Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_83

pag. 2 GUVTNTUL LIBE

CREANGĂ : UNIVERSALITATE
PRIN ORIGINALITATE
Scriitorul român din Hu- înţelesului fundamental al
muleştii Neamţului stă pe vieţii". A fost : subiipiat a-
uu înalt piedestal, alături de portul genial care-1 distan­
scriitori de valoare univer­ ţează pe Scriitorul Creangă de
sală, datorită celor două povestitorul autentic',oral şi
trăsături fundamentale ale stabileşte coeficientul de
operei sale: profunda inspi­ participare a artistului.
raţie din folclor şi explora­ Includerea poveştilor sale
rea farmecului amintirii din în cercetările folcloriştilor
numeau idiotes, cuvînt care tudini formale, exterioare, copilărie. Ambele calităţi re­ străini face din Creangă un
C U L T U R A Ş l * O L I iT I C A prezintă repere indiscutabile
de asemenea a pătruns la politeţea este în cele din folclorist şi are o gravă con­
Toate revistele de cultu­ politică şi politeţe sînt încă noi'cu un sens prea bine urmă expresia nivelului de ale universalităţii şi au de­ secinţă : situarea sa în con­
terminat răspîndirea operei
ră foc astăzi (şi) politică. E aouă noţiuni aflate în cunoscut ca să-l mai înso­ înţelepciune şi sensibilitate lui Creangă în mai toate ştiinţa universală ea folclo­
rist, şi nn
ca artist, igno­
an motiv de refledfie care interdependentă. Cuvîntul ţim de comentarii. Fără al individului, a profilului limbile pămîntului. rarea statutului de operă
său moral şi, nu în ultimul
contrazice părerea precon­ polis însemna la vechii intenţia de a, jigni pe cine­ In demonstrarea caracte­ cultă de esenţă populară.
cepută că cele două no­ greci stat-cetate. _ De aici va, trebuie spus că. In rînd, a nivelului său de rului universal al creaţiei lui
ţiuni ar fi incompatibile. s-a format apoi politike, timp, cuvîntul a ajuns să-i cultură. Huiduialp, Injuria, Creangă s-a abordat dez­ Luînd în discuţie basmul
Dimpotrivă : ştnf momente, devenit tn româneşte _ po­ nymepscă şi pe cei incapa­ pînda şi bîta ţin de agre­ baterea comparatistă aplicată „Httrap-Alb", O. Bîrlea men­
precum cel prin care' tre; litică, denumind acfivita- , bili şă urmeze acele re­ sivitatea- creaturii caverne­ prin paralelism Intre aeesta ţionează 16 variante, ulterioa­
cern azi, cînd cultura şi tea celor ce participă activ guli statornicite şi menite lor şi nicidecum de făptura şi rapsozii din folclor, cule­ re basmului lui Creangă,
politica apar inseparabile. gîndjtoare a polis-urilor. gătorii de ba^n.e şi roman­ 'ecouri deci -ale. poveştii şale.
