Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_86
P. 2

pag.  2                                                                                                                            CUVÎNTUL  LIBER NR.


                                                                                                                                                         ■ m.
            J O G   P E R IC U L O S                    I    Zilele  trecute,   librăria   zaur  folcloric',  aprecia  ci   cu,  Mariana  Anghel,  Nico-   Merituosul  solist  'hunedo­ I
                                                           „Expres“  din  cadrul  Casei   acesta  s-a  produs  tîrziu.  Şi,   lae  Furdui  lancu  şi  Liviu   rean  ne  dăruieşte  cu  acest
        Sfărîmînd  piedici  şi  pre­  Evul  Mediu   a  trecut  de   |   cărţii  Deva  a  găzduit,  In  mai  ales,  că  pentru  tot  ce   Vasilică  au  fost  alături  de   disc  cîntece  din   folclorul  I
      judecăţi,   Revoluţia   din   mult  cu  metodele  lui  cu   premieră,   un   eveniment   a  făcut  pentru  această  zonă  Drăgan  Muntean  la  intîlni-  pădurenesc  —  „Trandafir.în
      Decembrie  1989  ne-a  adus   tot.  A  trimite  pe  diverse  ( cultural  remarcabil.  Publi•                                 cornul  mesei",  „Ăsta-i  joc  I
      libertatea  de -gîndire  şi  o-   căi  otravă  şi  venin  în  aju­  cului  meloman  i-a  fost  pre­                          pădurenesc",  JVum-o  fir  şi
      pînie  nouă,  tuturor  celor   torul  unui  popor   pentru   I  zentat  discul  de   muzică                                  mai  la  vale"  şi  „Ăsta-i  joc   I
      eliberaţi  de  sclavia  arbi-   a-i  întuneca  sufletul,  exa­    populară  „Interpreţi   din                                din  sat  la  noi".  în  aştepta­  I
      trariului  şi  a  bunului  plac,   cerbarea  unui  naţionalism   ( Transilvania",  în  care  a  de-
      a  minciunii  şi  a  nedrep­  şovin  din  vremea  cînd  ci­  butat  şi  îndrăgitul  ţi  cu­  Prezentare  de  disc            rea  unui disc propriu,  ii do­  I
      tăţii.  Este  îndeobşte   cu­  vilizaţia  se  găsea  la  sta­  I  noscutul  —  atît  din  specta-                            rim  lui   Drăgan  Muntean
                                                                                                                                                     dar
                                                                                                                                   succes  în  frumoasa
      noscut  că  in  perioada  de   diul  omului  urcat  în  co-   cole,  cît  şi  din  emisiunile                                greaua  misiune  de  a  adu­ I
      trecere  de  la  o  societate  . păci  este  o  atitudine   de   I radio-tv  —  Drăgan   Mun-
      ia  alta  apar  convulsii  şi   viclean  şarlatanism  păgu­  tean.           întreaga  sa  activitate,  Dră­  cei  prezenţi  un  cald  dialog   ce  în  scenă  frumuseţea  cîn­  I
      isperităţi  ce  trebuiesc  a-   bos.              I    Referitor  la  debutul  dis-  gan  Muntean  ar  merita  un   despre  valoarea  etică  a  me­  tecului  popular.
       enuate  şi   netezite   cu   A  cîştigat  cineva   ceva   cografic  al  talentatului  so­  disc  propriu.  Colegi  de  ge­  sajului  folclorului  şi  pute­  La  încheierea   întîlnirii
       alm  şi  precizie  de  •neu­  prin  actele  de  ypl.mţă  de  I  list  hunedorean,  Marioara  neraţie   intru  aducerea  în   rea  lui  de  a  apropia  sufle­  s-au  acordat  autografe.
      rochirurg. '  Fundamentalele   la  Tîrgu  Mureş ? ‘At  fi  ri­    Murăreseu,  realizatoarea  e-   scenă  a  cântecului   româ­  teşte,  in  timp  şi  spaţiu,  oa­
      schimbări  ale  structurilor   dicol  să  se  creadă  aşa  ce­ i misiunii  de  televiziune  „Te­  nesc,  Sava  Negrean-Brudaş-  menii.  VIORICA  ROMAN
       ocial-economice,   îndrep-   va.  Joctu  infam  al  naţio­
      tarea  multitudinilor  de  ne-   nalismului  căută  carne  de
       Ireptăţi,  rezolvarea   unor   tun.  Români,. de  otice  na­
      probleme  sociale  complexe   ţionalitate  aii  fi.  nu  ie o -   ’Aflîndu-ne  într-o   peri­                                   —  Gum  lucrează  oame­
      ru  se  pot  produce   peste   oferiţi.  Am  păşit  spi*  li­  oadă  plină  de  muncă  în   Nu  vă  plai                      nii ?
