Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_87
P. 2
CUVt NTULiLfftEit K
P®9*
— măr al discordiei
20 MAI ALEGERI LIBERE ; punerii seminţSibr sal» şi pentru cetăţenii din li Păcurar, XicetAe Păuturean,
Cu toate câ este vremea
Gheorghe. Prodan şi alţii,
nele sate ale comunei Ba
brazdă, în unele lacuri pA» riu, Domnul Ioan Harta stabiliţi în această loca
; mintul îi mai aşteaptă pe din satul Cucui.ş ne rela litate, solicită primăriei şi
plugari deoarece fncă no tează că în anul 1962, efhd comisiei locale să le- re
s-au clarificat situaţiile s-a încheiat colectivizarea, partizeze şi lor, îa baza
privind fntpflrţirea lui e- o parte din cetăţenii aces Decretului, cîte 2500 mp
(Urmare din pag 1) dicţia priveşte persoanele alese persoane* care au să- chitabilă, potrivit prevede tui sat, care a rămas ne- teren, cu plata taxei cuve
nite. ger oare prea mult
care au fost condamnate vîrşit abâsttîrf în funcţii ■ rilor Decretului *r- 42/ cooperativizat, au fost de
sînt de strictă interpreta pentru săvîrşirea de in politice, juridice şi admi : 1999, Referinda-«e la e a- posedaţi de terenurile pe aceşti oameni, ca să nu li
se poată satisface dorinţa ?
re; adteâ'sferatee nu poa fracţiuni la pedeapsa în nistrative, care au încălcat semenea situaţie, loan eare le deţineau fit Sibişel O situaţie asemănătoare
te li lărgită sub nici un chisorii, inclusiv eu Obli drepturile fundamentale Lâseău ne spune eâ ia Al- şi Căstău, primind In se întîlneşte şi în comuna
schimb pe raza Cucuişului
motiv. garea ta muneă eoreeţio- ale omului, precum şi per maşu Mic, comuna Peştişu Unirea. Cîţiva oameni, a-
.Astfel, nu pot ti aleşi r»ală* prin hotârfri penale soanele- care nu organizat Mie, nici pînă acum fit} pâmîntul ce-1 avuseseră cum pensionari de ia I.A.S.,
alienaţi mintali definitive, şi *• află In e- sau au fost instrumente s-a terminat repartizarea î» proprietate locuitori ai între care Alexandru Dă-
satului Sibişel.
Revcndl-
puşi stib interdicţie, pre xecutarea sancţPiBii ale represiunii In cadrul, loturilor la folosinţă în eîndu-şi dreptul de pro bucean şi Mari» Laaăr, ar
sura- şi persoanele lipsite In ai trefle» rfnd, Inca organelor de securitate, ve delungată. Aici s-a stabilit
de drepturile electorale, pacitatea vizează persoa chea poliţie şi miliţie. ea la împărţire «emisia să prietate, cetăţenii din Si- dori şi ei să M' se repar
tizeze efte 2 506 mp teren
pe durata stabilită prin nele care au ispăşit o pe In fine, interdicţia de a aibă In vedere ca loturile bţşel cer înapoi pămlntul eu taxa stabilită, pentru
din Gucuiş, unde localni
hotărîre judecătorească de deapsă privativă de liber fi ales priveşte şi persoa să fie cit mai aproape po cii au făcut unele con ca sânţi cultive cele nece
orrdamnare. tate ş* cărora prin hotărî- nele care, potrivit legii, sibil de casă, ţfaîrtd" seama sare ţraiulu», Adresîndu-
Intră în această; catego rea de condamnare defi nu pot face parte din totodată de dreptul de pro strucţii şi plantaţii, l-fiu se redacţiei, doamna Au
rie, In primul rînd, per nitivă ti a-a aplicai pe partide politice. Acestea prietate. Această botărfre desţelenit. Fireşte, o “ re relia Topor, din Deva, îşi
constituire a vechilor pro
soanele alienate sau debile deapsa complimentară a sînt: cadrele militare şi nu ş-a respectat insă, dln- prietăţi* In condiţiile ac exprimă nemulţumirea
mintal, care an fost puse interzicerii drepturilor 6- personalul, civil din Mi du-se pămînt şi la oa tuale este, dSri multe mo pentru faptul că ori din
sub interdicţie prin hotă- lectorale pe o anumită du nisterul Apărării naţiona meni care de multă vreme tiva, irealizabilă şi neave comisia de împărţire a pă
