Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_84

pag. 2 CUVÎNTUL LIBER

„PECO“ - stare incendiară! (II)
T R I B U N A
Relatam în primul episod cealaltă deţin şi aduc în spri­ lucru îl cereau şi lucrătorii
al acestei anchete că la jinul „dreptăţii" lor o sume­ de la depozitul Vulcan. Aici
I.L.P.P. Peco Deva, colectivul denie de „elemente demasca­ se impune o remarcă. Nu
s-a împărţit în două tabere, toare" (unele chiar scrise), avem nimic împotrivă ca un u
care duc un fel de .război r din trecutul nu prea îndepăr­ număr de subalterni să-şi iu­ „CUVÎNTULUI LIBER
intern" - la început îu surdi­ tat — cîttd mulţi dintre cei bească directorul, să-l do­
nă, iar acum pe faţă —, fie­ de la Peco, înccpînd de la rească în continuare în frun­ ♦
care dintre cei „intraţi'în ho­ pqmpagii, - pînă- la director, tea lor, dar cu ce drept au
ră" susţinîndu-şi cu ardoare beneficiau- din plin de acuta cerut' ei demiterea unor lu­
şi eu argumente mai mulţ criză de combustibil în care crători din alte compartimen­ ESTE VORBA DESPRE titlul „Nu merită să fie numiţi oameni",
sau mai puţin plauzibile ne-a menţinut dementa dic­ te ale unităţii? Aflat, deci un text semnat de Viorel Mihonesc din
punctul lor de vedere. Că tatură. „la înghesuială" domnul di­ PĂMÎNiT Gerbăl, in care se aduceau acuze la mo­
este aşa, o dovedeşte şi fap­ Cîte au oe-au auzit ure­ rector a dat dispoziţie doam­ Din sătul Tîrnava de Criş, comuna dul în care G.P.U.N. şi primăria
tul că în această unitate (cu chile în timpul documentării! nei Angela Şandru, jurista Vata, domnii Ilie Boldiş, Iustin Bulzesc, din comună au repartizat ajutoarele ve­
număr de aproximativ 220 Acuzaţii reciproce de abuz în unităţii, să redacteze deciziile Sabin Broca şi Gheorghe Bulzesc ne nite din străinătate. Erai* încriminate
de angajaţi) s-au constituit şi serviciu, nepotism, lipsă de de desfacere a contractului de scriu, între altele, că : „Pămîntul nu s-a acolo şl alte persoane d îi <®inună.
funcţionează două sindicate, probitate profesională, luare muncă pentru domnii Ilie împărţit pe baza hotărîrii adunării gene­ Gu părere de rău trebuie să arătăm
ambele legalizate. „Liberta­ de mită, alte. matrapazlîcuri. Sabău şi Vichente Marcu. rale, Ci de către necooperatori. în urma că autorul acestei scrisori este un im­
tea", înregistrat la Hunedoa­ S-a ajuns pînă la a se pune Dînsa — declară — le-a re­ contradicţiilor dintre cele două tabere, postor, un laş care, dorind să arunce
ra, al cărui lider este dom­ pe tapet aspecte ţinînd de dactat, aşa cum s-a priceput s-au ivit următoarele aspecte : unii necoo- săgeţile ealomniei, a găsit de cuviinţă să
nul Vichente Marcu şi cel moralitatea unbr . persoane, şi, sub presiunea' unei dele­ peratorî deţînînd terenuri pe care s-au semneze în numele altui cetăţean onest
de-al doilea, fără nume,' dar , Nu /este acum nici momentul, gaţii de Ia depozitul Deva (!?), făcut construcţii în ultima perioadă (case, din CerbăL
cu număr dublu de mem! t . nici locui cel mâi potrivit apoi le-a prezentat directoru­ anexe, împrejmuiri), prin împărţire reve- Prin declaraţia făcută la redacţie,
a vînd preşedinte pe domnul să le facem publice: Oricum, lui, care le-a semnat ime­ nindu-le şi aceste terenuri, au avertizat domnul Viorel Mihonesc 1 dezminte cele
loan îbnaş. Pentru ce „se după. cîte am aflat, concluzia diat. Că acestea erau contra­ pe cei în cauză că, dacă nu sînt despă­ apărute în ziar sub numele său. La
