Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_87
P. 3
Ansamblul artistic „Getus; i i
T R I B U N A
mesager de frunte al folclorului
CUVÎNTULUI LIBER" românesc
O dovadă grăitoare a a- deja numeroase invitaţii ză al ansamblului. Orches
derenţei României la „ca tle pe coasta vestică a tra, alcătuită ’ din adevă
sa europeană", a revenirii Franţei, unde au fost so raţi virtuozi, a fost armo
SPIRITUL LEGA !? zaţii domniiop Ştefan Lucaci şi Constan sale acolo unde îi este lo licitate spectacole. Men nizată cu migală de către
Supunem, prin acest titlu, redacţiei tin Tuhuţ, primarul şi, respectiv, pre- cul, izbîndâ a Revoluţiei ţionăm că „Getusa" a mai dirijorul Vasile Motadeţ.
ziarului „Guvîntul liber", organelor ad şedintcle C.P.U.N. din comună. în ace din Decembrie 1989, o con fost aici în anul 1984, unde Va acompania un bucbet
ministrative locale de stat, oamenilor jus laşi timp, la redacţie s-au prezentat zi stituie şi prezenţa masivă a obţinut Premiul I la Fes de cunoscuţi solişti de mu
tiţiei ţi opiniei publice situaţia vînzării lele trecute domnii ; amintiţi, împreună cu pe scenele continentului a tivalul internaţional de zică populară: Mariana
Angliei, Dragau Musteau.
apartamentelor proprietate de stat. dl. Vi orei Ghilean, membru al C.P.U.N. artei noastre profesioniste dansuri şi tradiţii popu
în mâsux-a în care sîntem informaţi, al comunei Crişcior, care ne-au arătat şi amatoare. In ziua Sfin lare. Ana Banciu, Voicu Stănes-
aceste apartamente; se vînd cu priorita frămîntările din localitatea respectivă, telor Paşti, ansamblul ar După cum ne-a mărtu cu (vioară), Dorel Spaţios
(taragot), Mircea Risipiţii
te absolută celor ce locuiesc în ele. problemele cu caro se confruntă. Ei au tistic „Getusa" din Deva risit coregraful Mircea (ţambal), Călin Juiesvu
Exista însă şi cazuri speciale, cum susţinut că toate necazurile pornesc de începe- un lung turneu în Oeoş, ansamblul „Getusa"
este eel al apartamentului nr. 2, din stra la învăţătorul loan Davitf şi cîţiva acoliţi Franţa ca mesager de se află în plină campanie (taragot), duetul de viori
da Libertăţii, nr. 1, locuit de domnul de-ai dînsului, care agită spiritele. frunte al folclorului româ de pregătire. Cele 11 suite Tiaian Costa, Adrian Zsel-
Knuf Martin, care, după informaţii sigu Subliniem eă am primit în această nesc, la invitaţia domnu de dansuri reprezintă mai nyan.
