaţiile de lucru.
a Xl-a din serii anterioare anului înscrierile candidaţilor Avem în vedere ca benefi
Disciplinele de examen 1988 care, din diferite din promoţia curentă la
cerute nu Se modifică faţă motive. fiu au propjpyat examenul de bacalaureat, ciul realizat de un sector
de exploatare- care luerea-
de anul trecut, cu excep acest examen. ' * • pentru profilurile (mese 1 ză în arendă să fie împăr
ţia disciplinelor care nu Candidaţii vor susţine riile) înecare s-au pre-- ţit doar membrilor co
se mai studiază în clasele trei probe scrise : la limba: gătit, se face- la secreta lectivului respectiv, iar
a I X-a' şi a X-a, Probele şi literatura română şi la riatele liceelor lâ care au beneficiul obţinut lâ ni
vor fi susţinute in cursul dobă discipline stabilite promovat ultima, clasă de velul întreprinderii să fie
lunii iulie. în funcţie de profil, pre liceu. Candidaţii din pro destinat îmbunătăţirii con
La- învăţământul liceal cum şl facultativ,; o moţiile anterioare se pot diţiilor de muncă şi unor
seral, înscrierea în clasa practică. , înscrie, şi la alte licee, dotări sociale. Realizînd
a ’XI-a se face fără limită La lic^eie şi clasele cu cit mai apropiate de do aceste deziderate, activita
def vîrstă, în aceleaşi con predarea în limbi ale mi miciliul sau locul de tea forestieră va căpăta eu
diţii şi perioade ca la în norităţilor naţionale,, can muncă. adevărat un caracter, in
dustrial. Ne dă dreptul
şi ne obligă, la aceasta, .li
bertatea . şi democraţia pe
ă I 9
Impostura la rampă care le-am .obţinut şi pe
care avem datoria patrio
v (Urmare .din pag. I) identitate, cu condiţia să nu cu scopul discriHiitaiii unor în premieră pe ecranul cinematografului „PATRIA*, tică să le consolidăm. -■<
fi& urgenţă niedied-clilrurgi- cadre medicaJe.- . . ?
calâ, Şi îif asemenea situaţii, din Deva, în zilele de 29, 30, 31 martie şi 1 aprilie,
tâţii 0 camera, din fondul do cînd ..se constată tuberculoza N. B, Din păcate, .mal înre- filmul românesc s * » . . .
locuioţe - dispomijil, fiind eu risc de contagiune, se' cere ■ glslrăfli slţaăţU tn ca*# 'unii
despărţită de -soţ, cerere ce i-a avi/ul ■organului * de ppliţio v cejţateni, din' rţKiflve pe .care E X I S T A J O I ? N-AVEŢI
fost aprobată. în unitate func Brad. pentru ■ a, fi „internate. nu le înţelegem, continuă şl
ţionează o- cant!rţă la care pot Nu s-a refuzat şi nu se re acum, cind drgpUiI la. opinie Scenariul: Paul Everac după povestea cinemato
servi inara toţi salariaţii contra fuza mternarcia în Sanatoriu este tibet, să'semneze cu nu UN CAPAC ?
cost. In sanatoriu se internea de către- ,r n ici. un .medic pe me inventaţp , şau, .mai rău, grafică”^ lumină ciudată* de Paul Everac şi Al. C.
ză bolnavi- de tuberculoză pui- alte criterii. ^ Din verificările cu njinicle unpr vecini, sau . Croitoriu. „ ' ^ ' y; l.-
.niona.ru trimişi cu bilet . de registrului “de- int'ernări pe' ul colegi de muncă. Impostura De fapt este vorba
internare de-la unităţi de spe timii emef -an f," nu- s-a găsit n-are - ce--căuta- în - paginile Regia : Adrian Petringinaru. ^
cialitate, Din ■ principiu, se ca internată în ..unitate nici noastre.? Pentru a o înlătura în rolprije principale : Valentin Voicijâ, Diana Lu de un ‘■„căpăcel", Bar •
intern rază toate cazurile tri o bolnavă cu numele rle Barb definitiv) solicităm celor care fără de care pompa
mise. Se . refuză internarea . (presupusa. • spţig.. a „iţi i Barb ne .trlmU „scrlşorl să-şl scrie peştii,' Cornel Popescu şi Mariana Procopie. de apă de' la motorul
numai, in cazuri . de ebrietate Vladimir). Deci este Vorba' dc citeţ adresa şi,*dacă* au, nu Daciilor 1300 mii poate
avanşatâ sau fără acte de. 6 impostură, ' de' o iiiîrşăvie, mărul de telefon.*.
funcţiona. Zilele tre
I IM cute am umblat mult
« după preţiosul obiect.
