Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_82
P. 2
*
CUVTNTUL LIBER NR. 82 • VINERI, 30 MARTIE 1990
p a g . 2
Nesecat izvor
de cinstire Viata Ş.'.
*
martirilor Revoluţiei în haine
{Urmare din pag. 1) Piaţa Universităţii. în apro- .
pierea locului unde un plop
Revoluţiei a nu ştiu cita devenise mpom fructifer* m
oară din 21 Decembrie în Decembrie 1989, studenta Lu
coace. De-această dată i-am cia Popa, de la A.S.E., a-
luat cu mine ţi pe Costin prinde trei luminări ţi le
In sfîrşit, in poarta grea de izolaţi pentru o vrem *
şi Laura, copiii mei. Acum aşază pios lingă zidul înnegrit metal se crapă o uşiţă
si spiritul aeestei
ftnt mici şi totuşi destul de al clădirii acestui lăcaş de păşim — evident» au de capul au se practică i _____
mari să înţeleagă unde, cum învăţămînt. „în alele Revolu nostru» «1 tot însoţiţi — ta hilare» personalităţii
ţi peptru re a lipsit trei zile ţiei eram acasă, cu ai mei, incinta propiiu-zteS a peni Cel ce respectă i t » _ __
de acasă tatăl lor. Tocmai le la Bistriţa, Pentru liberta tenciarului. Priveliştea ce ac tul duo aici o viată a » *«*
deschide în fata ochilor nu mia lipsită de «triata! aaaă*
explicam ce mult mt-e trebuit tea mea fi # tuturor tine este cine ştie ce. dteva pa* sar» dar ulei ou se a n a M
să-l găsesc pe Moş Crăciun rilor şi-au dat viaţa şi trei vflioaac cu etaj» clădiri con- lese şi huzur, p »
bel plin cu daruri - pentru, dintre colegii . mei. Le voi struite mai de mult. Un fapt aa să luăm ua ca. __
Insă le particularizează : toa
hrana ce o primea*
toţi copiii ţării (Marian Con- cinsti Veşnic „ memoria''. te ferestrele, indiferent de huţa se încadrează tm IM
slantinescu, lăcătuş la „As Intr-o bisericuţă din a- nivelul la care se află» au categorii — pentru «ei «*
?ratU puternic fznplîntate
muncesc, pentru cei «*. da*»
censorul“ Bucureşti). propierea Sălii Palatului, o zid. imaginea aceasta nu făşoară munci uşoare £
- Realitatea depăşeşte în familie în care singurul băr este doar frapantă, ci si fi pentru cei ee nu imaa*e*ă
chipuirea, Ani urmărit, ..că bia în casă a rămas micu rească unui loo de detenţie, Nu se rabdă de foaia*. dar
taţi francezii de altfel, mag ţul Cătălin. Jertfa supremă a căci — să redăm din nou din nici nu se ghiftuieet* aă»
spusele domnului locotenent meni.
nifica Revoluţie din Româ lui Tudor Răscoleanu ă că colonel Traian Andrei» „Oa
hi altă ordine de idei, *M
nia. Înregistrez pe casetă a- pătat valoarea unui simbol. menii cazaţi aici au ajuns în ce se află în penlteacianfl
haine vărgate In urma fap
ceste imagini din locurile in Pentfd fericirea copiilor şi a telor antisociale, a abate de la Bîrcea slnt claustrau,
care minunatul popor frate tinerei Românii libere nici rilor săvîrsite, cîntârltc cu dau* nu rupţi total de viata
român ă dovedit extraordina un sadrificiu nu a fost, nu multă si dreaptă judecată de ţârii, de societate» la peni
intră zilnic priart»
tenciar
ra sa voinţă de a scăpă de este şi nu va fi prea mare. instanţele de resort. în vir> paiele ziare ce apar la :■*•
tulea acestui fapt, peniten
dictatură, pentru ă-şi cîşliga Aşa tuia niciodată noi, cei ciarele — deci sl cel de la vel central şi local, există «
libertatea şi demnitatea pe oblăduiţi de soartă, nu vom Bircea — nu slnt staţiuni d* 'bibliotecă, • slnt organizate
standuri de cărţi.
Apare *
-ari’ le merită (Jean-Louis ' considera secată cinstirea sejur» -ci locuri de executare publicaţie cu caracter intern
Vallan, Marsilia,^Franţa). acordată martirilor Revoluţiei; a pedepselor. Cel ce sînt intitulată „Gazetă volantă*
aduşi aici sînt supus!
unui scrisă de deţinuţi. La sţâtf*
regim de detenţie, de Claus de radio — există difuzoare
trare. unui regulament sever,
Imagine din atelierul de împletit coşim. drept plată a faptelor lor în toate celulele — se trezts^
Dacă se reprobabile. Se află aici — mite periodic, o emisiune
Se organizează vi
locală.