Ultima înlHnire cu pu
re, posedă paşaport de plecare definitivă perioadă numeroase scrisori din Crişcior lui Claude Pasquet, pre multe zone etnofolclorice blicul liune iorean au con
din România în 17 aprilie 1990. pe această temă. Unora le-am dat curs, şedintele Asociaţiei fran aie ţării — Banat, Bihor, stituit-o spectacolele înre
Deşi am depus şi eu cerere de cum ârătînd că problemele comunei, inclusiv ceze de folclor, afiliată la Oltenia, Someş, Făgăraş, gistrate de Televiziune
părare a acestui apartament, fiind aproa alegerea celor din fruntea obştii. t»u le Asociaţia Mondială Folclo la care se adaugă bineîn pent-ru emisiunea „Tezaur
pe de părinţii ce-iwi îngrijesc copilul, în pot rezolva decît cetăţenii de acolo, în rică. într-o discuţie tele ţeles, suite de dansuri folcloric". - Nc exprimăm
vîrstă de doi ani jumătate, în timpul spiritul deplinei democraţii şi răspun fonică avută cu distinsul populare hunodorene din
cînd eu şi soţia sîntem la serviciu, mi deri civice. partener ' francez, prof. pădurenime, Ţara Zaran- speranţa că şi în Franţa,
ansamblul judeţean „Getu
s-a spus că legea dă drept prioritar de Ziarul nostru nu este şi nu vrea să se Vasile Moiodeţ, directorul dului, Valea Mureşului ş.a. sa" se va bucura d-e ace
cumpărare actualului locatar, care a de transforme într+o tribună a răfuielilor Centrului judeţean ele Formaţia de dansuri este eaşi caldă primire dîa par
pus şi dînsul cerere de cumpărare cu nr. personale şi luptei pentru putere. Ca creaţie, ne mărturisea in alcătuim din tineri, deo
4691/28 martie Î Ş I urmare, nu vom mai da curs scrisorilor teresul eu care este aştep sebit de talentaţi ce lu tea publicului şi speeia-
liştilor, pe măsura renu-
Cb logica firească a gîndirii normale venite din conitina Crişcior pe această tat ansamblul „Getusa" în crează la C.T.E. Mintia,
şi corecte mă întreb: ce va face domnul temă. Franţa A fast suficient un I.P.S.R.U.M. Deva, Mina melui său, a popularităţii
Knuf Martin cu apartamentul cumpărat anunţ în presa locală din Coranda-Cectej, l.M.C. De de care se bucură pe sce
dacăr exact peste două săptămîni pleacă va, D.J.P.Te., ’I. P. XI nele judeţului şi din în
definitiv din România în R.F. Germa Châloauneuf-il u-Kaon că l.G.C.L. Hunedoara, elevi. treaga ţară. Succes minu
naţilor artişti hunedoreni 1
nia 7 (îl va revinde, probabil, altei per ansamblul deveao va re Orchestra şi soliştii re M1NEL RODEA
soane, îi va lua cu dînsul în R.F.G., sau veni aici şi s-au primit. prezintă un element de ba
-îl va lăsa gol, cine ştie cită vreme, în
.timp ce atîţia oameni din ţară locuiesc
în spaţii necorespunzătoare... 7) I
Oare banii româneşti ai domnului Nu va mai fi Palatul Culturii ?
Knuf Martin, care părăseşte definitiv Ro I
mânia, sînt mai valoroşi decît banii ro Se zvoneşte eă Palatul tru ea judeţul să fie re de camioane cu volume»
mâneşti ai mei, ai unei familii de români, I Culturii din - Deva, care prezentativ şi din acest să le inventarieze, să B
alcătuită din trei persoane, care loeuiese adăposteşte în momentul punct dc vedere, aseme aşeze in rafturi şi depo
Intr-o garsonieră neîncăpătoare şi solici I de faţă Biblioteca jude nea marilor centre cul zite 7 Iar instituţia va Sta
tă cu insistenţă in mod legal, de patru ţeană, Secţia de artă a turale ale ţării: laşul, din nou închisă iarăşţ
ani de zile un apartament cu două ca I Muzeului judeţean, In fJlujul, Aradul, Foeşaniul mai bine de «m an şi ju
mere (similar celui ocupat tle domnul spectoratul de cultură al etc. mătate.
Knuf Martin), pe care nu l-am primit şi judeţului Hunedoara, Cen Să nu uităm «amcwi
nici nu: întrevăd şansa să-1 primeşc vreo Ce se va intîmpla cu buni, că, in primul riad,
dată... ? trul judeţean de creaţie fondul de earte al Bi activitatea culturală dă
Punem această întrebare şi aşteptăm urmează să primească o bliotecii judeţene care, în specificul unui popor!
un răspuns în adevăratul, logicul, corec - Cu noul cablu pe care rl insta altă destinaţie. S-an fă ultimii ani, a mai fost Roate oamenii dc cultu
tul şi omenescul spirit al legilor demo lăm, nu vom avea reclamaţii... cut eforturi mari în tre mutat o dată ? Ciitc va ră din judeţ şi nu no*
crate alfe României, animate de grija pen Desen de ALEXANDRU RUGESCU cut de către oameni cu mai avea forţa să încarce mai ei au un euvînt dc
tru familii şi copiii acestora. (Ing. Radu dragoste de cultură pen si să descarce cincizeci spus în acest sens ! (M.B:>
Susan, Deva). . -
J CHIAR NU SE POATE ?
