Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_83
P. 1
Y- a a i ;
L I B E R T A T E, D R A Ţ I E, A P E V A R t
Biroul electoral al circumscripţiei şi-a început activitatea
Iii baza Decretulul-Lege nilor politice - participante constată rezultatul alege condiţii optime. în ce ne
pentru alegerea Parlamen la alegeri în Judeţul nostru, rilor pentru circumscripţia priveşte,-asigurăm alegăto
tului şl a Preşedintelui desemnaţi în ordinea des electorală şi" eliberează de rii, partidele politice, pe
României, a fost constituit crescătoare a numărului de putaţilor şi senatorilor toţi cetăţenii, că acţio
Biroul electoral al Circum candidaţi pe care l-au pro aleşi certificatul doveditor năm in spiritul legii, cu
scripţiei nr. 22 Hunedoara, pus. Completarea va avea al alegerii, înaintează B i dorinţa de a asigura ale
care şi-a început imediat loc după comunicarea ofi roului Electoral Central geri libere şi cu mîndria
activitatea. Pentru a afla cială către Biroul electo procesele verbale cuprin- că facem parte dintr-un
cum acţionează şi care sînt ral de circumscripţie a nu zînd rezultatul alegerilor, organism electoral după o
preocupările actuale ale mărului total al candidatu eu precizarea voturilor Revoluţie care a readus
Biroului electoral, ne-am rilor rămase definitive pen avute în vedere pentru libertatea democraţia şi
adresat domnului NICOLAE tru alegerile parlamentare. mandatele atribuite, pre demnitatea în viaţa pu
COZJMA, vicepreşedinte al blică românească
: Tribunalului judeţean Hu — Pînâ acum aţi înre
nedoara, preşedintele a- • 20 Moi • ALEGERI LIBERE • gistrat vreo depunere de
cestui organism. candidatură ?
— Vă rugăm să ne vor- — Şi acum despre atri cum şi a voturilor care vor — Nu. E prea devreme.
biţi, domnule preşedinte, buţii... fi repartizate la nivel na Dar aşteptam. 'P e măsură
despre constituirea şi' a- — Ba. Biroul electoral ţional pentru fiecare partid ce candidaturile se vor de
tribuţiile Biroului electoral de circumscripţie, aşa cum sau formaţiune politică în pune, presa va fi informa
al circumscripţiei, pentru stipulează DecretUl-Lege, parte ets, tă cu promptitudine, pen
u fi mai bine cunoscute are următoarele atribuţii : — în legătură cu preo tru a Ie aduce }a cunoş
de alegători. înregistrează candidaturile cupările dumneavoastră ac tinţa alegătorilor.
— Biroul electoral al cir depuse, face, publicaţiile şi tuale vă rugăm să faceţi — Vă mulţumim pentru
cumscripţiei nr. 22 Hune afişările necesare, rezol cîteva precizări. amabilitatea cu care ne-aţi
doara a fost constituit în vă . întîmpinările referitoa — După constituire, Bi dat răspunsurile. Sperăm
conformitate cu prevede re ia propria sa activitate roul electoral al Circum ca şi în viitor să avem
rile Decretului-Lege pen şi contestaţiile cU privire scripţiei nr. 22 Hunedoara o colaborare rodnică în
tru alegerea Parlamentului la operaţiunile birourilor şi-a început; activitatea. scopul cunoaşterii cit mal
şi a Preşedintelui Româ electorale ale secţiilor de Potrivit prevederilor De exacte de către alegători
niei, respectîndu-se eu votare, distribuie buleti cretului Lege, în această a prevederilor legii electo
stricteţe procedura sta nele de vot, ştampila de perioadă urmează să înre rale şi a activităţii Birou
bilită. Acest birou urmea control şi ştampilele cu gistrăm candidaturile de lui electoral al circumscrip
ză să fie completat cu alţi menţiunea „Votat", totali puse. Este o activitate de ţiei.