       xoapte,  după  formule  ma-   bertate  eu dorinţa  de a  îm­  grădinile  de  legume,   am                                      —  Cu  mai  multă  trage­
      -ace  folosite  In  arena  cir­  plini  idealurile  pentru  ca­  desprins   clteva   aspecte                                  re  de  inimă  decît  în  anii
       ului,  chiar  dacă  nerăbda-   re  s-au  .jertfit  martirii  Re­  semnificative  din  activita­  şefă  fermei,  doamna  Ana-   şămînţă,  10  ha  cu  arpagic,   precedenţi,  avînd  posibili­
       ea  unora  este  vizibil  fra-   voluţiei  sîngele  lor   s-a   tea  ce  se  desfăşoară   la   maria  Udrescu.  25  ha  cu  mazăre  pentru   tate,  datorită   preţurilor
       crnă  cu  astfel  de  formule.                   fermă  nr.  4  a  A.E.S.C.H.   —  Nişte  greutăţi  există   sămînţă,  5  ha  cu  varză  şi   stimulative,  să  le  asigurări*
        O  asemenea   problemă   înfrăţit  pe  străzile  oraşelor                 deja,  întrucît  pînă  la  sfîr-   conopidă   timpurie,  5  ha   cîşţiguri  mai  bune.  Trac­
       omplexă  a  fost  şi  este  cea   -României, gloanţele  nu i-au   Sîntandrei.   Nu  intenţio­  şitul  lunii  martie  n-am  va­  cu  usturoi,  în  continuare,   toriştii  Nicolae  Nicolaescu
      a  naţionalităţilor.  Dinami­  întrebat  ce  limbă  vorbesc.   năm  neapărat^ să  prezen­  lorificat  nici  jumătate  din   pînă  la  plantarea  •ardeiu­  şi  Marin  Ştefan,  munci­
                                                        tăm  lucrările ‘de  sezon  în
      ca  pe  care  s-a  înscris  în   Eroii  noştri  s-au   jertfit              producţia  de  spanac  .ce  o   lui,  tomatelor  şi  vinetelor,   torii  Aurel  Mihăilă,  Elena
      ultimele  zile  această  pro­  pentru   libertate,   pentru   ordinea  importanţei   lor,   estimăm  la  25  tone, ’S-ar   trecem  la  întreţinerea  cul­
      blemă  provoacă  consterna­  drepturi  egale,  nu  pentru   deoarece  scopul  a  tot  ceea   părea  că   este  o  recoltă   turilor,   zilnic  avînd   la   Busuioc,   Gabriela  Avră-
                                                                                                                                    muţ,  Veronica  Rotaru,  Sil-:
      re.  Un  imens  întuneric  s-a   privilegiile  unora  sau  al­  ce  se  întreprinde  acum  în   prea  măre  în  judeţ  faţă  de   muncă   suficiente   forţe
       ibătut  asupra  unor  oraşe   tora.  Nu  uitaţi  că  există   cîmp  este  acela  de  a  asi­  cerinţele   consumatorilor,   pentru  a  făce  faţă  acţiu­  via  Agrijan,  Lucica  Hrib,
      transilvane.  De  unde  a  ve­  forţe  ce  doresc  o  Româ­  gura  mai  multe   legume   ori  că  în  reţeaua  de  des­  nilor  din  această  perioadă.   Elena  Bortoşneanu,   îm­
      nit  acest  întuneric ?  A  fost   nie  dezbinată  şi  tulbura­  pentru  populaţie,  în  con- ■  facere  sînt   unele  dere­  Mai  greu  va  fi  la  vremea   preună  cu  cei  din  echipa
      trimis  cumva  ca  ajutor  po­  tă  de  vînturi  şovine,  exis­  diţii  de  eficienţă.  Iată  de   glări,  avînd  în  vedere  că   praşilelor,  deoarece  n-am   permanentă  de  irigaţii,  din
      porului  român  lin  imedia­  tă  forţe  ce-şi  caută  în  na­  ce  vom  potni  de  la  un  as­  excedentul  cantitativ   de   primit  încă  erbicidele  pro­  care  fac  parte  Ioan  Hrib,
      tele  vecinătăţi ?   Fanatis­  ţionalism  şi   şovinism  o   pect  care  ne-a  atras  aten­  spanac  s-ar  putea   oferi   mise  din  import.  Vom  fa­  Nicolae  Adrijan  şi  Petru
      mul  orb,  ură  şi  metodele   trambulină  de  lansare  in                  altor  judeţe.                                    Dumitraş,  sînt  cei  care  a-
      barbare  coborîte  in  stradă   cariera  politică.  Să  nu  le   ţia  încă  de  la  intrarea  in   —  Ge  alte  lucrări  aveţi   ce  tot  ce  este  posibil  să   sigură  ca  producţia   de
                                                        fermă.  Este  vorba  dtsore
      iu  sînt  obişnuite  acestui   înlesnim  jocul  infam  tu­                  în  actualitate ?        nu  se  compromită  cultu­  legume  din  acest  an  să  fie
      neam.  Afdealul  le-a   mai   turor  rataţilor  politici  de   tonele  de  spanac  ce  se  re­  —  Am  putea  spune  că,   rile,  suplimentînd  forţa  de   bine  pregătită  pentru  a  li­
      trăit  cîndva  şi  nu  e  mult   aici  şi  de  aiurea.  coltau  în  vederea  expedie­  raportat  la  perioadă,  sîn-   muncă  manuală.  Ne  bazăm   vra  consumatorilor  piodu-
      le  atunci.  Să  o  spunem                        rii  pe  piaţa  Hunedoarei.  tem  în  grafic  cu  toate  ac­  pe muncitorii  care  vin  per­  se  mai  multe,  de  calitate.