„în numele, asociaţiei- de' locatari nr.
SOLICITĂRI REPETATE 119, ce administrează blocurile E, F şl G
dini strada 23 August,. Deva. ne adresăm lin titiu de mindrie — absolvent al
Din partea locatarilor de la blcn ziarului „Cuvintul liber" - cu • speranţa so
curi-le P I, P 2, P 3 şi P 4 din Aleea luţionării unei situaţii supărătoare, care
Progresului Deva ne scrie domnul. durează de 10' ani. Apartamentele di»
Gheorghe . Fulea, pensionar. Care blocul E sînt. proprietate personală, iar „şcolii de liceu de Hunedoara“
este problema ? Locatarii au . soli cîndl le-am Cuiiipărât ‘ştiam eă la parter
citat în repetate rînduri primăriei va fi o unitate lacto-bar. Dar, în '1981, Ori de cile ori se referea .ta împlinirile profesorii Liceului dc mă tematică-fizică din
ca lucrătorii G.I.G.C.L. Deva să localul s-a transformat iii restaurant sau. pe care le-a cunoscut pînâ acum, in cei 47 Hunedoara; Relaţiile noastre se vor aUlplU .
măture aleea şi să- ridice ritmic gu , mai b;ne-zis, într-o circiumă unde se con de ani de viaţă, dom nul Richard Wagner. fica foarte repede, o'oi ajutoare urtnlnd să*
noiul, prestaţii neefc-ctunto, dar pen sumă cantităţi mart -de bere. Pentru lo profesor la „Uichte Gyrmiasiutii‘ din ora-' sosească aici in curînd. în j)lus, cu fostul
tru care oamenii plătesc. De ase catarii din . apropiere situaţia a devenit - şui tfagen - Republica Federală Germania, meu coleg de liceu, inginerul Alexandru
menea, aici nu există un contai insuportabilă din cauza zgomotelor de la rostea răspicat: „Totul se explică prin fap* Suba, din Clevaland-Ohio, S.U.A.. am' sta
ner pentru -gunoi, menajer, iar alţi manevrarea butoaielor cu bere, dar, mai tul că am şcoala de liceu dc Hunedoara“. bilit, în urma unei convorbiri telefonice, să
recipienţi folosiţi de locatari sînt ales, a scandalurilor provocate de cei în prima zi din această săptăm înă,dom - dotăm această şcoală cu un calculator pro
furaţi noaptea. Oamenii întreabă care se îmbată, făcînd de multe ori ne nul Richard. Wagner a fost oaspetele elevi fesional necesar bunei desfăşurări a proce-
cînd va fi curat pe aleea amintită ? cesară intervenţia poliţiei şi a maşinii lor şi profesorilor de la Liceul de nutlerna- sidui de invăţămint. Vreau să cred că pen
salvării. La toate acestea se adaugă com- lică-fizică din Hunedoara, şcoală pe care a tru toţi cei din promoţia Wo9,- a fi absol-
. portamentul unor beţivi care ne transfor absolvit-o în urmă cu d l de ani. însoţit de vent al şcolii de liceu de H unedoara rămî-
O MINĂ ÎNTINSĂ CELOR mă scările şi pereţii în pisoare-, ne in dom nul Jur gen Rudolf, reprezentant al Or ne veşnic un titlu de mindrie
MIRCEA DIACONU r
IN SUFERINŢĂ sultă. Şi toate . acestea se petrec sub pri ganizaţiei creştine, a tineretului bărbătesc —
ale turiştilor
virile copiilor din zonă,
Un scrîşnet de roţi şi o maşină ce a străini de la hotelul „Deva", de peste „YM C \“, din Hagen, care a facilitat obţi
nerea mijlocului de transport, dom nul Wdg-
frînat brusc. Prea tîrziu însă. Un , pieton, drum. Chiar nu se poate să i se redea ner: a adus pentru această instituţie de în-
traversînd neatent strada, a fost acciden localului destinaţia iniţială ? (A. Stanciu, văţăm înt un ajutor constînd in r(*chizite
tat. Are nevoie de sînge. Stimaţi, cetăţeni, M. Bălăneseu, T\ Corinda). şcolare şi materiale, didactice, alim ente, dul
v-aţj gîndit vreodată că oricare dintre noi ciuri şi obiecte de îmbrăcăminte.