6 membri, reprezentanţi zează rezultatele alegerilor mare răspundere şi spe
ai partidelor şi formaţiu de la secţiile de votare, răm să o desfăşurăm în GHEORGHE PAVEL
— De la Mina Coranda—
Certej, minerii şi prepara
COS1NZEANA torii asigură zi $1 noapte
României libere cupru şl
(pagina a 2-a) Intrarea oprită !
plumb, * zinc şi sulf, meta
TRIBUNA „CUV1NTU- le rare — sublinia dom
LUi LIBER" nii! Inginer Nicolae Mogoş, Zilele trecute am văsuţ, trebuie să ne apărăm şi
noul director al minei. Zi
(pagina a 3-a) de zi, lună de lună, oame la televizor, un fapt greu noi, românii din ţară, toate
care ţin
de
de imaginat: clădirea din problemele
nii îşi fac datoria, ceea Munchen (R.F. Germania), „peisajul interior* (ca să
ce a înseninat* In ianuarie tn care funcţionează postul nu spunem secretele) din
Foto NICOLAE GHEORGHţU şi februarie, un plus In de radio «Europa liberă", a întreprinderile şi iiwtitu-
salariile primite. In martie rămas inaccesibilă pentru ţiile noastre, Este necesar
a » mers şi mai bine. Gu Televiziunea Română Libe- să ne însuşim ■ pe deplin
100 ZILE 0E LIBERTATE toţii înţelegem că ţara are Emantm Vtderlu, din rtro- craţie* şi «4 a aplicăm de
râ / După mm ne-a relatat această prelegere de demo-
trebuinţă
de . minereuri
di, d i ttngă poftile masive îndată şi întocmai in via
frunţi plecate, luminări Ce s-a făcut- Jte- Româ şi cultură ale fiecăruia de pat fârţat, pentru « ta noastră liberă.
qprtnse, flori, coroane şi nia Liberă In - ÎQQ a ţ zile dintre noi. Dar var -trece putea purta un dialog eu Pentru ei, trebuie să re
JerftNf, cuget pur, recunoş nu s-a făcui In istoria sute de sute şt - Doamne Plusul cei m I* radio, tn faţa cunoaştem, după Revoluţia
tinţă şi pomenire veşnice, multor ţări de de4 do ! - sute de mii de zile carnetelor âo luat VederL din Decembrie, 1989 am in-
kd m avem mai curat, mocraţie înţr-o 190 g« aniş şi măcar urmaşii şi urmaşii scumpii noştri colegi da călcat de. foarte multe ori
demn şi Omenesc in noi - nu se face tn ţările vecine,1 urmaşilor* noştri vor avea breaslă, după care ne dăm aceste reguli sfinte; Uşiler
dăruim pşţăzi,. (a 100 de foste colege pe % te so ştiinţă să preţuiasoâ şi să în salarii tn... eter In fiecare zi. au televiziunii, ale radioului
zi» de' la Marea Victorie cialist, tn anii care au înnobileze jertfa celor ce * pus condiţii ţi au cerut a- fi tuturor redacţiilor din.
a Luminii Libertăţii; marti ftrrifferi şi In suta de zile trebuiau să te fie moşi şi probări rare nu putem fi România, ale poştei şi celor
rilor şi celor vii, deopofri- trecute de la Revoluţia strămoşi, daco nu cădeau realizate ' sau obţinute tn lalte instituţii publice au
vă,«are au înfăptuit Revo Română. In Decembrie, pentru a-1 vine din timp util. fost date la perete tn fata
luţie Sufletului Românesc Avem Libertatea , Rus omagia azi, la 10Q de zile, Şi, atunci, tn mod justifi vizitatorilor de orice fel şi
asupra Intimucimit celei avem încă toate formele şv apoi, tn vecii vectlavl cat se pune întrebarea : ca — mai ales l — a celor din
mai baifrace . dictaturi din ei de meterfestdrâ şl nici» Să fim, ţnsă, oameni li muncă... atitudine trebuie să luăm străinătate. Nu numai atit:
întreaga istorie a lumii. nu e Posibif Th doar o sută; beri, cinstiţi şi drepţi, pen fată de „colegii" care nc-au porţile întreprinderilor eoo-
Smt abia 180 de zile de de zi». Pentru sfîttbfcT tru a face . ca şi noi, cel trîntit tn nat poarta din nornice au fost larg desetu- V
etnd trăim In Libertate," motiv că nici nu ştim să le contemporani Revoluţiei, să fier forfot f Vom spune: se tn fata străinilor, se zice,
Nici n-am simţit etnd ou obţinem, tn aceste. 100 de simţjfn şi să trăim razele foarta bine an făcuţ i 4
trecut, nici n-am Oputat sâ zile au fost şi'sute de trio- Luminii şi binefacerile ei. complexe mai multe şl fost nevoie si primim » toi MARIN NEGOTţÂ
ne bucurăm - bu, mal nifestărî convulsive, cîteva t dacâ a fost ce la noi, mai bune pentru redresa de la ei l — o lecţie ustură-
mult, deseori, ne-dm tntris-a români, să fie altfel, rea sa economică, după toare despre modul tn care (Continuare te pag, a 3-a)
tot şi înnegrit la suflet - parco ciclice, periodice, mai radical dectt la alţii, Revoluţia din Decembrie
dar totuşi a trecut un de te pun pe gînşturi: sînt- «â ne punem toată noble 1989.
