Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_88
P. 1
D E
l e c t o r ă
l i b e r t a t e , d e C ^ T A T I E, A D E V Ă R !
CU VINTUL LI BER
Anul II, nr. 88 VINERI, 6 APRILIE 1990 4 pagini - 1 leu
. - X X ...
CONTRAPUNCT i I I n galeria personajelor că DX nu este un mare români, despre poporul său ŞTIRI
care m-au intrigat ccl poet, ci doar unul „făcut", care a ştiut — prin multe
Puncte de vedere? ! ! perioadă postrevoluţiona versuri impresionează prin jertfe - să scuture jugul
mai mult în această care
„fără
prestanţă'', tiranici şi să aducă, în pri
ră intră şi domnul Marţian. l-am urmărit,' plin de cu ma lună a unei ierni ce sc
Mai precis, pa numele său riozitate, traseul prin Euro anunţă cumplită, o primă PENTRU
, petaf şi se repetă mereu de rînd, care încă n-ai op- 1 exact, Dorin Tudoran, Dar pa şi popasul definitiv fă vară autentică.
) ideea că abia de acum taf pentru nici un partid, ţ să. vedem „ce am" eu cu cut în S.V.A., la postul de Aşteptările mele (şi, cred, PROMOVAREA
i sîntem în situaţia de a în- stai şi, vrînd-nevrînd, te l omul ăsta ? Şi, sper, nu radio „Vocea Amc.ricii", nu numai) au fost amarnic CTNTECULUI
} văţa lecţia democraţiei. E întrebi: am răsturnat noi j numai eu... I-am ascultat şi comenta înşelate de Dorin Tudoran,
V un adevăr a cărui reite- oare dictatura cq să trans- ţ Atunci cînd a luat calea riile politice, multe mi-au întrebările repetate ale re POPULAR AUTENTIC
) rare nu poate strica nimă- formam acum fara într-o 4 exilului, acum vreo 5—6 plăcut. porterului TV aproape că Clasa pentru solişti
1 nui. M ai ales dacă ne gîn- arenă a luptelor pentru 1 ani, am deschis repede car cerşeau o părere sinceră vocali din cadrul Şcolii
) dim că generaţiile născu- putere ? Sau într-un soi J tea lui Marian Popa, „Dic din partea lui. D.T. despre populare de artă Deva,
\ te de la război încoace, ae cazinou al elegantelor \ ţionar de literatură româ patria liberă al cărei fiu condusă de cunoscutul
i majoritare, au înfăptuit jocuri de societate? Cum 1 nă contemporanăediţia a Marţianul pretinde că este. însă in interpret de muzică
i Revoluţia dar n-au avut să califici astfel de opi- J ll-a, 1977. (In prima ediţie, tervievatul privea mereu populară Drăgan Mun
/. cînd să înveţe lecţia cu nii ? Giumbuşluc electo- V din 1971, Dorin Tudoran spre podeaua studioului, tean, a prezentat du-:
S pricina. Dar încă nu e tîr-: ral? Inconştienţă ? Cinism? I nu era deloc). Despre acti răspundea monosilabic, ce minică, în satul Bacea.
4 ziu, iar lecţia nici măcar Şi cînd te gîndeşti, un. t vitatea sa literară şi publi Acum, după Revoluţia mai, nu avea chef de vor un spectacol de muzică
l nu e grea, căci capete Iu- om modest ca Pompitiu 1 cistică, dicţionarul amintit din Decembrie 1989, dom bă. i\u-i plăcea nimic. Re populară, în cadrul că
' minate au definit demo- Constantinescu, care nu î publică 7 rînduri (cu lun nul D.T. a revenit pentru dăm din memorie: „Totuşi. ruia au fost aduse în
5 craţia bine şi de mult, alte e ™ ^ cît ’iter°r' fâ‘ ţ gimea de „11 cicero", fie clteva zile tn România, ţa domnule Dorin Tudoran — scenă piese folclorice
4 societăţi dîndu-î viată cu nia o veleitate de po- ' care), pe care le reprodu ra unde a văzut lumina zi insistă reporterul —, trebuie autentice, specifice a-
l rezultate încurajatoare. Par- definea democra- V cem în întregime: „Redac lei, la 30 iunie 1945, Pur să aveţi cristalizată o cât cestci zone. Tot cu a-
tea proastă e că - dîn ra- t<° de s,mplu,_ ca_ fund ţ tor la „Flacăra", apoi la şl simplu, am fost emoţio de mică impresie. Ce aţi cest prilej, a mai fost
, ,. „conducerea libera şi cm- i „Luceafărul", unde recen vizitată o gospodărie
) î,um electorale sau din. Jti)â a spirî,elor autocriti-Ţ zează cărţi de poezie. Poe nat cînd l-am văzul în (aţi simţit, de pildă, după atâta ţărănească pentru ca
coborit
\ tr-un teribilism intempestiv ce ale epocii*. Iar lorga \ tul e elegiac, făcut, impre- ghicit !) studiourile Televi absenţă, cînd aţi tinerii să cunoască în
4 ~ politicienii noştri ţin vetţea în democrat pe cel t sionînd prin versuri albe şi ziunii Române Libere. M-am din avion la aeroport, pe mai .bună măsură cos
/ sa-şi exprime puncte de ce „vrea să înalţe poporul ) ample, dar fără prestanţă: gîndit că „gura de aer ste pămbit românesc „M-am tumul popular, > alte a-
simţit - răspunde iute „in
1 vedere „originale asupra pe umerii săi, nu să se . Mic tratat de glorie (1973), lar", pe care a sorbit-o în spiratul’1 D.T. — ca un om careturi, unelte dintr-o
^ chestiunii. Aşa, bunăoară, înalţe el pe umerii po- Cântec de trecut Ahheronul tâia oară pe acest sfânt pă gospodărie ţărănească
i un politician distins şi ver- porului". Parcă sînt mai ţ (1975)“. mânt românesc, îi va stoar MARIN NEGOIŢA reprezentativă a satului.
