Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_86

L I E E R T A T E , D E M O C R A Ţ I E . A D E V Ă R !

CU VINTUL LI BER

Anul 11, nr, 86 MIERCURI, 4 APRILIE 1990 4 pagini - 1 leu

Ne e frică de oameni

deştepţi?

Nu-i aşa. stimaţi ciuturi, Ia cei puternici, mi rtui'ctin-
că ne aflăm intr-un mo- tiăm sau... adormim. Ne a-
ment crucial ite întrebăm. flnm la timpul mauifestă-
Noul Parlament al ţării — Adunare constituantă altfel deplin justificat. cine rii sau. mai exact, nuileria-
ne vor fi şefii supremi. roş­ lizării unei y optimii — uu
pecii v
prefix lîu tel e iia rii.
neapărat electorală, ei1 mo-
Venind în întîmpinarea do nat, membrii aces’cra fiind cetăţenilor, toate celelalte dopta şi legi obişnuite. premierul ele, \T fCste ex- rală. f'u cine ţinem ? 1 Cu
rinţelor unor alegători, zia­ reprezentanţii poporului. legi trebuind să fie conforme In conformitate cu dispo­ clan ea vreun om din l'S o- cine v otam ? Sîntem la în-
rul nostru - după ce o pu­ Scrutinul de la 20 mai 1990 principiilor constituţionale, ziţiile Legii electorale, Par­ mânia Nună oii nu-si fi p 11 s cepul de campanie t ?lecto-
blicat Oecretul-tege cu aduce alegătorii In faţa ur­ neadmifindu-se în acest sens lomentul ore şi alte atri­ aceasta întrebare şi ca fie- rală. Prima cc se vrea. se
privire la alegerea Parla­ nelor tocmai pentru ca, prin nici o derogare. buţii şi anume : aprobă com­ care să nu aibă o prefe- cere şi o dorim cinsl! 11 â -
mentului ' şi a Preşedintelui vot uniyersal, egal, direct Constituţia fiind superioa­ ponenţa Guvernului, aprobă rinţâ, o rezervă, o >trîuge- cu alegeri libere. $i, iată-
României - îşi propune să şi secret, liber exprimat, să ră oricărei alte legi, nu poa­ declararea mobilizării par­ re de inima dacă i s-ar ebre ne speriaţi chiar de ideea
comenteze principalele pre­ fie aleşi reprezentanţii naţiu­ te fi votată de un organ ţiale sau generale a arma­ să ras p uialâ pe loc, ime- alegerilor libere, sau mă-
vederi ale acestui impor­ nii în Adunarea Deputaţilor legislativ obişnuit, ci ea tre­ tei, încuviinţează institui­ dmt. Noi, acum, ia acest car tracasaţi de acesl fupT
tant document cu ajutorul şi în Senat, cu alte cuvinte buie votată de un Parla­ rea stării de urgenţă în în­ ti mp a 1 incerţi In d ini lo r , Curios ue devine, mai ales
poate chiar al haosului, ca
speciali ştii ar în domeniu, pentru alegerea Parlamentu­ ment anume ales în acest treaga ţară sau în unele lo­ nouă, dar, poate şi copiilor
astfel îneît să fie cît mai lui României, cj expresie a scop, formînd Constituanta, calităţi, iar după intrarea în să nu zicem că, pe alocuri, noştri, eu drept de vot, că
bine înţelese. La -primele eyercitării de către popor a adică . învestit cu puterea vigoare a Constituţiei va este al anarhiei, nn na pro­ va tfebui să alegem oa­
punem şi nici nu
avem
noastre întrebări a avut a- puterii legis'ative. , constituantă. hotărî organizarea de noi meni deştepţi. Din prima
.mobilitatea să ne răspundă De asemenea, la 20 mai In acest sens, Decretul - alegeri ' în termen de ce! ştiinţa şi prerogativele să zi a Revoluţiei, nu-l putem
răspundem, docil'prin alte
domnul Nicolae Cazma, 1990, electoratul va avea Lege pentru alegerea Parla­ mult un an. uita pe dorunul Ion Uiescu.