războiesc" cele două tabere ?. noastră este - hai S;0 dăm re spiritului, oricăror 'legi, am gubiţi, vor demola construcţiile, iar alţii fel face şi domnul învăţător Mir°° lancu,
Prirtia, ai cărei lideri declaraţi puţin pe glumă ! - că. mulţi arătat-o în episodul trecut. care au luat aceste suprafeţe le revin ca într-o scrisoare trimisă nouă. -
sînt domnii Ilie Sabău ■ şr Vi­ dintre cei aflaţi in dispută Aspect de care şi-a dat seama proprietate şi le pot înstrăina, astfel unii
chente Marcu, contestând, aşa sînt „pătaţi" ca nişte „datma- însuşi domnul director şi, dispunînd de hectare întregi, în timp ce Constatăm cu regret, că, in urma ho-
cum am arătat în primul epi­ ţieni". Dacă fiecare dintre după cinci zile, prin Decizia alţii nu sînt siguri nici pe grădina casei*. tărîrii noastre de a nu lua in considerare
sod, modul în care s-a făcut re­ domniile lor şi-ar scruta cît nr. 6/7, 02.1990, a anulat des­ Oamenii de bine din Sat doresc şă fie. anonimele, uiiii dintre cei care ne scriu
confirmarea în funcţie a direc­ de cît conştiinţa, poate spiri­ facerea contractelor de mun­ ajutaţi de organele în drept, ca problema cultivă impostura, în scopul de a calom­
torului loan Mihăilă Rus, aduc tele s-ar potoli. că, repunîndu-i în drepturi pe pămîntului să se rezolve în cadru legaL nia, punindu-ne în situaţii nedorite. De
acestuia diferite -cozc. A doua Totuşi, ce-a declanşat a- cei doi. Dar acum .starea aceea, rugăm pe _ toţi cei care ne scriu
grupare, din care fac parte ceastă „stare incendiară" la_ incendiară" era declanşată, iDe asemenea, domnul Nicolae Stoică să-şi dea adresa exactă şi, dacă an,
în principal lucrătorii de la Peco Deva ? Q hotărîre arbi­ disputele se duceau pe fa­ din Crişcior cere sprijin pentru ca şi numărul de telefon, pentru a putea fi
depozitele Peco d»n Deva şi trară a conducerii unităţii tă. soţiei sale, Doina Stoica, să i se repar­ eventual contactaţi.
Vulcan şi o parte din perso­ (de-a dreptul necugetată, zi­ Nu sîntem în măsură şi tizeze încă o suprafaţă de 10 ari în tere­
nalul tehnico-âdministrativ de - cem noi), care, după ce a nici nu ne-am propus să nul de luncă, unde să poată cultiva cele
Ia sediul unităţii, este alături Fost reconfirmată în funcţie, dăm soluţii. însă conside­ necesare familiei, considertnd că are acest MULŢUMIRILE SĂTENILOR
de director, susţinîndu-1 in în loc să liniştească spiritele răm că dezgroparea mor­ drept legal, precizîndu-se că părinţii
corpore. Ei îi acuză pe cei încinse în campania de ale­ ţilor, scotocirea trecutului, semnatarului scrisorii s-au înscris în DIN TĂTĂRĂŞTI
doi lideri ai grupării „Ariti- geri abia încheiată. „a cedat acuzaţiile şi ameninţările re­ cooperativa agricolă cu o suprafaţă de Preotul Vasile Mihuleţ, din satul
Mihăilă Rus“, pe ceilalţi sem­ presiunilor făcute de grupul ciproce nu ajută nimănui, peste 6 hectare. Este, credem, o proble­ Tătărăşti, adresează prin interme­
natari ai memoriului trimis lucrătorilor de la depozitul în locul acestora, trebuie'’ mă de competenţa comisiei locale de îm­ diul ziarului mulţumiri pastorului
redacţiei, că, profitând de cli­ Deva — se scuza domnul instaurat spiritul de conci­ părţire a pămîntului, Helmuth Kassner, din Essen, Repu­
matul tulbure din prima pe­ loan Mihăilă Rus —, care a- liere, cel de muncă, încre­ blica Federală Germania, care a