/ Sat ca domnul Radu Câm- aproape de aspiraţiile 4 Mărturisesc, la vremea a- ce din minte şi din suflet
i peariu, care, prin echiti- noastre aceste definiţii de- ! ceea mi-a părut foarte rău fraze memorabile despre (Continuare în pag. a 2-a) EXPOZIŢIE
ţ bru, moderaţie, bun simţ, cit cele ale domnilor Câm- ţ
i prestanţă şi eleganţă a peanu şi Vîţă. ţ , La Secţia de ştiinţe
; expresiei, ne-a cîştigat pî- Dor e bine aşa. E bine 1 naturale a Muzeului ju
V nă acum stima. Recent că oricine îşi poate expri- / deţean Deva s-a orga"
4 însă, domnia; sa ne-a pro- ma liber punctul de vede- ) nizat expoziţia tempo
l dus şi surpriza unui duş re pe care noi îl putem 4 rară „Fluturii — biju
* rece, cînd, în excelentul pune în discuţie. Inlromnă > terii ale naturii", în
^ interviu realizat de Ema- că ne aflăm într-sdevăr î care sînt etalate exem
i nuel Valeriu, după o sea- pe drumul democraţiei. A- ţ plare patrimoniabile din
V niă de .consideraţii rezo- dică în situaţia şi cu pu- i fauna României, pre
ţ nabile şi convenabile, a terea de a numi răul şi ) cum şi specii exotice
4 lansat subit un punct de de a-i bara ascensiunea, ţ caracteristice continen
-j vedere consţernanf. După Important acum e să-i pu- tului sud-amcrican, exis
1 domnia sa, democraţia nu tem deosebi pe cei ce-şi tente : în colecţia mu
4 este altceva decît, textual: iubesc neamul de cei ce zeală liuncdoreană.
i „o -luptă pentru putere", iubesc puterea. Nu e uşor,
f Ce să mai spunem atunci căci ultimii au talentul de UN GEST CARE
ţ despre un politician ciile- a se travesti seducător. A INTRIGAT
4 lanţ şi inabil precum dom- Sînt convins .însă că, pînă
tn după-antiaza zilei
i nul Virgil A. Vîţă, care, le 20 mai, deşi timpul e de 2 aprilie a.c., în
> înfr-un .interviu din „Romă- scurt, ne vom lămuri to- jurul orei 17, la inter
ţ nia liberă", afirmă că de- tuşi, adeverindu-se astfel secţia străzilor Lcnin cu
i mocraţia e, nici mai mult şi acea vorbă înţeleaptă 23 August din Deva,
? nici mai puţin, decît „un care zice că „toată pasă- Cu ce ne m al „răsfaţă" I.L.P.F.-ul ? Ce facem , dom nilor, începe iarăşi criza ? Im a (poate şi denumirile a-
ţ superb şi elegant joc de rea pre graiul ei piere". ginea a fost surprinsă m iercuri, 28 m artie, Ia staţia „PECO"- de la Sîntuhalm . cestea se vor schimba
|j societate"? in faţa unor Foto NICOLAE GHEORGHIU
asemenea puncte de vede- RADU ClOBANU cît de curînd — n.r.),
în faţa poştei, numitul
Samson Florin, de 14
DREPTUL LA OPINIE Ne aşezăm activitatea ani, cobora cu bicicleta
regulamentar spre gară.
tn această situaţie, con
„Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba“ pe criteriul eficienţei ducătorul autoturismu
Dacia 1300 1-lID-
lui
7783 trebuia să acorde
La S.G.G.L. Haţeg nu şi cine este Vasile Răduţ abuz de funcţie, luare de După ani şi ani de mun primăvară să însămînţăm prioritate întrucît ci vi
este încă linişte. In 7 fe Alionescu ? mită etc. Domnul Aliones că ineficientă', muncitorii 50 de ha eu borceag, 150 ra spre stînga din stra
bruarie 1990, în urma unei In vechiul regim ceauşist cu âre familia şl casa (a- de la A.E.I. Ponpr, unitate cu porumb şi 50 de ha da Lenin pe 23 August.