putem. fi în situaţia celui accidentat? POŞTA RUBRICII — Aceste modeste daruri sînt mai mult
Gâ viaţa noastră va depinde., de. picătu decî-t o dovadă a amintirilor frumoase pe
rile. de* sînge donate de un om de ome • Doamna Maria Aida, Hunedoara. Vă care le am despre anii de liceu — m enţio
nie ? rugăm să veniţi la redacţie, pentru a vă na dom nul profesor Richard Wagner„ Eh
. Noi, cei- ce lucrăm la Centrul de recol oferi unele lămuriri în legătură cu în au [ost colectate de colegii mei, profesori şi
tare şi conservare a sîngelui Deva, facem trebările dumneavoastră. de elevii de la „Fichte Gţjmnasium‘% ca
un apel călduros tuturor cetăţenilor, în • M. Milian şi colectivul Staţiei Ape- semn de preţuire pentru întregul invăţă-
tre 18—60 ani, pentru a deveni donator: min Băcîia. Vă invităm să solicitaţi drep m înt românesc - foarte bine apreciat şi în
onorifici de sînge, întinzînd astfel o mină tul la replică ziarului care a publicat Germania, precum şi ca pios omagiu adus
de ajutor celor aflaţi în suferinţă. articolul respectiv. In ce ne priveşte, şi tinerelului m inim al din România, care a
Menţionăm că pentru o donare de sîn noi avem în atenţie problemele din sec fost inima şi sufletul Revoluţiei din Decem
ge se eliberează adeverinţă pentru locul torul în.care munciţi. ®înd timpul ne va brie 1989.
de muncă (zi liberă plătită normal), bon permite, vom veni în mijlocul dumnea Atunci citul am lansat ideea expedierii
de masă. Vă aşteptăm cu încredere şi voastră. ‘ Ne-an» de ajutoare pentru acest liceu hunedoreah
• loan Şalvari, Hunedoara.
speranţă. (Colectivul CJt.C-S. — Deva, drag mie, colegii de breaslă şi elevii şcolii
strada 23 August, bloc DI, parter). interesat la organele în drept de pro
blema ridicată de dumneavoastră în cele în care predau m-au asaltat cu întrebări.
două scrisori trimise redacţiei. Răspun Cu toţii doreau sa ştie cum ar putea să sc
PENTRU CETĂŢENII DIN sul este că, deocamdată, nu există un facă mai utili, să contribuie la statornicirea
CRIŞCIOR temei legal (n-a fost emis nici un decret) unor legături trainice de prietenie cu ro
Un grup de femei din satul Zdrapţi, în virtutea căruia să reintraţi în posesia mânii, germanii, maghiarii şi alţi cetăţeni,
comuna Grişcior (Maria Ruda, Rozalia casei, care a fost trecută în proprietatea care trăiesc înfrăţiţi de sute de ani in Ro Oaspeţi ai dascălilor şi elt vilor th- la I-iceul
Matei, Georgeta Rusu, Maria Matei şi statului la plecarea dumneavoastră din mânia. de m atem atîcă-fizieă Ilu u rd o ara, dom nul pro
fesor Richard W agner (stînga)
Jurgen f£u-
Treja Matei) ne-au trimis la redacţie o ţară. Deci, nu mai reveniţi cu această pro Am stat îndelung de vorbă cu elevii şi dolf, din H a g e n '— R. F. Germ ania.
scrisoare, prin care aduc o serie de acu- • blemă. -