Se poate spune a chiar că, CONTRAPUNCT Politeţea politicii este o cierii populari. Paralelele au Basmul „este întrucîtva puţin
în ultimă analiză, nivelul creajie p culturii şi ea a- avut rolul să evidenţieze .deo­ răspîndit1, deşi are variante
de Cultură determină cali­ la viaţa cetăţii, la bunul să guverneze relafiiţe din­ pore indispensabilă în so­ sebirile existente între arta în : Oradea, Hunedoara, Mus­
tatea politicii. Exemplul mers al relaţiilor ei interne tre oameni: regulile - de cietatea noastră de azi, lui Creangă- şi eea a po­ cel, Oaş, Sighet, şi chiar în
cel mai la îndemînă : ca­ şi externe. Dar acest bun. politeţe. Politică, politeţe, aflată în plin efart.de evo» vestitorilor străini, desco­ Epir, variantele sînt însă în­
tastrofala incultură a cla­ mers nu poate fi concep politicos, ba. chiar tşi' poli­ luţie şi recuperare a unui perind conceptele de indivi­ depărtate de. basmul complex
nului Ceauşist • produs o put,în. afara unor relaţii, tie îşi au aşadar originea cod moral ca factor. de dualizare artistică. S-a mers, al lui Creangă ; asupra altora
la fel de catastrofală po­ amiabile în primul rînd în- ■ fot în potis-ul grecesc, a- echilibru în relaţiile dintre Cu rezultate fructuoase, pe — mai apropiate — „influenta
litică. E de ,o: esuDus de tre cetăţenii aceluiaşi polis. dică într-o formă supe­ noi. In cea mai aorinsă traiectoria : folclor, culegă­ variantei- Creangă este nc-
aceea - şi de sperat - Adică în of ora politeţii : rioară de. civilizaţie. Cu dispută politică, un gest, tori „de basme, povestitori ai oielnieă", ele fiind, de
false variante folclo­
. t,
că libertatea de creaţie şi sau, mai familiar spus, in timpul, regulile scrise sau un surîs. sau un cuvîn.f po­ Veacului . apropiat ; Grimm, g rice, la- baza lor stând' crea­
expresie, libertatea cultu­ aforo fair-pkiy-ylui care nescrise ale' politeţii au liticos rostit cu sinceri­ .Anderser», Schmidt, pentru a ţia Iui Creangă. . '
rii deci, va determina In nu este eltceva decît poliţe-, evoluat şi s-au înmulţit, tate vor avea întotdeauna ajunge, la Perrault - re­
timp o radicală ameliorare fea sportivă. * Semnificativ contribuind fa definirea gra­ darul de a ne reaminti prezentantul veacului al Există1 Insă o variantă cu­
nu numai a politicii în sine, este amănuntul că pe cei dului de cultură şi civili­ frumuseţea vieţi*, pe pare XVII-lea — şi Rabelais — re­ leasă din satul Stânca, comu­
ci şi a atmosferei în care care se izolau, refuzînd zaţie al unei întregi socie­ eram cu toţii pe cale de * prezentând veacul al XVI-lca. na Pipirig (aprox. 12 km
ea se practică, instaurîhd implicarea în treburile ce­ tăţi Departe de a fi, cum o uita. Analogiile 1 şi paralelismele vest de. Humuloşti) - ce pare
un climat de tolerantă, în­ tăţii, vechii greci, „ subtili îşi moi închipuie unii, un an fost îndrumate spre trei a fi fost cunoscută şi pe la
ţelegere şi politeţe. Căci şi eleganfi politicieni, îi ansamblu de gesturi şi ati­ RADU CIOBANU ipostaze importante : stabi­ începutul secolului trecut, şi,
lirea | distantei dintre basmul deci, atât prin1 situarea în
lui Creangă şi cel autentic spaţiu dft şi - în timp este
* we nu cunoaşte zîmbetul să nu ai preferinţe pentru posibil să" fi fost ştiută de
„NOROC SA DEIE DUMNEZEU l> cald al Marioarpi Mură- o zonă chre şi-a păstrat cu folcloric, cules prin mijloace povestitorul nostru. Dar, în­
. rescu, ce ne luminează te- ■ adevărat valorile.-Iar ardelenii mecanice de imprimare ; pro­ tre această autentică mani­
NOROC Şl BUCURIE levizoarele lunea, poftindu-ne şi-au păstrat cîntecul pentru filarea asemănărilor şi deo­ festare folclorică şi povestea
sebirilor între poveştile lui
să căutăm împreună in lada că şi prin el au reuşit să Creangă şi variantele culese lui Creangă sînt mari dife­
