Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_81
P. 2
pag. 2 CUVTNTUL LIBER Ni
PRECIZARE
Vom avea suficiente legume ? (Urmare din pag. 1) s a lucruri cititorilor săi. Familiile din judeţul
Pe... şoptite: • După Re Hunedoara,- interesate în
adevărată, cu teacă, des voluţie, pe Probsdorfer l-a
Răspunsul la această în ţă de mazăre, fasole, pre te în bune condiţii cerin statornicirea unor relaţii
coperită la demolarea unei cuprins... frica
şi p luat
trebare -obsedantă şi me cum şi 5 milioane fire de ţele cu apă la toate cul clădiri. Discuţiile cu cel cîjiva luptători _ înarmaţi de prietenie cu fa cilii din.
reu actuală îl caută toţi răsaduri. în temeiul De turile. judeţul înfrăţit Vas, Repu
cumpărătorii atunci cînd cretului ,42/i 990, salariaţilor In paralel se acţionează care fi călcau pragul, le din gărzile patriotice ale blica Ungară, vor expedia
doresc să se aprovizioneze permanenţi li s-au atribuit la recoltarea şi valorifi purta finind o palmă în întreprinderii, punîndu-i să-i scrisorile — care trebuie
cleştată
pe sabie
şi una păzească gospodăria pro
cu cele necesare de la în folosinţă cîte 5-000 mp carea spanacului, jtrimiţîn- rezemată în capul unui prie • Se mai aude că să conţină date biografice,
magazinele -de desfacere ale teren. du-se beneficiarilor, chiar „căjelyş" cît - un vijel. A- fostul dictator de le „Vi referiri la cunoştinţe de
I.C.S.L.F. sau de pe piaţă. Salariaţii unităţii, legu şi din alte Judeţe, peste propb, Salariaţii întreprin dra" îşi pregăteşte o ple limbi străine, pasiuni —
Acum, cînd pentru legumi micultori cu experienţă, 65 tone din acest sorti pe adresă: Căsuţa poştală
cultorii din fermele dau zor în aceste zile să ment, producţia fiind eva nr. 138 Deva (nu 30, cum,
A.E.S.C.H. Deya ,este o pe termine plantatul cartofilor luată la circa 400 tone. din greşeală, a apărut
rioadă fierbinte, cu un pe cele 64 de hectare, au Avînd în vedere vîrfu- PE ŞOPTITE:.. iniţial).
volum apreciabil de lucrări încheiat semănatul rădăci- rile de lucrări, s-au luat
în solarii şi în cîmp, noaselor pe mai mult de măsuri ca transportul sala
ne-am interesat despre 70 de hectare, au plantat riaţilor la şi de la locurile SEDII NOI
modul cym se preocupă ei în solarii varza timpurie de muncă să fie făcut derii, după Revoluţie, erau care definitivă spre „ţăr Noul sediu al organiza
să obţină producţii cît şi salata pe cinci hectare, gratuit cu mijloace proprii, supărpji tocmai pe aceşti muri alemane" şi că, unde ţiilor judeţeană Hunedoa
mai bune,. în ; condiţii de urmînd să treacă la plan inclusiv pentru cei ce do cîini uriaşi pe care îi adu va, pe lîngă _ Koln, l-ar ra şi municipală Deva ale
eficienţă, beneficiind. . de tatul roşiilor şi ardeiului resc ca în această perioa sese Probsdorfer în curtea aştepta o vilă construită Partidului Social Democrat
noile preţuri avantajoase pe alte 17 hectare. în dă să vină din Hunedoara, întreprinderii. După mode cu efort, sudoare şi... mici Român este: Deva, str. Dr.
pentru toate culturile. cîmp, la fiecare fermă se ejcistîrid cadrul legal pen lul ştim noi cui... Motivul economii • Se mai zice că, Petru Groza, nr. 30, etajul
-Este de apreciat’ faptul plantează varza pe cele 16 tru a fi angajaţi cu cap- urii: cîinii erau hrăniţi zil după aceea, Probsdorfer ar
că în toate fermele mun hectare prevăzute. Pentru nete de muncă. Totodată, nic, în văzul tuturor, cu reveni la „Vidra" în caii- i I, camera 16 (în fostul se
diu al Trustului antrepri-'
ca se desfăşoară din plin, obţinerea de producţii tim-' se fac pregătiri îh scopul ouă, pulpe şi alte bună tafe de... reprezentant al ) ză generală de construcţii-
unitatea dispunînd de. o purii, răsadurile au fost înfiinţării unei cantine tăţi pe care oamenii le ve firmei ce importă,_ în pre montaj Deva); telefon 956/
temeinică bază tehnieo- repicate în cea mai mare proprii, prin care să se deau, cum, se ştie, foarte zent, haine de aici. Doam 19294.