rioadă de după Revoluţie, au meninţan cu greva, dacă nu derea între oameni, toate trimis ajutoare umanitare Parohiei
produs starea de tensiune din vor fi daţi afară din unitate bazate pe bunul simţ. UN CEST PLIN DE OMENIE Ortodoxe Române din Tătărăşti
colectiv, încercînd „să apuce cei care au încercat să Subsemnatul Leâhu Gosma, do­ Ajutoarele constau din ciment şi
la ciolan". Şi o grupare şi schimbe conducerea". Acelaşi MtRCEA LEPADATU miciliat în Hunedoara, strada Mio­ conducte pentru construcţia noii
riţei, aflîndu-mă la Deva cu treburi biserici cît şi din alimente, artico­
am pierdut un portmoneu în care a- le de îmbrăcăminte şi jucării. Pro­
Despre virtutea iertării veam suma de 1 700 lei şi legitima­ dusele S-au distribuit pe bază de
tabel la 90 de familii, sub supra­
ţia de serviciu. Nu am ştiut nimic
de pierderea portmoneului pînă în vegherea Consiliului Parohial Tă­
(Urmare din pag. 1) presionante scene df ier­ ria vieţii noastre spiri­ clipa în care am ajuns acasă la tărăşti.
tare, petrecute pe Cruce. tuale. Să .nu uităm în a- Hunedoara, unde am fost anunţat
Din iertare se naşte pa­ ceaştă călăţcrie lozinca : să mă întorc la Deva, la poliţia ju­
iertat -de nec jrâţeniâ ini­ cea bună pacea lui Hris­ „A răsplăti binele cu deţului, pentru a-mi ridica bunul CA LA BABILON...
mii mele. tos (loan 14,27), starea rău e lucru diavolesc. A pi.rdut Doreso să mulţumesc, prin
Cuvintele Mîntuitorului: de mulţumire, de linişte răsplăti râul cu rău e intermediul ziarului, găsitorului, Doamnele Olga Giorogar şi Aurica Jian,
„Părinte, iartărie- 1",. tre­ şi de fericire de care lucru dobitocesc. A răs­ maiorul Octavian Gîlea, de la U.M. ţărance care lucrează de mai mulţi ani !n
zootehnie la Cooperativa agricolă din JUu
buie să-şi aibă efectul în plăti binele cu bine e 02251 Iliâ, care* găsind portmoneul
scaunul spovedaniei. Fie­ rugăm pe bunul Dumne­ omenesc, iar a răs­ pe stradă, l-a predat poliţiei cît şi de Mori, sînt nemulţumite de faptul că
care mărturisire să fie zeu să ne învrednicească plăti răul cu bine, e vir­ plutonierului adjutant -Popa de Ia acum, lâ vremea semănatului, nu se pot
de fapt ecoul acelei im­ şi oe noi în toată călăto­ tute creştină". Poliţia judeţeană Hunedoara care a . apuca de lucru deoarece nu s-a clarificat
situaţia împărţirii pămîntului. Ele spu­
anunţat Poliţia municipală Hune­ neau că nu âu fost sortaţi nici cartofii de
doara (plutonier Ghiţu) să m ă pre­ sămînţă, în timp ce în alte unităţi aceş­
A fost frumos i înălţător, dar. .. nu desăvirsit zint la Deva pentru portmoneu. tia sînt deja în pămînt (!). Cooperatoarele
. . . » Asemenea operativitate şi omenie spuneau că „la noi e ca la Babilon.*, In
fac cinste armatei şi poliţiei
(Urmare din pag. 1) import, pe care s-o fi Surpriza cea mare a noastre. fiecare zi Se împarte şi se reîmpârte pă-
mîntuL „Era mai bine — ziceau ele —
adus legionarii lui Traian venit însă, în momentul
în biserică (cei trei fran­ la 106 d.H. Dar, dacă în în care, un grup de femei să fie semănat tot terenul cooperativei
agricole, să ne fi dat 30 la sută din pro­
cezi fiind de origine la­ mod excepţional s-a" în- în jur de 40. de ani, aflat DOMNUL COPOSU N-A FOST ducţie, iar la toamnă şi toată iarna pu­
tină, iar de religie romano- tîmplat şi aşa ceva, baza în faţa icoanei Maicii
catoiică). ortodoxiei trebuie căutată Domnului (dania Măicuţei IN SIMERIA ! team să ne tot sfădim cu împărţitul*.
