Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_82
P. 1
L I B E R T E M O C R A Ţ I E , A D E V Â R î
CUVINTUL LIBER
Anul II, nr. 82 VINERI, 30 MARTIE 1990 8 pagini - 1 leu
în interiorul
ziarului
şi a
PERIPLU BUCUREŞTEAN
Nesecat izvor
IMPRESII DIN TIRGU-MURES
de cinstire
martirilor Dacă se intervenea la timp
Treburi gazetăreşti m-au faţă de cei care, prin moar Ne-a vizitat la redacţie nu mai fie serviţi în maga
minat săplămîna trecută în te trecînd, au dat sens vieţii domnuj, Gbeorghe Hegheş, zine. Iar dacă întrebau
Buctireşti; Ca unul care am noastre, azi, ‘ ' miner pensionar, din Deva. „t)e ce ?", li se răspundea
urmărit evenimentele . tirălireiîeră şi arme- Dumnealui a dorit să ne „Avem ordin de la ai noş
rabile din Decembrie 1989 'e au tăcut.- Ţăcăne împărtăşească impresiile cu tri să nu servim români".
fereastra deschisă spre aparatele da fotogra care s-a întors de la Tîrgu Toate aceste manifestări şi
treaga lume de Televiziunii? f a ' Mureş, unde a fost să-şi faptul că românii s-âu "sim
Română Liberă, nu mi-am pţZgomotul asurzitor al tan vadă o nepoată, al cărei soţ ţit părăsiţi de autorităţi
putut — şi nici n-am inten curilor, blindatelor şi elicop a murit în focul luptelor i-au împins la ripostă. Nici
ţionat vreo clipă — să-mi în- terelor a încetat. Bîzîie, a- revoluţionare din 22 Decem atunci cînd s-a ajuns la
frînez pornirea lăuntrică de bia perceptibil, camerele vi brie 1589. înfruntare, cînd asupra
a vedea cu ochii şi de a deo. „Stînd de vorbă cu rudele românilor se arunca pe
pipăi cu mîitdle şi paşii locu „Ce v-a adus astăzi, sîm- mele din Tîrgu Mureş am străzi, de la etajele clă
rile sfinte ale martirajului bătă, 17 martie, aici, în pia ajuns la concluzia că româ dirilor cu tot felul de o-
celor care, cu adevărat, au ţă î* Adresez această între nii din zonă, de la sfîrşitul biecte, poliţia şi armata
făptuit Miracolul visat de un bare la întîmplarc, fără a lunii ianuarie, nu au sim n-au intervenit să-i apere,
întreg popor oprimat — RE urmări ca răspunsurile să ţit nici un sprijin de la deşi era evident că ma
VOLUŢIA SFINTEI NOAS vină din partea unor per nimeni.. La început s-au ghiarii erau pregătiţi pen
TRE LIBERTĂŢI, soane dinainte „ochite". trezit că le vin copiii tru un . asemenea eveni
Piaţa Revoluţiei. Sute de — De /apt, revin în Piaţa plîngînd de la şcoală, pen ment. Abia cînd a fost
oameni se închina in faţa al tru că elevii maghiari le rănit un ofiţer, s-a interve
tarului împrejmuit cu coroane M1RCEA DIACONU spuneau că nu-i şcoala lor nit pentru restabilirea or
şi în care ard continuu lu acolo. Apoi, copiii au dinii.
minările recunoştinţei viilor /Continuare în pag a 2-a) fost trimişi acasă în masă, Acum, în oraş este li
iar profesorii au fost alun nişte. Dar calmul este ddar
gaţi din şcoli. încercînd aparent, pentru că n-a scă
să ceară ajutor, n-au găsit zut încordarea, iar româ*
nici o înţelegere, nimeni
n-a luat nici o măsură îm V. ROMAN
potriva celor care făceau
astfel de acte. S-a ajuns
Pios omagiu nemuritorilor eroi ai Revoluţiei. chiar ca românii să fie
scoşi afară din fabrici, să (Continuare în păg. 2)
„Vatra Românească”— acasă, în vatra dacică
Ieri, la ţa s a de cultură Solemnitatea intonării reprezentant al comitetului acestei asociaţii culturale.
din Deva, în sala mică, Imnului naţional „Deşteap- de iniţiativă pentru consti Domnul profesor Viorei
neîncăpătoare, s-a consu tă-fe române" a fost ur tuirea Filialei U.V.R. Hune Manolescu a dat apoi ci
mat un important eveni mată de păstrarea unul doara, a prezentat oaspeţii tire Statutul ui-pragram al
ment cultural şi patriotic, moment de reculegere în de Ig Gluj - domnii Ionel
ce poate şi trebuie să de memoria eroilor căzuţi în Roman, Uvîu Racolfa şl Uniunii, din care reţinem
precizarea că aceasta ,nu
vină istoric: a fost consti Revolufia din Decembrie Dumitru Ristoîu, după care
tuită Filiela judeţului Mu-, şi a martirilor evenimente a rostit o scurtă alocuţiu NICOLAE STANCIU
nedoara a Uniunii „Vatra lor din martie. ne de punere în temă a
Lumînări aprinse li neri în memoria colegilor râ- Românească*. Scriitorul Gligor Haşa, auditoriului cu obiectivele
' veşnic tineri. (Continuare în pag. a 2-a)