vicepreşedinte al Tribuna­ - de ales, pe baza aceloraşi mentului şi a Preşedintelui Prin urmare, deşi Parla­ întrebări. - Apoi. pur şi simplu, chiar
lului judeţean, preşedintele principii amintite mai sus, României prevede expres că mentul României are o struc­ Dacă. 40 -sau* 50 de ani .şi bărbaţi, eu toţii l-am iu­
'Biroului electoral al cir­ şi pe Preşedintele Româ­ Adunarea Deputaţilor şi Se­ tura bicamerală, fiind al­ şi,, mâi ales, 25 nu am în­ bit pe Petre ilouiau. Per­
cumscripţiei 22 Hunedoara, niei. natul se constituie, de drept, cătuit din Adunarea Depu­ trebai nimic, pe nimeni — sonal, ii iubesc*'- mi-s dragi
- Vă rugăm, domnule - Ce competenţă va avea, în adunare Constituantă pen­ în, „larga democraţie” atîl pentru ca au venit în faţa
preşedinte, să ne vorbiţi mai Parlamentul şi dacă există tru adoptarea Constituţiei taţilor şi Senat, pînă la de eîntată de col ce ne-a tărîi eu un zîmbet în zile
înîîi despre alegerile de la atribuţii specifice Adunării României. adoptarea Constituţiei în ţinut în - întunericul unei in care nimeni .nu putea
20 mai 1990. Deputaţilor şi, respectiv, Se- Aşadar, principala atri­ mod practic va acţiona ca temniţe naţionale şi. îndeo­ zimbi. Şi, in urma unui ora
- După Revoluţia din De­ -natului ? _ ‘ buţie a Parlamentului ce va un: organism unicameral. sebi, na ţional-şo vii dslă. ca­ eu zîuibelul pe buze. e de
cembrie 1989, guvernarea - In -ansamblul legilor u- fi ales, şi_însăşi raţiunea lui O' singură excepţie men­ re abia acum. în Libertate. mers cu ochii închişi, sigur
ţării se realizează pe baza nui stat. Constituţia ocupă de a fi, de drept, şi Adu­ ţionează în această privin­ . ţii-a arătat... colţii acum ea nu vei da în nici o
sistemului democratic plura­ locul' suprem, este legea nare Constituantă este adop­ ţă legea electorală, atunci trebuie să întrebăm: do ci­ groapă. Nu io fac şi niei
list, precum şi a separaţiei Fundamentală. O LEGE A tarea legii fundamentale a cînd prevede că Preşedintele ne ne c frică, domnilor ? nu pot, euvînlul mea liber
puterilor legislativă, executi­ LEGILOR, care organizează statului, Constituţia- Româ­ De oameni deştepţi ? Este nu va ajunge acolo, cam-
vă şi judecătorească. forma sfatului, modul de niei. României numeşte pe pre­ paradoxal. F.ste şi explica­ pajiie electorală. Este pur
Puterea legislativă se în­ guvemămînt, funcţia şi în­ Pînă la intrarea în vigoa­ şedintele şi membrii Curţii bil. Unde un aflăm noi, ca si simplu, «tmţâmtntu! pe-
făptuieşte -de Parlament, tinderea celor trei puteri - re a Constituţiei României, Supreme de Justiţie, cu avi­ iiivrl cult urai, este sigur
oare ore o structură bica­ - legislativă, executivă şi ju­ Parlamentul îşi va desfăşura zul Senatului. eă. normal, împotriva logi* NICOiAE STANCIU
merală, fiind alcătuit din decătorească drepturile şi activitatea şi ca ADUNARE vii, ia stimuli slabi rcncţio----- —- ■ -----
Adunarea Deputaţilor si Se­ îndatoririle fundamentale ale LEGIUITOARE, adică va a- GHEORGHE PAVEL num vehomen! şi. invers, {Continuare în pag. a 4-a)
»tVA ATENŢIE, BIŞNIŢARI: NU MAI ŢINE!
* T* WfOMEZ MlUM iit
• e w S S t t î