LA TOATĂ CASA DE ROMANI de zestre a folclorului româ­ existe. Aşa cum au reuşit să de iubitorii de folclor româ­ renţe de artă narativă. Cer­
nesc ? Realizatoarea emisiunii existe ascuhzîndu-şi tricolorul nesc ; confruntarea artistului cetătorii celor două creaţii
BELŞUG Şl VESELIE" tv. JTezaur folcloric“ ne-a pînă şi in elemente de port. t moldovean cu plăsmuitori de în discuţie an concluzionat că
impârUşfiţ recent cîţeva gin- — Şfnteţi o apărătoare în- basme, sau romancieri popu­ „munca de artist, dovedită în
Plaiurile hunedorene ne său, Săva Negrean-Bru- duri despre aceasti comoară dîrjiţă a purităţii folclorului. lari intraţi de mult în con­ procesul, de selectare ţi inte­
oferă la tot păsul puterni­ daşcji ne atenţionează prin a spiritualităţii ' româneşti — Cum vedeţi îndepărtarea in­ ştiinţa literară universală, grare a mo&telfr. di&paţato
ce argumente în piatră'1 şi cîntecul său : „Noi me- folclorul. fluenţei. „producţiilor” gene­ Abordînd prima ipostază, Intr-un nou context" se con­
ceramică ale fitiidării 'po­ rem pă drum de piatră/ — Emisiunea dv.1 a fost ca­ rate de festivalul „Cîntarea menită1 să susţină originalita­ tinuă în construirea persona­
porului român, ale dăruirii Să nu uităm niciodată/ lificată într-una din sen României" ? tea lui Creangă Vis-â-vis de jelor. 1 Schema epică şi cea
sale neîntrerupte de-a lun­ Nădejdea ' noastră urcă drept dizidentă, • — Ce-a fost de făcut rău variantele folclorice, trebuie psihologică - din cele două
gul veacurilor. î Plecare dealul/ Golgota noastră e — Mai binesă nu vorbim prin „Cîntarea României", s-a subliniată lipsa de fixitate a texte .sînt aproximativ ace­
palmă de pânaînt, fiecare Ardealul/ Legaţi sîntem de despre, asta. Au fost voci făcui. Şi se vede pe sufletul fenomenului folcloric care leaşi, dai- cpnştâinţa artistică
piatră se constituie într-o cerul sfînt/ . Şi-n veci de care au protestat. Cum, după oamenilor. Dar cine iubeşte face ca prototipul unei po­ a mtervmuter'ţufeţirtd-^»trun-
convingătoare filă ’ dfe is- veci de-acest pămînt"... veşti şă fie greu de identi­ chiul naraţiunii de crengi
toiie. Aici, ca de altfel pe Simţăminte de mare pro­ ficat. parazitare, altoind altele mai
întregpl pămlnt românesc, funzime aduce cîntecul „EMISIUNEA A REZISTAT PRIN Punîndu-1 alături de po­ pline de semnificaţie" şi
s-au creat puternice tra­ vechi de cătănie — colin-, vestitorii populari în forma, perfectând concordanţa din­
diţii şi datini, s-a .conturat dă cules >i valorificat de VALOAREA CINTECULUr lor autentică de manifesta­ tre numele personajelor şi
o spiritualitate de mare Veta Biriş : „Trei ostaşi re, Ovidiu Bîrlea constată că : atributele lor.
specificitate, tn cadrul a- se întâlniră/ Şi aşa se sfă- „fondul, mijloacele de expre­ Umorul, naturaleţea, cursi­
cesteiâ, folclorul muzical tuiră/ Haideţi fraţi să ne ce că apare săptăminal pe cîntecul este om bun. Româ­ sie le sînt eotaune, atât că vitatea limbajului poetic ri­
ocupă un Ide aparte. 1 Un rugăm/ Cu jale să colin­ post...- - nii iubesc cîntecul. Firea lor Creangă Ic abordează cu dică basmul cult pe o treap­
grup de interpreţi valoroşi dăm/ Moarte şi. jele ama- — Dar afirmaţia se referea bună va învinge acest mo­ .metoda de realizare a lite­ tă superioară, iar varianta
prezenţi - In spectacolele rg/ Obidi pe-â noastră ţară/ la conţjuţvrt. Cum aţi reuşit ment al răului de acum. ; raturii scrise". G. Ibrăilennu epică populară, autentică
— Ne bucură
ca, în condiţiile proliferării
optimismul
„Tezaur folcloric" in con- v vorbeşte despre „fineţe" şi rămînc doar un punct de
cert organizate1 în urmă cu Că poruncă de-mpărat/ La «ţa-zisuiui folclor nou, a- dumneavoastră. Cum gindiţi „inaccesibilitate", iar G. Că- plecare.
