Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_85
P. 1
*- c 7*
L I B E R T A T E, D E ;m£€>4(? R A Ţ I E, A P fi V A B I
CUVINTUL LIBER
PÂMÎNTUL CERE Cît adevăr cuprinde...
SÂ-L LUCRĂM 20 MAI-ALEGER1 LIBERE adevărul fiecăruia
C E T A J E N I , dintre noi?
După lungi şi contro bune la toate culturile. Cei
versate discuţii, ca în Par care am lucrat pînă acum In vederea alegerii Parlamentului şi a Preşedinteioi
lament,' la Cooperativa a- nu am abandonat Insă nici României la 20 mai 1990, înscrieţi-vâ în LISTELE ELEC&g întrebarea din titlu e petrec. Dacă nu interve
grieoiâ din Sălaşu de Sus munca în cooperativa agri TORALE ce se întocmesc de către PRIMARULE de Ier* bine să-şi găsească răs
situaţia se limpezeşte. Ţă colă. Vedeţi, deşi sîntem locul dumneavoastră de DOMICILIU. puns în conştiinţa fiecăruia niţi, noi vom trimite mai
ranii cooperatori şi meca femei, încărcăm şi des In listele electorale se înscriu toţi cetăţenii care OU dintre noi pentru că, prea departe".
nizatorii ■ Îşi văd, de trebu cărcăm saci cu seminţe, împlinit 18 ani sau care împlinesc această vîrstă lâ adesea, tineri şi vîrstnici Sub o aşa „ameninţare",
rile'urgente pe ogoare, la mergem la muncă unde sfîrşitvl anului 1990 şi care sînt în deplinătatea credem şi, mai ales, pre ne-am conformat şi iată
fertilizări, arat şi semă ne cheamă cîmpul". rilor electorale. tindem că exprimăm ade ce am aflat stînd de . vor
nat. Din dialogul . purtat „Nu toţi gîndesc însă ca Alegătorii care nu au domiciliul stabil în localită vărul. Chiar şi cînd nu bă cu doamna Adriana So
cu oamenii ataşaţi trup şi noi — completa cu amă ţile judeţului nostru, locuind aici pe baza vizei de „flo sîntem întru totul- obiec col, lucrător-gestionar la
suflet bunului mers al răciune Ana Miron. Inţe- tant", se vor înscrie în listele electorale de la locul de tivi, ci încercăm să ne sus Grupul cantinelor restau
muncii în unitate am des legînd în spiritul legii domiciliu. Pentru a vota în localităţile în care aveţi ţinem o anume părere ! rant al C.S.II. şi domnul
prins grija acestora faţă drepturile şi îndatoririle reşedinţa (viza do flotant}, va trebui să solicitaţi de la Pe curînd, un-grup-de e- Gheorghe Şiiicu, directo
de. soarta producţiei agri ce ne revin ea ţărani coo PRIMĂRIA locului de domiciliu „adeverinţă pentru exer levi de la Liceul Industrial rul Liceului Industrial Nr.
cole.' peratori, avem nădejdea citarea dreptului de vot". Nr. 1 Hunedoara, anul 1 1 Hunedoara
Elevii de şcoală profe
Domnul Pavel Itul îşi că la vremea pensionării Studenţii de la cursurile de zi, care nu au domici — şcoală profesională —
exprima părerea că: „a- o să beneficiem şi noi de liul lin localităţile in care studiază, vor fi înscrişi în lis alcătuit din loja Cristian, sională. întfe care şi sem
natarii scrisorii, în urma
cum este momentul cînd banii necesari traiului, aşa tele electorale speciale din centrele universitare res duo Bobora Ioan, Vlăiconi încheierii unui contract cu
pămintul ne roagă să-l cum şi cei din iffdustrie pective. Teofil, Bobora Daniel, combinatul siderurgic din
lucrăm cu ştiinţă şi price se bucură de pensii". STIMAŢI ALEGATORI, Şendroni Adrian, Bistrian
pere, să nu lăsăm nici o Domnul ing. Victor Bog PENTRU A PARTICIPA LA ALEGERILE DEMOCRA Ion, Nandea Aurel, ne-au localitate, beneficiază de
burse care le asigură masă
suprafaţă nemuncită, pen dan ne-a relatat că la coo TICE Şl LIBERE DE LA 20 MAI A.C., VERIFICAŢI M k RIE- scris despre nemulţumirea
tru că nu sîntem atît de perativa agricolă au mai REA DUMNEAVOASTRĂ IN LISTELE ELECTORALI kw în legătură cu canti şi cazare gratuite pe tim
Aceste
şcolarizării
pul
bogaţi să ne permitem lu rămas 300 ha teren arabil na liceului: „Marcarea este
xul de a abandona tere şi 500 ha pajişti naturale. proastă. De aceea, noi nu drepturi r»u se pot ..tradu
nuri ce ne pot da recolte*, Unitatea va dimensiona şi am mai scos abonamente ce" în bani primiţi în mi
laţă un crez împărtăşit de sectorul zootehnic la noile Orzul şi berea *«a le de masă nu exislînd (a- nă la cererea fiecăruia
E
uii
dintre beneficiari,
toţi oamenii de bine din tenţie Ia exprimare — n.n.)
această' cooperativă- agri condiţii, avînd posibilita Satisfacerea în bune nici un act care să dove ■lucru extraordinar ..ca pe
de
colă: „Noi ştim bine ce tea să crească 250 bovine condiţii a cerinţelor con ’ perioadei, mai mult Deşi dească scoaterea obligato timpul pregătirii într-o
G00Q hectolitri bere.