nu pentru reeducare *— cum zionări colective
faîs se zicea în vremea dic zor. Cel co încă la televi
nu * au
taturii comuniste — ci pentru terminat liceul, îşi coati& d
(Urmare din pag. 1) eînd moartea nu şi-a ales a-si ispăsi pedeapsa merita studiile _ aici* . cu profesori 3-
victimele după apartenen tă, pentru a fi ajutat! să veniţi din afară. Cei ce tta
înţeleagă gravitatea faptelor
iilor le este încă frică _să ţa etnică. li împărtăşim ’ săvî-rşite-şi să se reintegreze, au nici o calificare, pot ob
ţine una
urmînd cursurile
■e prezinte- la locurile de şi ndi îngrijorarea pentru ca .inşi corecţi. în viata eco- organizate în colaborare Oa
muncă". că s-a ajuns la asemenea nomîco-socială. De aceea fe întreprinderile ce se folo
restrele
au gratii, celulele
Domnul Hegheş, cetăţean stări conflictuale, regretul sînt austere, dotate doar cu sesc d e deţinuţi în activita
român de origine ma că nu _s-au luat măsuri strictul necesar, au usi so- tea lor. Mulţi oameni — tei
ghiară, născut în judeţul pentru *a evita declanşarea _li.de din stejar, bine fereca sănătoşi şl cânte vor lu
crează pe şantiere, în agri
Mureş, povesteşte cu tris lor. Ne bucurăm că în te. De aceea programul de cultură ele.», iar veniturile
tenţiei este -foarte sever, în
teţe despre cele întîra- judeţul nostru nu sînt ast chisoarea. avînd regim, precis realizate.. .pe această - eale,
platc şi despre atmosfera fel de probleme, că româ calculat pe minute, ore si după ce se .scad cheltuielile
din frumosul oraş transil nii şi , maghiarii, îşi văd zile, de la care nu se admite cu întreţin crea — se depun
vănean. Şl, în acelaşi timp, liniştiţi de munca şi ros nici o eU de mică abatere. se la C.E.C. pp • carnete ee U
Acestea fiind spuse,
cu îngrijorare pentru spar turile lor, dovedind ma cere precizat încă un lucru ; se înmîncază deţinuţilor ta
ta nepoatei şi a celor doi turitate politică şi o justă Se organizează vizionări colective la televizor. deţinuţii slnt trataţi, nu ca eliberare. (Va urma).
copilaşi rămaşi orfani -pen înţelegere a binefacerilor Foto NICOLAE GHEORGH1U oameni răi prin definiţie, ci
tru că ţatăl lor şi-a dat unei -convieţuiri paşnice, ca inşi care trebuie sâ fie TRAIAN SONDOR
’ipţa în revoluţie, atunci democratice.
i » » » « » » « * *
* Poliţia T.F. Simeria ne informează
• ’
<
» Milioanele abandonate... “ n u ^ t In activitatea noastră, în colţuri de străzi de către cei llorvat, de 16 ani şi Ionel
»f ultima perioadă ne-am con în cauză, la preţuri, ie .1 p, de 17 aBi.
» »■ w « fruntat cu următoarele as culă. ş -«ifte c cn t, a fost prinsă te
................... ... grant, după ce furase op
» « pecte. In ăecSt sens,'.am sol^cimN^iŞ“8
» t Se menţin furturile de la ca la intrarea în ţară (pţaqpţg de mină e8 valori £
« călători de pe trenurile ra tub de frontieră Curtici) Strij». bani în paguba Domniei!
%
pide internaţionale, îndeosebi
Pe adresa ziarului se- respectă prevederile facţie cîteva dintre mă m de pe cele cu nr. 26, 24 şi nii, prin conductorii de la Mihai, în vârstă* de 68 u i,
• _ „Cuvintui liber" am primit legale privind primirea, surile preconizate — ri « 22. Grupuri de cetăţeni (ţi vagoanele de dormit şi en- numita Domniea Zelenak, fn
vîrstă de 40 ani, demiriHală
şetă,
să Se asigure, legînd
zilele trecute o scrisoare gestionarea, păstrarea ' şî nele în curs de derulare
t expediată de Procuratura eliberarea în consum a — de către-noua condu i gani) din municipiile Deva, uşile cu lanţuri şi sîrină în municipiul Hunedoara,
t locală Hunedoara, în care bunurilor materiale, s-au cere administrativă a Hunedoara, oraşul Ilaţeg şi din interior. (N.R.: Este po încadrată în muncă la între
► t satul Ciopoia, frecventează prinderea dc produse refrac
se iac unele precizări în evidenţiat aspectele nega combinatului : staţiile C.F.R. Deva şi Sime sibil aşa ceva ?).
legătură - cu ancheta re tive inserate în articol, • pentru redarea în « Piuă în prezent am reuşit tare Bare Mare.
Atragem atenţia călătorilor
i ducţiei noastre intitulată depistîndu-se şi alte circuitul economic a mij « « ria. La ora sosirii acestor să prindem în flagrant mai că de multe ori sălile de
trenuri, năvălesc pe peroane
» „Milioane abandonate, mi serioase abateri, materia loacelor circulante exis « în modul cel mai dezordonat, mulţi infractori, care -- slnt aşteptare «te staţiilor CJ.R.