      răspicat  pentru  cei  ce  nu   IOAN  GRUMĂZESCU,   —  Sînt  probleme  cu  spa­  ţiunile.  Avem  in'  cultură   manent,  de  2—3  ani,   la
      au  sesizat  încă  istoria,  că     Deva  •       nacul ?  —  o  întrebăm  pe  20  de  ha  cu  cartofi  pentru  fermă,  din  Hunedoara.  NICOLAE  TIRCOB
                                                                                             Operation  ViUages  roumains“
                                                                                           99
                                                                                      Duminică,  1  aprilie  (dar
                                                                                    fără  păcăleală),  la  Rîu  de
                                                                                    Mori  a  sosit  al  treilea  trans­
                                                                                    port  cu  ajutoare  4in  Wel­
                                                                                    lin,  în  cadrul  acţiunii  uma­
                                                                                    nitare  declanşate  în  Belgia
                                                                                    —  „Operation  Villages  rou-
                                                                                    mains".  Generosul  ajutor  al
                                                                                    celor  2 800  de  locuitori  din
                                                                                    Wellin  a  constat  şi  de  data
                                                                                    aceasta  din  obiecte  şi  pro­
                                                                                    duse  de  urgentă  necesitate:
                                                                                    medicamente,  aparatură  pie-
                                                                                    dicală,  aparatură  didactică,
                                                                                    manuale  şcolare,  alimente,
                                                                                    dulciuri,  încălţăminte   şi...
                                                                                    chiar  biciclete.  De  la  1850
                                                                                    kilometri  depărtare,   prin
                                                                                    reprezentanţii  lor,  constituiţi
                                                                                    într-o   delegaţie   compusă
                                                                                    din  opt  persoane,  notabili­
                                                                                    tăţi  şi  cetăţeni  ai  localită­
                                                                                    ţii  belgiene,  a  sosit,   iată,
                                                                                    încă  o  dovadă  a  sentimen­
         Plutonierul  adjutant  Mi-  pătrunderea  intruşilor  .cu  vreme.  Asemenea   cazuri
       liai  Bîrsan,'ce  se  ocupă  de  intenţii  de  furt.  ;  sînt  foarte  multe.  telor  de  sinceră   prietenie
                                                                                    între
                                                                                                    noastre.