bătaie1 ne-o minat/ Soţ cu.
o săptămînă, la iniţiativa soţ se; (îeşpărţeşţg/ Pe fi­ ceSţa r t n*- gfttrandft şi în - pentru viitor emisiunea „Te­ linescu intuieşte „interpretarea
emisiunea dv. r
zaur folcloric"?
cunoscutului solist Drăgan ciori' mama-i jeleşte/ Râ- observaţiei" şi „extragerea NATAWA VASIU
Muntean, în 1 judeţ a Evi­ mîn pruncii mititei/ S-o — Emisiunea a rezistat — Pentru că am, promovat
denţiat, prin creaţiile mu­ dus tata de la ei/. La Cră­ prin valoarea cfntecului. A numai valoarea, chiar dacă
zicale pfdzentaţe, ce în­ ciun, de bucurie/ Stau pe reuşit să reziste tot aşa cum asta mi-a atras nemulţumi­
seamnă forţa acestei spiri­ cîmp de bătălie/ Îşi petrec s-a salvat iăeea de, cîntec pa­ rea multora, ■ nu cred ' că DONAŢII DE CART»
tualităţi, culegerea şi valo­ iarna pe-afar^/ <Nu ştiu triotic, eliminîndu-se acele emisiunea ar trebui restruc­ Din Iniţiativa Centrului de librării Deva, la c a te cărţii
rificarea cîntocului popu­ înturna-s-or iară/ Dă-le creaţii noi, lozipcarde. Aţi turată. Dar ar trebui si fie Deva şl la Librăria nr. 31 „Ion Creangă" petroşani s-a o r­
lar autentici, sentimentele doamne bucurie/ Şi celor văzut, imediat• după revolu­ mai mult prezentă viaţa sa­ ganizat colectarea de volume donate pentru refacerea fon­
patriotice1 pe care acesta ■din bătălie !“ „ ţie, emisiunea de cîntece pa­ tului cu obiceiurile sale. Pot dului Bibliotecii Centrale Universitare Bucureşti, distrus In
le degajă, dar şi bucuria,' triotice din Ardeal? să vă rog ceva ? timpul Revoluţiei. Doamna Marta Besoiu, responsabila Casei
iubirea, tristeţea- pe cârd1 ■Drăgan Muntean îşi cu-1 * — -Desigur. Cred că arde­ — Desigur. cărţii Deva, preciza că pe adresa bibliotecii pleacă 3# de co-
creatorul popular le expri­ lege o bună parte dintre lenii au trăit cu întreaga — Ţin foarte mult să scrie­ lete conţinînd aproximativ lS0# cărţ* dinţate >de locuitori ai
mă ca nimeni altul. cînţecele sale din- 'ţinutul lor fiinţă aceste cîntece, car* ţi şi acest lucru î îri aceste municipiului. Prin valoarea donaţiilor făcute, s* evidenţiază
pădurenilor: „Floare mîn-
Zguduitpr, este . prin toţ vin spre noi din istorie fi clipe trebuie să vedem fie­ Cljeorgbe Călini Euşignl Ţugui, Matei Fleşerlu, - Le#». To-
ceea ce comunică cîntecul dră-a florilor/ Eu cînt pă- totpşi sţnt atît de actuale. care ce-a făcut bun. Să nu m uta, Viorica Jtacz, Nicollrta Weber, Emil Oprean, Petru
adus de solistul Nicolao durenilor/ Cîntece le-am Unii spun că aveţi o .prefe­ uităm nimic din cele bune Ardeu, Emil; Petreu, ioan ţţărăbant. ş l lista a r putea con­
Furdui lăncii: „Măi Ar­ învăţat/ Cînd eram - copil rinţă aparte pentru, ardeleni. făcute pînă acum. tinua. Tuturor un sincer bravo pentru frumosul gest
în sat“... sau „Pă dealu'
deal, Ardeal, Ardeal/ Mult Alunului/ Glasu pădurea- Sînteţi cumva ardeleancă ? făcut b
ai trăit cu am ar/ Numai nului/ Aai hai, hai, cîntă — Sini musceleancă. Dar Convorbire contemată de
Murăşu ştie spune/ Cîte-ai culegînd folclor este imposibil VIORICA ROMAN
pătimit în lume/ L-a Oarba mîncerl binele/ Că şi-o *
găsit oile..."