rîri judecătoreşti rămase rată care nu a expirat pt- le şi Ministerul de Inter nu mai locuiese In sat. In nită. Important este ca a- mîn tul ni din comuna Bră-
lefinitive. nă la 20 mai 1990. ne, Judecătorii, procurorii asemenea cazuri comisia nişca au. repartizat rude
lin al doilea rtnd, inter De asemenea, nu pot fi şi diplomaţii precum şi : dovedindu-se a fi foarte semenea probleme să fie
personalul operativ ai Ra- ; „darnică*. soluţionate In spiritul re lor lor pămlntul ce-1 avea
dioteleviziunii Române Li Pămlntul reprezintă un glementărilor în vigoare,, în proprietate, cetind să
bere. adevărat mâr al discordiei cu înţelegere şi respect fie reparată această ne
Domnul Burete faţă de punerea fa valoa dreptate ce i s-a făcut
re a întregului
aplicarea
în
Evident
potenţial
productiv al celei mai de prevederilor Decretului nr.
(Urmare din pag. t) văzut de atunci cocoţat pe * ■fc- preţ avuţii a ţârii — pS- 42/1998, «rte important să
*
diverse platforme — de săra I A N U N T mîntuL se ţină seama de realită
ranjarnent întimplător, că duri, nu electorale — slînd * Unele nemulţumiri în ţile de astăzi, pâmîntul
domnul Popeseu este de la indemtna pubUaulm I Comitetul de iniţiativă 6 aprilie 1990, ora 17, !a # legătură cu modal de îm fiind daţ ţăranilor, celor
stingă", far el;... Pe atunci, spectator fi doritor să-l * al Comisiei de tineret a şedinţa de constituire, la , părţire a pămîntulul s-au care ştiu- şi doresc sâ-1 lu
nu l cunoşteam ţi mă în- stoarcă de democraţie, Vi t FkS,N. a municipiului Hu- sediul F.S.N. din Hune-* iscat şi în satul Bălataţ, creze eu eet mai mare fo
trebam în mod firesc cine dau cuvîntul met», de cele nedoarâ îşi roagă mem- doara, (Ungă cantina- 1 comuna Şoimuş. Mai mulţi los, pentru ei şi pentru
o fi, mai ales că îl „apu- mai multe ori, l-am văzut brii sâ participe vineri, restaurant!; • .g locuitori de aici, între ca ţară.
cate“ pe domnul Popescu, storăndu-se singur, în com- - • - • - • re Plana» GUgor, Nieolae N1COIAE TIRCO®
dit» scurt, la rtifte întrebări panta' unor personaje tinis-
ditt alea specifice, care tn~ tre, cure croit la rindul Ier
cep cu „Cine eşti dumnear umplute sub presiune, ca Cu ocazia percheziţiei
ta, domnule... Mi [l-l lua nişte adevărate spnty-uri, Pe masa din camera făcute de Poiiţi a mutticL
şi mi (i-l întorcea pc-o par- cu democraţie canadiană, mare a apartamentului nr.. G f e m e i e . . . s t r î n g â t o a r e
te şi pe alta, pe dorn* Po- americană şt de alte multe 15, al blocului 62 din car piului Deva în apartamen
tul cu pricina s-a găsit şi
pescu, Inăt mă nur cum friuri. Desigur, aşa cum a tierul Gojdu-Deva, se a-1 trebuia eliberată foarte, ©eazje. un frigider luat de Eleo
flau expuse o mulţime de
de nu se prăbuşea, bietul mărturisit-o — tot pe micul haine de toate mărimile repede. Atenei - ni s-a zis Este primăvară şj par- nora Popa de la instituţia
om, de pe micul* ecran di- ecran - domnul Durele şi culorile, cu etichete “Scri să , luăm fiecare. destel |i este atil omului, unde lucre-iză. Conducerea
rect în Odaia mea Din- n-ore nimic eeanun eu dam- — Şi aţi luat douăspre îrttr-adevăr. Dâr cîte oare? liceului* dacă nu ştie de
spre strada... televiziunii se nul Spray, faptul de a fi se în limbi străine. Au zece pardesie... Umil, două, hai să zicem acest lucru, îl afiă acum
fost aşezate aici pentru ca
auzeau, în difuzor, strigăte ’^npreună, la anumite In fotoreporterul nostru — cu — Da Dacă mi au dat. trei — de, femeile ţin şi este eh-ni sta să recu
adecvate. flit' paranteză, , truniri, se datorează numai care ne-am deplasat la ştiţi, au primit haine şi mult la modă — dar oare pereze •-■biectui.