şi 750 ovine. O nemulţu
greutăţi am întimpinat pi- mire aici este faptul că sumatorilor de bere este sîntem, uneori acuzaţi, pe rie a abonamentelor de meserie care să-ţi asigure
nă acum, cînd am fost ne strfns condiţionată de asi masă pentru elevii de li un trai demn în viaţa, să
voiţi sâ lucrăm pentru o unii oameni au luat ani gurarea, pentru procesul nedrept zicem noi, că li ceu şi cei de la şcoala pro ţi se ofere, printre altele,
vrăm mai multă bere In
plată de nimic, deşi alţii malele bune din efectiv, de fabricaţie, a producţiei judeţul .Alba, la beneficia fesională. în legătură cu masa şi cazarea gratuite.
care nu au prea venit la la cooperativă rămînînd necesare de orz. îfitr-o dis aceasta, şefa cantinei Cît priveşte* calitatea
muncă .'in cooperativa a- cele slabe, cu producţii cuţie cu domnul Gheorghe rii respectivi avem o res „doamna" Socol care este meniului . asigurat prin
grişolărUe „invidiază" pen scăzute, ceea ce va nece tanţă de cîteva mii de hec pe o mină cu directorul cantină, reamintim sem
director comercial
Vîju,
tru faptul că ne-aia „Îm sita' timp pentru redresa al întreprinderii de bere tolitri. Situaţia nu este liceului au aranjat darea natarilor că la alocaţia
bogăţit* furînd din mun rea zootehniei. în ciuda Haţeg, am abordat cîtcrva normală, avînd în vedere noastră afară din internat normală de care benefi
ca noastră pentru a ne a- acestor greutăţi, important aspecte ale activităţii cu şi faptul că din • judeţul dacă nu scoatem abonai ciază şi alte unităţi de
nostru nu ni se
asigură
jurige .cu traiul" — spunea este că oamenii de bine din rente din această unitate. mentele de masă. Judecaţi mvăţămînt industrial din
Anişca Popescu. „Acum, unitate depun strădanii în „Noi mergem acum la decît circa 10 la sută din şi dumneavoastră unde judeţ, aici se adaugă
cînd oi s-a repartizat mai vederea valorificării efi cantitatea de orz folosită vom sta dacă ne dă afară o îmbunătăţire de 6,50 lei
capacitate —1 ne preciza
mult pămînt în folosinţă ciente a potenţialului pro interlocutorul. Ga urmare, la fabricaţie, în timp ce "din internat. Vă rugăm să pe zi, ajungîndu-se, la 25
îndelungată, atît cit să-l ductiv al pămîntului şi al pentru beneficiarii din ju (N. T.) interveniţi şi să faceţi un MINEL BODEA
putem lucra în condiţii animalelor. deţul Hunedoara am livrat control la cantină pentru
btfne, avem posibilităţi să în plus, peste contractul {Continuare în pag. a 2-a) lămurirea faptelor ce se (Continuare. în pag: a 2-a]
obţinem producţii mai NICOLAE T1RCOB
ft^WrtVWVVWVVVVVVVVVWV^
VIAŢA IN
ULTIMA ORA
HAINE VĂRGATE (IV)
BLINDATE PE STRĂZILE DIN VILNIUS
Precizările din articolul nicipiul reşedinţă de judeţ
■ MOSCOVA. Tancuri uşoare şi transpor precedent au fost poale, inu că părinţii Petru, şi 'Marin
toare blindate s-au deplasat pe străzile din Vil tile, dar lc-am considerat ne locuiesc pe raza comune
nius, după ce preşedintele Mihail Gorbaciov a cesare pentru a stabili lim Lăpugiu, iar ol eu încă do
.adresat un apel parlamentarilor lituanieni consi pede cadrul în care am pă fraţi au rămas în apartameu
derat cel mai sever avertisment către cei ce do truns. Acum să revenim la tul din Deva.
resc independenţa Lituaniei, relatează agenţia ceea cc am mai văzut în Pe - Pentru ce te afli în po
Reuter. nitenciarul de la Bîrcca. nitenciar ? întrebăm.