Ce folos însă că, în munca de evanghelizare Maria Manolache din De­ Primim de la G.P.U.N. al oraşului Si- Gu o nemulţumire asemănătoare au
OMILIA (predica) rostită a Sfîntului Apostol An­ va, care a avut prilejul meria următoarele precizări în legătură venit la redacţie Şi loan 'M. Mihuţ, Mar­
de părintele, prot. Alexan­ drei, care avea că pregă­ să se roage la Mormîntul cu interpelările pe care le suportă dom­ gareta Toc, Gneorghe Trifan şi Ioari Băd,
dru Hotâran, atît de fru­ tire Universitatea Duhului' Domnului din Ierusalim) a nul profesor pensionar Iuliu Murar, de din satul Ocişor—Vaţa. Ei sînt de pă­
moasă şl înălţătoare, n-a Sfînt ce i-a dat puterea cîntat cu o oarecare stân­ lâ unii cetăţeni, vizavi de o pretinsă vizi­ rere că cei din comisia locală de împăr­
tradus-o nici translatoa­ de-a rosti Evanghelia, găcie, o strofă din „Mar- tă făcută de liderul P.N.Ţ. — c.d. la do­ ţire a pămîntului — domnii loan Grişan,
rea, autodeclarată, dar încă în veacul lui Hristos, scillaise", născută rin focul miciliul acestuia. Candin Orga, loan Văcanu Peteica, Aurel
nici în biserică nu se în limba tracă, în păr­ Revoluţiei Franbeze, de la „Domnul profesor ne face cunoscut că Mihuţ şi Roman Dărău — nu au respec­
găsea în acel moment o ţile Dpbrogei noastre. 1789; ' nu este membru al nici unui partid poli­ tat prevederile Decretului 42/1990, cel în
altă persoană competentă ’ , Coroborată această îm- : La auzul cîntecului re­ tic, fapt confirmat de reprezentanţii cauză cerînd ca cel puţin să li se laşe In
(doamna, Simona Vulcu prejurare timpurie (apari­ voluţionar, cele două folosinţă îndelungată cei $0 de ari ce i-au
plecase),' deoarece apelul ţia ortodoxiei)^ cu alte re­ franţuzoaice şi-au ascuns partidelor politice In şedinţa C.P.U.N. a avut repartizaţi de lâ cooperativa agri­
oraşului Simeria, din ziuă de l martie
făcut în acest sens de ligii , apărute mai tîrziu, feţele în batiste, răspuii- 1990 a c. şi nici măcar pii-1 cunoaşte per­ colă. Ar îi o dovadă de omenie şi de
către părintele Nicolae .precum şi cu aprecierea zînd printre lacrimi : „Vi­ sonal pe dl. Goposu Gorneliu. Subliniem bună înţelegere. (N- T )-
Gherman „ a rămas fără pe care-a făcut-o Popa vat la France 1 Vivat la că dl. Goposu Corneliu nu a vizitat oraşul
răspuns. * Sixt al IV-lea, lui Ştefan Routnanie! nostru. • ■■■ .