f
| s s v
,
. *
|
,,
ty ltl U lllC 'V U
mărturisesc că pregătisem 1* numai dorinţei comune faţa locului in urma unui copiii, dar, cum au nevoie mai multe ? Mai ales că
şi locul căderii: trasasem f “ ft storşt şi putvertzm telefon primit Ia redacţie de bani, unii le-au vindut au fost obţinute pe calea TRAI AN BON DOR,
măsuţa scundă şi vaza din de continuttil lor Pw (U~ — să le poată trage pe 'Am profitat şi de această pe care am înfăţişat-o I Foto DA VID DANIEI
fafa televizorului şi aşeza- m°cratic. peliculă. După ce a făcut
sem acolo, peste covor, Ce să mai lungim vorba ! treaba asta, am discutat
două perniţe moi.!}.■ Trăim zile de îmbătătoare eu Eleonora Popa, maga
La întrebarea mea insis democraţie şi speranţă. Pro zioneră la Liceul indus
blema Se pune pe cine a-
tentă »Cine o fi, domnu legem să ne ...scăldăm în trial nr. 1 din municipiul
le cred că am fost au democraţie. Din surse sigu de reşedinţă al judeţului
zit şi, şpre finalul dialogu re, autorul a auzit că nostru.
lui, personajul cu bărbuţă spray-urile vor fi scoase din — Eu am adus parde-
s-a prezentat telespectatori uz pentru că rod din stra siile ■ acasă — ne-a spus
lor cu numele de Dom tul de dzon care ne prote interlocutoarea.
Braia. Dar, nu numai atit. jează de bolile cosmice.. — Cîte sînt? - N
A adăugat textual, că vine Aşa, sfatul său pentru- baia — Unsprezece. - De fapt
direct din Ii, P. Germania, democratică este să râniî- ara luat 12, dar unul se
unde s-a bălăcit, 24 de Ore nem lot la burete. Dar, află la Foit. ia mama. :
din 24, într-o cadă plină înamţe de folosinţă, să-l în — De unde îe-aţi luat?
cu democraţie. „Siru Un bu cercăm să nu fie, totuşi, — De la iiceul unde lu-
rete, domnilor, un burete prea aspru ! cţez. Ştiţi, după revoluţie,
îmbibat cu democraţie, asta Hainele luate de E. f. din grămada... Frigiderul, no la Iketi, unde ar trebui
sirst ! Am venit să mă P.S. Aflăm cu bucurie au venit multe ajutoare să se afle, ei acasă la E. F.