p Pentru marea majoritate a cetăţenilor, cu.yîntul ,1 La cele două unităţi'
închisoare este dătător'de frisoane şi cînd îl auzi, VIAŢA ÎN HAINE VĂRGATE (I) « âutormoto din Călân
ori îţi scuipi în sîn, ori ba)i în lemn xicîndu-ţi în « nici o* speranţă. „Ara
gînd ; „Doamne fereşte şi apără* ! In judeţul nostru « fost la Piteşti, dar
există ,o asemenea instituţie, lingă Deva, la Bîrcea, ţeană. Aşa am ajuns în bi- . reglementări foarte severe, a priviri de vultur interiorul « n-am găsit" — ne spu
unde sînt’ depuşi spre „păstrare*, pe perioade di roiţi locotenentului-colonel căror respectare este literă închisorii. f - nea domnul Avram
» verse de timp cei ce au „călcat pe‘ bec* - adică; Traiah Andrei, conidndhhtul j de evanghelie — cum se zice Priveliştea aceasta — de ‘ « Faur, şeful auto-moto.
- în limbaj elevat, au intrat în conflict cu legile con unităţii, ,cu' -care am avut — atît pentru personalul de cazemată inexpugnabilă — « Nii-i nimic, ne-am
* vieţuirii în societate. o detaliată discuţie. Din pază,' cît şi pentru deţinuţi. te înfioară realmente şi â- < zis, găsim la Dacia-
duce aminte de scene din <
Cum este viaţa în haine Vărgate ? lată o temă spusele donţniei sale spi Una dintre acestea îi fra service Deva. Nici po
interesantă căreia i-am căutat răspuns intrînd, cu ; cuim : • La ~ Penitenciarul . pează pe. cei ce intră pentru filme văzute prin satelit sau « meneală. Ne îndreptăm
descrise de literatura fran
i
din Bîrcea nu aii fost şi nu-
-aprobârea' şi sprijinul domnului loari Arsenie, ma sînt dcţimtţi pplilicioAici prima dată aici: uh deţinut ceză şi engleză, de pildă, « spre Hunedoara. .„Dacă
n-are niciodată voie să stei
ior la Poliţia judeţeană, în periitehcîarul de la sînt aduşi-, îh principal, cei , cu faţa la personalul de ce s-au ocupat şi se ocupă găsesc o bucată, a
■ BîrceO. In urma documentării a rezultat o suită, ce încalcă , legea pe feritei- ; pază, ' decît dacă i se cere mult de viaţa oamenilor * - ; dumneavoastră să fie",
* de articole pe care le vom publica în numerele nul judeţului nostru 9 aşa ceva. Altfel, stă doar din detenţie. Fiorul era ne încurajează dom
, • .Viitdare ale ziarului nostru. Anual, întreţinerea celor în poziţie de drepţi, cu faţă iscat, probabil, de faptul că « nul Tuli Munteanu,
depuşi tn detenţie costă la zid, cu nasul lipit de era o zi de martie foarte « t şeful Staţiei Dacia-
Dacă,, după cc treci de tate cu specific- deosebit — bugetul ştatiţiui tirca .1,5 : perete şi cu capul desco frumoasă, ce te îmbia să f service. Şi, cu mare
greutate
se
găseşte
I.M.C: Deva venind dinspre şi nu este nevoie să-l pre milioane lei • Firesc, ac perit. iei cîmpurile şi drumurile • una.
municipiul. : reşedinţă de ju cizăm care. Dincolo de cesul rudelor la cei închişi Ieşind din pavilionul ad în picioare şi să te plimbi «
deţ, o iei la stingă şi incă poartă — se ajunge în două este permis tn fiecare zi, ministrativ, ajuiigi în a doua pînă uiţi de ţipe. Or, gar O fi ehiar aşa de
şi solid, porţile,
' • o dată la Stingă, ajungi în feluri : uşor, dacă încâlci dar în conformitate cu un curte şi abia aici te afli în dul înalt ferecate, sîrma ■t ficitar acest câpăcel ?
străşhie .
faţa Uriei porţi metalice legile 'comportării în socie regim sever, - iar întîlnirea faţa locului de detenţie pro- « Ori. nu se trece pe lis
dincolo de care nu vezi ui tate, şi greu, 1 dacă nu te cehii în haine vărgate cu priu-zis. Un zid înalt, eu ghimpată, relevau claustra « tele de comenzi? Ori
mic. Poarta şi ghereta de . afli în conftfcţ/tju .acestea, cei de acasă, ca şi primirea - porţi metalice.. grele, cu rea, izolarea de lume, in-’ « im î se acordă aten
lingă ea nu au firmă şi. Noi, Ca ziarişti, am intrat de pachete depind în triod; gard de sîrma ghimpată terzicerea accesului la U-. « ţia cuvenită 7 O ex
poate, nici nu este nevoie ■ relativ uşor deoarece eram nemijlocit de comportarea deasupra, avînd în colţuri bertate, (Va urma). « plicaţie se impune,
de aşa ceva, întrucît aici se însoţiţi de căpitanul Vasile deţinutului • Viaţa în în gherete în care se află gar «
află penitenciarul — o uni- Clonda de la Poliţia jude chisoare este guvernată de dieni înarmaţi ce mătură cu TRAIAN BONDOR « (Gh. I.N.).
«