» lioane îngropate". Repro lizate uneori în situaţii tente în stocurile . fără « forţează uşile vagoanelor cu cercetaţi în stare de arest. Pu Deva şi Simeria sînt trans
» ducem cîteva pasaje din de neconceput. Aceste mişcare sau cu mişcare « călători străini (îndeosebi po tem exemplifica în acest
această scrisoare, prin constatări au fost aduse lentă, serviciul aprovizio sens grupul format din ma formate în hotel de diferiţi
» cate se dovedeşte că res nare dispune de o listă « « lone»), escaladează geamurile jori şî minori domiciliaţi în indivizi fără ocupaţie, Cin
cu intenţia
să
vagoanelor
» pectivele milioane, chiar completă a acestora, ur « cumpere ţigări şi alte bunuri • municipiul Hunedoara : Ion ignoră orice sorine de ehriŞ-
abandonate cu ani in ur REVENIM zaţie. Să. luăm atitudine îm
mă, nu sînt lăsate pradă mărind găsirea posibili t care, apoi, sînt vîndute pe la Garanţii, de 25 ani, Florid potriva acestora t
tăţilor de lichidare a lor
* uitării. LA ARTICOLELE prin consum intern sau
* „în articolele în serial PUBLICATE valorificare la terţi;
a . „Milioane abandonate,
milioane îngropate" sînt • se întocmeşte docu « „Vatra Românească a
dezvăluite .publicului citi la cunoştinţa fostei, con mentaţia pentru casarea «
tor o serie, de aspecte de duceri a combinatului, pieselor de schimb aflate
neglijenţă în administra şoîicitînd luarea imedia în stoc • şi care nu-şi- m
rea şi păstrarea de către tă de măsuri pentru re mai găsesc utilizarea, ln- «
Combinatul siderurgic intrarea în legalitate". trucît mijloacele fixe au
Hunedoara a unor valo In continuare, sem fost casate; t « (Urmare din pag. 1) te continuare, domnii li-
Domnul Sorin Popa a sa-
roase instalaţii şi sub- natarul scrisorii, domnul • piesele de schimb viu Racolţa, Nicolae Adam, citat propria poezie „Ba
ansamble destinate anu Tiberiu Hărşan, procuror existente în stoc, aprovi maior Oăniiâ Moldovah şi
mitor .lucrări de investi şef al Procuraturii lo zionate pentru obiectivele « este o organizaţie cu ca vor pieri niciodată* fi
ţii, unele dintre acestea cale Hunedoara, înfie de investiţii şî lucrările racter politic şi tw ce sub Ionel Roman au vorbit de preotul Emil Şort an a Rpafc
z.ăcind în . depozitele im rează formalismul, răs de reparaţii capitale, au « ordonează nici unui partid spre însemnătatea eveni împreună cu asistenţa, rat*
provizate vizate,. în afara punsurile de circumstanţă început să fie scoase « politic, dar care ca înainte mentului pentru promova găciunea „Tatăl noslru* |(
oricăror condiţii de con şi lipsa de' acoperire din gestiunea depozitelor « do a se adopta orice ho- rea celei mai pure spiri-
servare, de mai mulţi practică a angajamente Peştîş III, în conformi tărîre, să fie consultată în fualiţăji in această vatră a binecuvîntat consf^utred
ani" lor vechii conduceri a tate cu programele de legătură cu măsurile care sacră a plămădirii neamu Filialei Hunedoara a Qofch
.,Vâ facem cunoscut că G. S. Hunedoara montare a lor (a se ve « se iau de către autorităţile lui românesc, care este ţi nii Vatra Românească.
în cursul lunii iunie 1989, Iată însă că, de cu- dea investiţia de la fur de stat, în chestiuni care nutul hunedorean, sibli- Se permitem d Ml O
ca Urmare a unei mai rînd, organdi de procu nalul nr. 4, reparaţia « rarea .ani mulţi şl rodnlMI
ample verificări efectua ratură a fost înştiinţat capitală a furnalului nr. « privesc înyăţămînful, cerce niindu-se că, de f«ţ>t, Iert
te la G,S. Hunedoara de despre redeschiderea şi 7, modernizarea lamino « tarea ştiinţifică, salo şi ori „Vatra Românească* ş! Intru luminarea popareM
către Procuratură loca începerea rezolvării „ca rului de 800 mm ş.a.). « ce alt aspect. al vieţii *0- ţara toată s-au întors aca şl creşterea sa sookdA ■»
lă a municipiului, în le zului" milioanelor aban « cio-culturale din Transiivo- să, in inima ţării - vatra conomico, culturali d ■
gătură eu modul în care donate. Redăm cu satis MIRCEA DIACONU «
dacică. conştiinţei «te sine*.
1 v * * * * ap * mmm m m m m m mmm m m < t m m m s m m m m m m m m m mm mm*