şi la Ierhut/ O ţinut bă­ Melancolie — stare de durere „sunetele^ lacrimei" ginală la Sonetele lui mare suflet a scris şi a
taia mult/ Cădeau taţii şi , Vom încheia scurta con­ tristeţe (uşoară), însoţită în numele satului său, William Shakespeare care publicat atât de puţin.:
feciori}/ Cum se scutură sideraţie asupra unor de dorinţa de visare şi iar. Neculai Ghirica, pri- în 1974 ni se revelau în Dar cum singur măr­
norii/ Cădeau apărînd Ar­ fragmente din cîntece de singurătate, aşa defi­ vindu-şi retrospectiv via­ 1 toată splendoarea lor turiseşte : „Un rînd din
dealul/ De duşmani mîn- populare de mare valoare neşte cuVlntul dicţionarul ţot ce-ăm scris de-mi va
ce-i amarul/ Cădeau apă- şi autenticitate urmărite limbii române.. Acest ţa de pe culmea senec- datorită aceluiaşi neostoit rămîne,/ sînt m ulţum it:
rîndu-şi ţara/ De duşmani cu atîta atenţie cu prilejul e dreptul meu la mîine".
arăe-i- ar para*. Ardealul spectacolelor organizate de cuvînt emblematic, sub INVITAŢIE LA LECTURA Luminos final,- aşa cum
se află şi în centrul altui Televiziunea Română li­ care îşi - adună în volum de sub valul melancoliei
eîntec de mare încărcătu­ beră la Deva,- Hunedoara, sonetele, închide în sine fuţii, îşi încrustează nu­ tălmaei — Neculai Ghi­ eâre-i acoperă sonetele
ră patriotică al solistei Orăştie, Simeria într-o iniţialele numelui , neo­ mele în melancolie ? rica. Tot eh avea să ne răzbat nu arareori ac­
Veta Biriş : >,Tu Ardeal, atmosferă de optimism', bositului cavaler al „me­ Poate că lucrurile ar facă, şapte ani mai târ­ cente optim iste: „Nu-mi
tu Ardeal/ Iţi sîntem oş­ aşa cum .ne-a fost ea su­ şei rotunde" Neculai Chi- fi mai limpezi dacă acest, ziu, să simţim gustul pasă, cît îmi sînt doar
teni/ Templul sfînt, tem­ gerată de versurile, cîn- riea. frumos dar pe care poe- dulce-amar al poeziilor eu stăpîn;/ Zi-i, lăutare t
plul sfînt/.M unţii Apuseni/ tecului lui Nicolae Furdui Să fie oare doar jocul tijl ni-1 face după revo­ lui Francois Villon, ca încă mai rămîn;..".
Că tu ne eşti vatră/ Şi din Iancu : „NorOc >să’ deie întâmplării sau este vor­ luţie nu ar fi fost ciun­ astăzi să ne bucure ini­ Să te-audă Dumnezeu,
piatră-n piatră/ E tăria Dumnezeu/ Noroc şi bucu­ ba de o anume stare de tit de necruţătoarea cen­ mile cu aceste mici biju­ bădiţă Neculai! Noi ţi-o
unui neam de moţi/... Asta-i rie/ ’ La toată casa de spirit faptul că Lucian zură. în intenţia auto­ terii, lucrate cu atîta dorim din toata ininjja. •
ţara noastră/ Nu sîntem români/ Belşug şi veselie”... Blaga, rememorîndu-şi rului, cartea ar fi tre­ migală îneît nu ne miră
în gazdă/ Horia nostru-i naşterea descoperea cu buit să fie o replică ori- faptul că acest om de Prof. PETRU MÂRILA
risipit pe roţi". La rîndul MINEL BODEA