-Uiqt iştoric In numai .100 curate, stnt tnttmplâtoare, ţea : cug^uliă şi simţirii, Sus, la cariera mixtă
de zilei A trece de la o stat justificate, nu stnt odre toată ştiinţa, puterea de Goranda. erau In sehimb ULTI MA ORA
totală absenţă a libertăţii manipulate 3 - chiar gra muncă şr creaţie Tn sluiba forezorii VasUe Turică Ni;
r şi; democraţiei la atftea şi ve. care au zguduit , ţara, clădirii a ceea ce am do colae Bodrean, Nicuşor
atitea mdnifastâri vizibile, au ameninţat înfiriparea rit tn cvesiunanimitate: Halga t excavatoristii Vio-
palpabile, receptate psibic neţi societăţi, au profanat Societate Liberă, Democra rel Borş, Dumitru Lohan, Relaţii diplomatice între
şi material cu o voluptate nobleţea _ şi idealul martiri ţie, Demnitate. Andrei Pronoza. Alături de
de- lup înfometat; este, lor căzuţi pe altarul Liber Acesta ar fi prinosul el se aflau pe buldozere
: te fapt, expres a transfor- tăţii. Şi, poate. Doamne real de omagiu şi recunoş Mihal Hapliuo şi Gonstan- România şi Coreea
. mărilor celor mai revolu fereşte, vom mai trăi tinţă, de veşnică datorie tin Bumbaru, Iar şoferii
ţionare - politice, economi, spaima multor convulsii Faţă de cei căzuţi acum Cezar Ştirbu, Mlrcea Gl- In arm a convorbirilor care aa av at loc la Seal, s-a
ce şi sociale - d>n întregul pînâ vom învăţa ceea ce 100 de zile. bian, loan Popa asigurau convenit şi sem nat, la 30 martie 1990, Protocolul pri
Est euroaeaa. Prin această este şi vrea ■ să fie Demo Doamne, primeşte-i te preparaţii în flux conti vind stabilirea relaţiilor diplomatice intre România
şl Republica Coreea.
reală performantă revolţi- craţia. Noi, românii, ne-am luminăţia Ta şi îartă-ne pe nuu mari cantităţi de mi Cele rim a părţi au convenit s9 dea publicităţii
ţiondră^ poporul român şt-a avtntat peste istorie la noi, cei râmaşi, pentru nereuri. urm ătorul com unicat: .România şl Republica Coreea,
tn dorinţa dezvoltării cooperării şl relaţiilor de prie
dezvăluit fundamentatele acest pisc şi cerul tare al că, tecă, nu le-am înţeles — Aşa cum bine se vede, tenie dintre cele deofi ţări, pe baza respectării prin
sale calităţi şi particulari înălţimilor ne îmbată, ne sacrificiul nobil şl- uneori, în vastul amfiteatru ai So- cipiilor dreptului Internaţional şi ale Cartel Naţiunilor
tăţi de spirit : demnitate, fascinează, ne fortifică sau unii dintre noî, fl. întinăm. randet se face treabă bună Unite, tur botărft să stabilească relaţii diplomatice la
neatîrnare, dragoste. Iu ne.dezumflă, după particu nivel de ambasadă, cu efect de la data semnării pre
zentului Protocol”.
bire de Soare şi lumină. larităţile de caracter, spirit NICOLAE STANCIU GH. I. NEGREA
(ROMPRES)
{Conţlnuime în pag. a 3-a)