în sinteză, părintele cel Mare şi Sfînt (1457— Ne întrebăm. Din mo­ VREM SĂ CITU4 PRESA
prot Alexandru Hotărân 1504) pe care-1 numeşte mentul, In care s-a ştiut Domnule profesor, oamenii de bine
a vorbit despre Maica cel puţin' cu o zi înainte din oraş, foştii elevi, din care mulţi cu
Pînă acum 2--3 zile era un oficiu
Domniihii) prin mijlocirea URIAŞUL GREŞTINITÂ- de sosirea unei asemenea părul cărunt, oameni care vă cunosc şi de vînzare a ziarelor şi în clădirea
a-
ŢII, deşi acesta nu
căreia, poporul român s-a delegaţii, nu se puteau vă respectă, vă roagă să fiţi convins că aşa-zisei „Poşta nouă" din Deva, de
rugaţ şi se roagă dă âpro- vea . în oastea sa catolici lua măsuri menite să ne pentru noi veţi rămlne acelaşi vechi das­
colţ
cu
pe strada 23 August,
ximativ 2 000 de ani SF. •şi, cu atît mai puţin, ducă ia superlativul abso­ căl, care ne-a învăţat' să ne iubim ţara strada Carpâţi. Acum, aici nu
grecb-catolici (după un răz­
TREIMI (lui Dumnezeu — lut, Ia desăvîrşire ? Pro- şi. să o punem înaintea oricăror' interese.
Ziditorul, Iisus Hristos ■— boi avut cu turcii), dele­ cedîndu-se la descompune­ Sîntem surprinşi, însă, că în plin proces se mai vînd ziare deoarece doamna
gaţia franceză ar fi Avut
care făcea acest serviciu se află In
Mîntuitorul şi Duhului rea cuvîntului DESAVÎR- de democratizare a ţării, se mai* pot ma­
S fîn t— izbăvitorul), iar posibilitatea să înţeleagă ŞIT, în elementele sale nifestă astfel de opinii. Rugăm şi |>e concediu medical, urnind să se
rezultatele s-au văzut în „de ce. puterea Otomană, componente (DE = prepo­ această cale, pe toţi oamenii de bine, pensioneze» Ii înţelegem pe domnii
momentele cele mâi grele în expansiunea sa. a ajuns ziţie şi SAVlRŞIT = parti­ cetăţenii cinstiţi: alî oraşului, să nu mai de la difuzarea presei din cadrul
ale neamului românesc, Ia la Viena abia la 1683 ?“. cipiul trecut al verbului permită ^ colportarea zvonurilor şi veşti- D.JJ’.Tc.’ Deva că au unele greutăţi
care ideea de UNIRE şi de La sfîrşit, corala cate­ a săvîrşi) înţelesul seman­ lor neconfirmate. Astfel riscă să vicieze în activitate, cu atîtea publicaţii
CREDINŢA s-au zămislit dralei. a cintat de mai mul­ tic ne conduce la conclu­ o atmosferă prielnică muncii şi bunel noi care apar, însă ÎI rugăm să gă­
odată, cu NAŞTEREA SA, te' ori „La mulţi ani”, tra­ zia că, totdeauna mai a- înţelegeri existente în oraşul nostru** sească o modalitate că numărul mare
respectiv acum douăzeci ducerea făcîndu-se în mod vem ceva DE SAVÎRŞIT. de cititori ai presei din zona amin­
de veacuri. şoptit la urechile celor Aşadar, desfătarea sufle­ CALOMNIA SUB SEMNĂTURA tită să-şi poată cumpăra, ca şi pînă
Daci predica rostită s-ar trei, de către o „transla­ tească de la Vecernia din acum, ziarele de la „poşta nouă*.
fi tradus, delegaţia, ar fi toare" apărută ulterior. 25 martie 1990 a fost fru­ Le mulţumim 4 (Marius Gosma,
putut trage concluzia că, Francezilor li s-au ume­ moasă şi înălţătoare, dar La această rubrică, în ziarul nostm Deva). ;
ortodoxia hu-i o marfă de zit ochii. — - -- nu şi pESAyîRŞITA. din 24 februarie a.c., a fost publicat sub