1-ntr-unu din zilele tre­ — - Esto vorba de mai
cute am fost martori la o multe acţiuni organizate
acţiune mai inedită (pen­ de poliţie pe trenuri, în
tru noi); lucrători din ca­ gări, pieţe, pe străzi etc.
drul Poliţiei judeţene an Gu aceste ocazii au fost
predat, către subunitatea depistate o serie de per­
din Deva a întreprinderii soane care făceau speculă
de comerţ exterior „Com- cu produse străine. Erau
turist*. diferite mărfuri bunuri obţinute de la
confiscate de la speculanţi. străinii - veniţi în ţară, ori
Pantaloni, bluze şi fuste cumpărate chiar de peste
tip biue-jeans, cafea, ţi­ hotare. însă persoanele
gări, cacao, ciocolată, bău­ respective le procuraseră
turi fine, alte diverse ar­ pentru revînzare şi obţi­
ticole de care — trebuie nerea de profituri, făceau,
să recunoaştem — comer­ deci, speculă.
ţul românesc (interior) du­ —- Care este „traseul"
ce în prezent o lipsă acu­ mărfurilor confiscate, pînă
tă. După aprecierea dom­ cc ajung, din nou — de
nului plutonier adjutant astă dată, în mod legal —
Teofil Popa, gestionar al
,‘'6Â m flA M MM EXPERIENŢA ALTORA. camerei de corpuri delicte Ia cumpărători ?
— După confiscare pro­
Desen de AL.HUGESCU , de la Poliţia, judeţului, va­ dusele se predau la ca­
loarea totală a bunurilor
mera de corpuri
confiscate şi predate în iar după trecerea delicte,
Unor
ziua respectivă se ridică
U L T I M A O R Ă Ia circa 300 000 lei. „La termene procedurale lega­
această sumă —- preciza le, se predau la „Comtu-
rist“
pentru valorificare.
interlocutorul — trebuie
ROMÂNIA ADERA LA EUTELSAT să fie adăugată încă una, Desigur, numai mărfurile
de 20® 000 lei, reprezentînd care intră în nomenclatu­
PARIS 3 (Rompres). - Cererea de aderare a bani lichizi confiscaţi, o ra acestei unităţi. Alte fe­
României la Organizaţia Europeană de Telecomuni- dată CU mărfurile, de ia luri de mărfuri sînt pre­
cafn pnn Satelit (EUTELSAT) a fost aprobată de speculanţi". date depozitelor unităţilor
Consiliul organizaţiei în cadrul unei reuniuni de Pentru a aduce cititorii comerciale sau chiar di­
tâplămlna trecută ce a avut loc la sediul său din cît mai aproape de pro­ rect, la consignaţia. Pe
Paris - anunţă un comunicat difuzat de EUTELSAT. cedurile, să le zicem, inti­ tot- acest traseu, se întoc­
România - precizează AFP — a făcut această me folosite de poliţie în mesc actele legale nece­
cerere In februarie pentru a. putea utiliza acoperi­ asemenea prilejuri, am a- , sare ~de către o comisie
rea europeană oferită de sateliţii EUTELSAT în dresat cîieva întrebări MARIN NEGOIŢĂ,
ceea ce priveşte telefonia internaţiondâ, transmi­ domnului locolenent-colo-
siile do televiziune ocazională şi recepdonarea nel Gheorghe Bogdănescu, Fotografii de
canidelor de televiziune din alte târî. Decizia defi- de la Poliţia judeţeană. DANIEL DAVID
mtsva ut ce priveşte aderarea României va con­ — In ce împrejurări au
stitui obiectul unei reuniuni în moi a adunării fost confiscate aceste bu- ---------------- —
generale a EUTELSAT. nuri ? Cine sînt cei pe ca­
re îi numim speculanţi ? (Continuare în pag. a 3-a)
V ,' , W Z ^ V . W A ’. W . '. V . V . V . V . W A 'A V Z . V . W . V Z W f W A V A '. V . V / A S W . W . ’A V A 'W - V Z . V / . V Z . V . W . V