                                                                                          popoarele
       dosarele  celor  depuşi   în   Din  situaţia   statistică   Notând  aceşte  cazuri,  am   Domnul  Robcrt  Dermience,
       „păstrare",   ne-a  înfăţişat  rezultă  că  din  cei  ce  au  reţinut  şi  părerea  interlo­
       o  statistică  din  care  reies  fost  aduşi  în  ultima  vre­ cutorilor  noştri   conform   şeful   delegaţiei,'   ajutorul
       cîteva  lucruri  foarte  inte­ me  la  Bîrcea,  18  sînt  din  căreia  vechiul  regim   s-a   primarului  din  Wellin,  ne
                                                                                    declară  că  legăturile  stabi­
       resante:  In  perioada • ce  a  cei  eliberaţi  din  peniten­ dovedit  —  viaţa  o  arată   lite  cu  locuitorii  din  Su­                         l
       trecut  de  ia  Revoluţia  din  ciar  în  ianuarie  a.c.  —  plin  de  grijă  nu  faţă   seni  şi  Rîu  de  Mori  vor                              \
       Decembrie  1989  au  intrat   Să-i  cunoaştem  pe  cîţi-   de  oamenii  cinstiţi,  ti  faţă
       în  penitenciar  130  de  oa­  va  dintre  aceştia:  Daniel   de  borfaşi  şi  hoţi,  faţă  de   continua  prin  relaţii  direc­
       meni.  După  categoria   de   Blaj,  din  Aninoasa,  a  ie­  cei .  ce  săvârşeau  abateri.   te  cu  familiile  acestor  lo­                      A
                                                                                    calităţi.  în  numele  locuitori­
       fapte  pentru  care  âu  ajuns                  Aşa  se  explică  două   lu­
       aici,  35  sînt   condamnaţi   şit  în  6  ianuarie.  în  5  fe­  cruri,  cel  puţin  absurde:   lor  de  la  poala  Retezatu­                     V
                               bruarie  a  furat  o  bicicletă
       pentru  furt  din   avutul   ce  . se  afla  în  faţa  unui   de  fiecare  dată,  de  ziua   lui,  le  spunem  şi  noi,  prie­                     ţ
                                                                                    tenilor  noştri,  vă  mulţumim,
       partucuhiT',  -32  pentru  furt   bloc  din  Cîojdu,’ Deva.  Ast­  iui,  nicolae  ceauşescu  e-
       din  avutul  poporului  şi  26                  mitea  decrete  de  graţiere   şi  vă  aşteptăm  să  reveniţi                                      A
       pentru  tîlhărie.   Această   fel,  că  la  cele  1,6  luni  a-   şi  amnistie,  de  aceea  de­  pe  aceste  meleaguri !                           \
       situaţie  denotă,  pe   lingă   cordate   drept   pedeapsă   ţinuţii  îi  şi  ziceau  „tăticu   NICOLAE  GHEORGHIU
       predilecţia   delincvenţilor   pentru  cea  de  a  doua  faptă   nostru".  Aşa  se  explică  de                                                    A
       pentru, asemenea  fapte,  şi   se  vor  adăuga  şi  cele  266   ce  unii  cetăţeni  recidivea­                                                     V
       o  oarecare  neglijenţă  faţă.   zile  rămase  neefectuate.  ză  în  abateri,  piăcîndu-le
       de  averea  societăţii  şi  a   Ionel  Cosma  din  Vulcan   să  stea  —  mai  ales  în  vre­
       ceiei  proprii.  Locotenentul  mai  avea  de  efectuat  461   me  de  iarnă  —  în  închi­
       Virgil  Marina socoteşte  ne­  zile  clnd  a  fost  graţiat.  A   soare  decît  să  fie  liberi.
       cesar  să  recomande:  •   Să   mai  făcut  o  boacănă  şi  a   Societatea  noastră —  libe­
       nu _se  mai  lase  peste  noap­  primit  încă'  6  ani  şi  ju­  ră  după  Revoluţia  din  De­
       te  bani  în  unităţile  comer­  mătate.  Virgiliu  Toderaşcu   cembrie  1989  —  trebuie  să
       ciale  •   Colectarea  încasă­  şi  Ioan  Paralescu  din  Pe­  dea  o  nouă  legislaţie   în
       rilor  de  la  reţeaua  de  des­  troşani  au  reîmbrăeat  hai­  privinţa  oamenilor  în  hai­
       facere  să  se  facă,  cum  se  nele  vărgate  fiind   prinşi  ne  vărgate,  înlăturîndu-se
       proceda  pe  vremuri,  cu  o  furînd  la  scurtă  vreme  du­ aberantele  prevederi   ale
       maşină  specială,  evilîndu--  pă  ce  le-au   .abandonat  legislaţiei   comuniste.   în
       se  plimbarea  oamenilor  cu  Trâian  Ii ar na*  a  fost  „lă­ esenţă,  închisoarea  trebuie
       mulţi  bani  asupra  lor,  pe  sat  la  vatră"  în  5  ianua­ să  devină  în  aşa  fel  incit
       timp de; seară  sau  de  noap­ rie  a.c;i  şi  s-a  întors  în  6  nimeni  să  nu  vrea  să  intre
       te  «  Mai  multă  grijă  faţă  martie  a.c.  Marian  Sîrbu,  sau  să  se  reîntoarcă  aco­
       de  ceea  ce  avem  fiecare  eliberat  6  dată  cu  cel. di­ lo.  (Sfîrşil)
       în  casă,  luînd  toate  măsu­ naintea  sa,  s-a  întors   la
       rile   pentru  a  împiedica Bîrcea  cu  5  zile  mai  de­  TRAIAN  BONDOR
   1   2   3   4