materială: prin preluarea în parte la toate, culturile. asigure hrană câldă pen rar. _ ne, fereşte I
proprietate, de la S.M.A., Deoarece vremea este, se tru muncitori. in încheiere, îndemnîn- Rugămintea_ autorului este • în aceeaşi clădire îşi
a parcului de tractoare şi cetoasă, amenajările pentru Sînt, deci, premise opti du-i pe tofi să nu le mai ca aceste ultime veşti a- are sediul şi Cercul Terito
maşini agricole. De ase irigaţii se află permanent miste ca salariaţii de la fie teamă de Probsdorfer flote la Orăştie, să_ nu fie i rial Democrat Hunedoara
menea, ş-au asigurat., din în funcţiune, fiind deservi A.E.S.C.H. Deva să trimi şi şă vorbească despre el crezute. Din simplul mo 1-1 — Deva al Partidului De
vreme seminţele, îngrşşă- te de echipele speciale de tă consumatorilor produse cu voce tare, reporterul tiv că ele au fost spuse \ mocrat (fondat in Cluj);
mintele şi pesticidele ne udători. Se speră ca, prih- mai multe, timpurii şi de doreşte să mai spună cîte- „pe şoptite" telefon 11339.
cesare, cu excepţia celor tr-o bună colaborare cu calitate. »
promise din import, care, I.E.E.ti.I.F., să fiq, satisfăcu NICOLAE TIRCOB
deocamdată, întîrzie să
sosească. Situaţia este mai
bună, comparativ cu anii V I A Ţ A Î N H A I N E
anteriori şi în privinţa
procurării foliei de polieti
lenă, în prezent fiind aco V Ă R G A T E ( I I )
perite 12 hectare de sola
rii. Prin intervenţiile fă Am vrut să intrăm în ga incintă, domneşte pea
cute la furnizorii din Iaşi locul de detenţie. Curiozi mai perfectă ordine şi cu
şi Buzău este posibil să se tatea ne isca, această hotă- răţenie. Domnul locote
primească şi restanţa de rîre — dar amfitrionii nent Crinişor Răchită, de
40 tone folie de polietilenă. ne-au călăuzit paşii, mai la sectorul administrativ,
— Există aşadar premise ne spunea:
favorabile — ne spunea întîi, spre gospodăria ane — Prin gospodăria ane
directorul asociaţiei, dl. xă a penitenciarului. Pluto xă asigurăm în întregime
ing. Radu Bolog — ca în nierul major Amos Sima, cantitatea de cartofi, le
acest an să producem şi cu mulţi ani de murea în gume, carne şi ouă de
să livrăm la fondul; de acest sector, ne-_a arătat care avem nevoie. Din
stat peste 6 000 tone legu cu mîndrie nedisimulată comerţ nu luăm decît za-,
me. In principal produc averea unităţii: 50 di bo -hârul, uleiul, orezul şi
ţia este axată pe rădăci- vine, 212 porci şi 1 100 pă alte cîteva mărfuri.
noase,; ceapa, varză, ardei, sări, foarte bine hrănite — Ce suprafaţă, de teren
vinete, roşii, castraveţi, şi îngrijite de deţinuţi pri
fasole, legume verdeţuri La ferma nr. 4 a A.E.S.C.H. Deva, condusă de domnul ing. Andrei Dima, cepuţi în această activi folosiţi ? •
şi cartofi. în plus, mai s-au plantat cartofii preincolţifi pe o suprafaţă de 3 ha. Fotă DANIEL DAVID tate. Cele 11 vaci dau — 36 de becta: e, pe care
producem arpagic, sămîn- 125—,130 litri de lapte pe le cultivăm pînă la ulti
zi, viţeii puşi la îngrăşat mul mp. Răsadurile le
producem in întregime în
sînt rotunzi ca pepenii,'
A APĂRUT sera proprie.
porcii,, de asemenea. Nu — Am văzut si scheletul
ADEVĂR Şl-MAI ALES- ziar editat de Consiliul-judeţean Hunedoara al mai în perioada ce a tre unui solariu...
B I R U I N Ţ Ă
Frontului Salvării Naţionale cut din acest ăn de la — De o vreme nu-1 mai
unităţii
„Biruinţa", ziar editat de Consiliul judeţean Hu „micro-avicola" peste 14 000 folosim: deoarece nu avem
s-au obţinut
PE APELE CERNE)! nedoara ăl Fwntolui Salvării Naţionale, îşi pro de ouă. tervenit pentru a obţine
folie de polietilenă. Am in
pune— aşa cum se arată în editorialul „Obiectivele
noastre" — prezentarea activităţilor organizate pe Hrana necesară animale cantitatea necesară, dar
(Urmare din pag. 1} crăfile de investiţii ce s? plan judeţean în vederea transpunerii în viaţă a tu lor şi păsărilor eşte, în îpcă n-am reuşit.