Un purtător de cuvînt al Parlamentului lituanian Am intrat, mai întîi, într-o No răspunde că, împrami
a ţinut sâ precizeze, că 28 de transportoare de încăpere despre care însoţi cu încă trei inşi, aflaţi şi c
trupe, descărcate de pe platforme în gara centra torii ne-au spus că se numeş după gratii, au săvîrşit apar
lă a oraşului Vilnius, bau traversat şi au mers la te „sala lacrimilor". • De ce ? geri Ia 8 magazine alimenta
o bază' militară din nordul oraşului, scrie Reuter. Fiindcă aici au, loc vizitele : re din Deva. Ca să fure? Nu
„Deşi lituanienii sînt îngrijoraţi, ei sînt totuşi calmi". făcute de cei dinafară la cei că nu asta au căutat în pri
Clipe de destindere. • aflaţi în detenţie. Este o sală mul rînd, ci să facă rău. fil
Foto NICOLAE GHEORGHIU austeră, dacă nu chiar rece. trau noaptea în unităţi şi a
Vizitatorul se aşază pe un. runcau borcane şi sticle p<
scaun, într-un spaţiu nu mai jos, spărgeau ouă ş.a.
DREPTUL LA OPINIE mare decît o cabină de tele — De cc ? insistăm.
fon. în fala lui se află un Nu ştie. ori nu vrea să răs
geam, iar mai jos o plasă
In . anii 1980-1981 am fazani şi nutrii. Nu conta dc sîrmă. Dincolo de respec pund 8 şi-l lăsăm în pace Ci
lucrat ca pădurar la caba Ce te legeni, codrule ?“ preţul. Oaspeţii să se sim tivul ppravan se aşază de întrebările. Oricum, fapta Iii
na Făierag. Citind tn ziarul 99 tă bine. Peste dl. Popescu rămîne o pată în viaţa lui
’aCuvlnlul liber“ despre ca nu trecea nici şeful Inspec ţinutul, astfel că între cei a familiei şi aduce ruşine ce
banele rezervate celor din toratului silvic judeţean. doi nu se poate face decît lor ce s-au ocupat de creş
conducerea judeţului, m-am renume mondial. Dl, Popes furile ce se organizau la Cînd acesta din urmă a schimb de vorbe, de nimic terea lui, inclusiv dascăliloi
hotărît să vă scriu. Cel care cu are aceleaşi apucături cabană. Pentru diversifica aprobat unor ziarişti din altceva. Dacă musafirul are de la amintita. Instituţie.
d avut ţolul, principal In ca şi fostul dictator. Aşa rea meniului distinşilor oas Deva să pescuiască în Făie să-i dea ceva celui îmbrăcat Mai apoi facem cunoştin
•gospodărirea* cabanei Făie cum ceatişescu considera ţa peţi s-au adus chiar păs rag, dl. Popescu mi-a or în haine vărgate o poate face ţă cu cîţiva dintre cei care
rag este domnul Popescu ra ca moşia lui, şi dl. trăvi şi crapi. La păstrăvi donat scris şi verbal să nu doar înlr-un pachet ce este au fost aduşi Ia Bîrcca în
Nicolae, care în afară de Popescu ; considera fon trebuia să cărăm apă cu permit nimănui, deşi nu era depus la poarta instituţiei şi, ziuă vizitei noastre. Unul esle
>inginer a încercat să devină dul silvic al ocolului ca găleata şi noaptea, pentru perioadă interzisă. In 1981 evident, minuţios verificat, Ironim Păcurar, de 21 de ani,
4M ~ ţdoetor\ . După mai aparţinîndu-i. Putea creşte că, complexa instalaţie prin a apărut de altfel şi o hotă înainte de a fi înmînat des de Ioc din Pui. Intră pentru
(multe ‘tentative, se pare că urî purcel, sau un viţel, amorsare nu funcţiona deşi tinatarului. Lucru cît se poa prima dată în penitenciar,
ă renunţat, rămînînd doar sau o mică turmă de oi. era proiectată de dl. Po VASILE BĂLAN, te de firesc, de altfel. Il gă căci, deşi a mai fost .condam
ţef al Ocolului silvie Deva, Nu conta ci animalele in pescu. Iar dacă murea peş satuL Trestia, sim în sala lacrimilor po nat pentru furtul unei biej-
fund că nu avea mpropte- trau şi în zone nepermise tele, plătea vinovatul; Aţi comuna Bâija Dan Gheorghe Cearba din
îefea necesare la marea sa de Ocolul silvic. Conta doar ghicit cine ? Pădurarul. Am Deva, Micro 15, bloc 19, un (Va urma)
vantă semianalfabetă de să fie provizii pentru che adus cerbi, lup}, căprioare, (Continuare în pag. a 2-a) tînăr înăltuţ, subţire. Ne spu TRAIAN BONDOR
ne că a fost elev în clasa a
tfmşm
X-a a Liceului nr. 1 din mu (Continuare în pag. a 2-a]