greve organizate de Sindi a fost şeful Regionalei gaz partamentul) la Deva. Fă profilată pe creşterea va cu amestec de ierburi, iar- Nu a făcut însă acest
catul liber din unitatea metan Deva, de unde, în cea naveta de !a_ Haţeg la cilor cu lapte (acesta este pe alte 100 ha vom cul gest obligatoriu în cir
noastră; a fost schimbat urma unor abuzuri deose Deva cu autoturismul său, un fel de a spune, deoa tiva trifolienc în cultură culaţie şi l-a acciden
„directorul" acestei unităţi. bit de grave (deturnări a l-HD-247, consumînd du rece din efectivul de 1350 ascunsă. tat pe minorul sus*
Nemulţumirile muncitorilor pesţe 3 milioane lei fon- pă bunul plac sute de li bovine doar 400 sînt vaci Referitor la situaţia e- amintit. Ceea ce a in
şi ale conducătorilor pro duri, luări de mită, ţinută tri de benzină, sustrase şi j unind — n.n.); se gă fectivului de animale, in trigat pe majoritatea
ceselor de producţie au imorală etc.J, a fost des din magazia unităţii şi pe sesc în situaţia de a-şi a- terlocutorul ne-a •' spus că, celor prezenţi a fost şi
fost aduse la cunoştinţă la tituit şi scos din jude). La Dacia 1300 21-HD-3161, şeza întreaga activitate pe potrivit calculelor făcute, faptul eă conducătorul
vremea respectivă (5 fe vremea respectivă, în anul închiriată de la IJ.T.L. Hu criteriul rentabilităţii. Ar rezultă că activitatea com autoturismului a scos
bruarie 1990) Consiliului 1986, faptele Iui au fost nedoara. Aceasta, în vre gumentele invocate de di. plexului va fi rentabilă rapid din buzunar 200
F.S.N. al judeţului, domnu. făcute public de fostul ziar mea marii crize de com ing. Cornel Groza susţin prin creşterea .producţiei lei şi i-a pus în mina
Iui Ghefan Mibdi personal. „Scînteia". Prin maşinaţiile bustibil din „epoca de această afirmaţie. zilnice de lapte-marfă la copilului să-şi repare
Revendicările greviştilor au vechiului regim s-a întors aur". De _ asemenea, şi-a — Ne-arri gîndit să ne 2 000 1, faţă d2 550—600 bicicleta, după care a
fost analizate tn ziua gre îrt judeţ. Pilele şi relaţiile luat locuinţă şi în Haţeg organizăm mai bine mun 1 cît se obţin în prezent, plecat de la locul acci
vei de către o delegaţie acoliţilor Iui ceauşişti fii (bloc B 2), pe ’care o are ca, să dimensionăm raţio Un asemenea obiectiv va dentului. Cînd au sosit
de la G.I.G.G.L. Deva, con l-au plasat (?| conducător şi_ acum. Ne întrebăm da nal parametrii de funcţio lucrătorii poliţiei, acesta
dusă de domnul director de unitate, prmtr-o adresă că o persoană poate să nare a unităţii. Pornind fi atins prin organizarea nu se mai afla Ia locul
eneral Nicolae Muntean scrisă a fostului organ de aibă contract pe două a- mai bună a reproducţiei faptei. Oare aşa tre
f _rde!eanu,_ reprezentanţii partid al oraşului Haţeg parfamente, în două oraşe de Ia condiţiile concrete . şi selecţii, avînd în vede buie să procedeze un
Sindicatului liber de la către G.I.G.G.L. Deva, ca din judeţ în acelaşi timp ? de producţie, ani stabilit re că, pînă acum, s-au- „OM" într-o situaţie ca
S.G.G.L. Haţeg şi pre re ha dat decizie. In mod misterios, co foar măsuri menite să asigure - aceasta '? (Cornel Ilica).
şedintele F.S.N. al oraşu Din momentul venirii la. te puţin timp înaintea re folosirea mai bună a pă- menţinut în efectiv şi vaci
lui Haţeg, hofărîndu-se S.G.G.L. Haţeg, R. S. A- voluţiei a demolat O casă mîntului şi creşterea po bătrîne, de 15—17 ani. Pe
schimbarea din funcţie a lionescu a dezbinai colec nouă în localitatea Pul baza cunoaşterii potenţia-
domnului Vasile Răduţ A* tivul, ducînd o politică de [vaj de fostul proprietar I). tenţialului productiv al a- NOTE
lionescu. De ce s-a ojJhs promovare a mediocrităţi tîimalelor. în ceea ce pri NICOLAE T1RC08
la această stare de lucruri lor, diversiune-, corupţie, [Continuare în pag. a 2-a} veşte baza furajeră, ne-am
programat ca în această (Continuare în pag. a 2-a)