stoarceţi !“. dftn străinătate — alimente
că Burete a fost expulzat şi îmbrăcăminte, Iii spe
De la acest mic episod din ţară. Ajută-ne, Doamne, cial. Bunurile s-.au împăr
TV mi-a rămas, bine în să scăpăm eîţ mai repede ţit la copii, dar au rămas
fipt în memorie, domnul de fauna care rie-a inva foarte multe haine. Erau
Burete.. Desigur, l-am mai dat I puse în sala de sport, care I S ă privim adevărul în fa ţă ! i
(Urmare din pag. 1} In prezent, 21 de colec toare se află şi gospodă- I
tori de apă Uzată de pe riile de apă de la Lami- ,
Mai bogaţi dar, totuşi, prea săraci ne. Sursa exactă a aces platforma combinatului norul de 800, precum şi |
tora este distileria de siderurgic deversează apă nr. 1 şi nr. 2 de Ia ta- J
(Urmare din pag. 1) situaţia câ, deşi dispunem Şansele de a depăşi toa gudroane, dar ele apar parţial epurată în riul minoare. »
de inai mulţi bani şi o du te acesţe obstacole sînt şi în alte locuri. Despre Cerna. Deşi, din cele Şi pentru apă, cele »
miruiât încasările în me cem ceva. mai bine, sîn-- însă extraordinare. Pentru efectele nocive asupra spuse de interlocutorii mai rele, de fapt cele [
diul rural cu peste 60 mi tem încă săraci, ' chiar că Revoluţia le-a pus nu sănătăţii oamenilor am noştri rezultă câ cele 13 mai periculoase rămîn |
lioane lei, prea săraci faţă de ceea mai şi numai In mîinile vorbit în episodul trecut. instalaţii de . epurare noxele chimice. In prin- '
Punînd în balanţă plăţi ce dorim şi sîntem îndrep noastre. Banii, bunurile şi tn altă ordine de idei, funcţionează la parametri cipal, este vorba de po- |
le cu încasările, dezechi tăţiţi să merităm. Sînt serviciile, abundenţă ori este un fapt constatat că proiectaţi (60—70 la su luarea cu cianuri şi sul- ,
librul este mai mult decît multe incertitudini şi ne penuria lor, bogăţia ori în prezent, Combinatul tă), ele nu fac nici pe focianurl. Or, în combi- I
evident. Chiar dacă cecul pasc multe pericole. iar sărăcia fiecăruia dintre' siderurgic Hunedoara este departe faţă cerinţelor, nat există o' singură in- J
a absorbit de ia populaţie mecanismele pieţei, care noi ţin exclusiv de dispo un puternic poluant al fie câ unele sînt subdi stalaţie pentru reducerea i
212 milioane lei în plus încep să-şi facă simţită nibilitatea efectivă ce o apelor. Practic, riiil €er- mensionate, fie uzurii lor acestor noxe ! I
faţă de ce era anul tre- prezenţa şi efectele, ne în avem pentru muncă şi na este un rîu mort El fizice şi morale. Un e- Există aici şi epurarea I
ut în (>rimde dptiă luni tind tot felul de capcane. creaţie. nu poate fi încadrat în xemplu în acest sens sînt biologică, care este în |
Şi jumătate, sâ nu omitem, nici o categorie, atît de decantoarele radiale de circuit închis, deci nu se j
că aceste disponibilităţi gravă' este poluarea. Dar la epurarea fină a gazu deversează nimic în |
sînt temporare şi pot fi AŞTEPTĂM PĂGUBAŞUL nu este vorba numai de lui de furnal care rezol Cerna. Problema po- '
retrase pentru utilizări ul Cerna, răul cel mai ma vă doar reţinerea sus luării nu este însă I
terioare. Oricum. lichidi- ^ S-a prezentat , la redac- al tuturor, ne întăreşte re este că Mureşul preia pensiilor — ntj şi a no rezolvată, pentru că prin J
tăţile băneşti vizibile şi ţie tînărul Ioan Voinea, credinţa că printre noi aceste ape moarte, du- xelor chimic». Ne refe epurarea apei la stingerea t
invizibile sînt mari şi, din care a găsit în 3 martie, sînt oameni cinstiţi. cîndu-le mai departe, e- umedă a cocsului, noxele I
păcate, nu au o acope în Beva, o sumă impar- Păgubaşul poate veni vident, cu implicaţii deo rim la fenoli, cianuri şi tree din apă în aer, eare j
amoniu, ca să amintim
rire deplină în bunuri şi . . . . . . . . . , la redacţia ziarului „Ctt- sebite. aer am văzut cît de curat |
servicii în cantitatea, struc tantă de bani. Fapta sa vin tul liber» să-şi ridice doar o parte dintre ele, este la Hunedoara şi îm- *
tura şi calitatea -erute de merită respectul nostru, banii. Sare ar fi cauzele. Intr-o situaţie asemănă prejuritnî. (
populaţie. Am ajuns în