cea mai mare parte, obţi
execută în prezent - ,-w turor prevederilor Platformei Program a Frontului nută de pe terenul afec — Dispuneţi de - pere
îndreptăm sprâ un sfîrşit mărirea capacităţii de Salvării Naţionale din România. tat penitenciarului, dar propriu de maşini ?
de an cu apă curată pe transport tulbureală, de Ziarul prezintă şedinţa de constituire a Consiliu — Avem un tractor 'şi
Gerna ? Nici vorbă, se' cantarea apelor uzate pro lui judeţean ide coordonare al F.S.N., prevederi ale provine şi din colabora cîteva. uilaje, dar nu pu
ştie că hîrtia suportă... venite de la spălarea ba- Cegii electorale, evocă greva energetioienilor. de Ia rea cu unităţile agricole tem face faţă cu ele, de
Şi mai departe, în a- zifielor de rambleu şi Mintia din anul 1968. Din titlurile primului număr din jur. în baza furajeră aceea apelăm la unităţile
celaşi ziar local, din 5 cele de la staţia chimică mai semnalăm: „Minerii sînt cu ţara", „Pe cine a- se află mari cantităţi de de mecanizare, cu care
mai 1983, inginerul Nagy de la iazul Valea Podu legem", „Iniţiativă fără barieră", „Un gînd şi un în fin de lucerna şi trifoi de colaborăm foarte bine. .
Constantin, directorul uzi lui — vor contribui sim demn", „Cronica de şapte zile", „Relatare din Bucu foarte bună calitate, păs Din discuţia cu cci doi
nei rin 6 a C. S. Hune ţitor . la îmbunătăţirea reşti după revoluţie", „Rubrica sportivă". trat în cele mai bune con interlocutori am reţinut şi
doara, trecînd în revistă calităţii- apelor rîului diţii. Peste tot, în întrea - alte aspecte pe care le
o serie de îmbunătăţiri Cerna". punctăm succint în vede
care de care mai inimoa Şe impune o concluzie: rea soluţionării de către
se, ne punea în ţaţă tot depoluarea mediului în factorii în drept: • Su
nişte speranţe deşarte-: conjurător cere că prim prafaţa atribuită în folo
„micşorarea nocivităţii pas depoluarea spiritua sinţă ar trebui sporită cu
acestor ape (apele rezi lă ! Da, d a ! Trebuie cel puţin 20 hectare • Apa
duale, evacuate in Cern a, aruncat la gunoi obice cu care se stropeşte gră
— n.n.) prin aplicarea teh iul de a promite* obice dina de legume, luată din
nologiilor avansate de re iul angajamentelor care rîul Cerna, este foarte
ducere a suspensiilor' fe de care mai frumoase ! poluată. A r fi bine dacă
nolilor, cianurilor, sub Nimeni nu va' avea pre s-ar găsi alte surse, even
stanţelor extractibile, tenţia ca toiul să se re tual prin forarea de noi
recuperarea din apele u- zolve intr-o clipită, dar puţuri • Realizarea unui
zate a şlamului de fur pretenţia; de a se trata parc propriu de maşini a-
nal, ţunderului şi uleiu cu seriozitate maximă gricole şi încadrarea cu %
rilor pînă la' limitele pre problemele re vizează săr personal de specialitate a
scrise prin Decretul 414/ nătatea oamenilor şi a sectorului anexă. ţfr
1979"... Mergeţi pe malul -mediului înconjurător o „. în grădina de legume se
Cernei şi-veţi vedea cum avem din capul locului ! lucrează acum zi-lumină.
se onorează uneori pro- Ne trebuie fapte, am Se întreţin răsadurile, cea
misiimile ! vrea să auzim cuvîntul pa verde, spanacul şi sa
Nici întreprinderea mi celor care pot interveni lata, se pregăteşte patul
nieră Hunedoara (se pu în înlăturarea tuturor germinativ pentru viitoa
tea altfel ?) nu rămîne relelor care s-au adunat rele culturi de vărzoase,
mai prejos cînd e vorba cu duiumul. E timpul să ardeioase, tomate ş.a. Mo
de... angajamente: în nu se mai rezume nimeni dul cum a debutat această
ziarul local din 14 au la simplele constatări, ci primăvara timpurie, cum
gust 1987, prom'lea nişte să impună respectarea le s-a reluat activitatea în
măsuri în cazul unui gislaţiei fără teama că grădină sînt fastori care
mare poluant din sub orice bună intenţie se îndreptăţesc speranţa unor
ordine — Uzina de pre va izbi de obstacolul recolte bogate în acest an.
parare Teliuc : Prin lu nepăsării - Gospodăria anexă asigură aproape în întregime necesarul de hrană. (Va urma).
Foto NICOLAE GHEORGHIU
TRA1AN. BONDOR
