Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_88
P. 1

D  E
                                                                                l  e  c  t  o  r  ă
                l i b e r t                  a     t    e ,      d     e               C ^ T A         T    I  E,        A D E V Ă R !



           CU VINTUL LI BER









                                                                                           Anul  II,  nr.  88  VINERI,  6  APRILIE  1990    4  pagini  -  1  leu
                                                                                                                                              .     - X X  ...




               CONTRAPUNCT                              i   I   I n  galeria   personajelor  că  DX  nu  este  un  mare  români,  despre  poporul  său   ŞTIRI
                                                                  care  m-au  intrigat  ccl  poet,  ci  doar  unul  „făcut",  care  a  ştiut  —  prin  multe
               Puncte  de  vedere?  !  !                      perioadă   postrevoluţiona­  versuri  impresionează   prin  jertfe  -   să  scuture   jugul
                                                                  mai  mult  în  această  care
                                                                                             „fără
                                                                                                   prestanţă'',  tiranici  şi  să  aducă,  în  pri­
                                                              ră  intră  şi  domnul  Marţian.  l-am  urmărit,'  plin  de  cu­ ma  lună  a  unei  ierni  ce  sc
                                                              Mai  precis,  pa  numele  său  riozitate,  traseul  prin  Euro­ anunţă  cumplită,  o  primă­  PENTRU
         ,   petaf   şi  se  repetă  mereu  de  rînd,  care  încă  n-ai  op-  1   exact,  Dorin  Tudoran,  Dar  pa  şi  popasul  definitiv  fă­ vară  autentică.
         )   ideea  că  abia  de   acum  taf  pentru  nici  un  partid,  ţ   să.  vedem  „ce  am"  eu  cu  cut  în  S.V.A.,  la  postul  de   Aşteptările  mele  (şi,  cred,   PROMOVAREA
         i   sîntem  în  situaţia  de  a  în-  stai  şi,  vrînd-nevrînd,   te l   omul  ăsta ?  Şi,  sper,   nu  radio   „Vocea   Amc.ricii",  nu  numai)  au  fost  amarnic   CTNTECULUI
         }   văţa  lecţia  democraţiei.  E  întrebi:   am  răsturnat  noi  j  numai  eu...  I-am  ascultat  şi  comenta­ înşelate  de  Dorin  Tudoran,
         V  un  adevăr  a  cărui  reite-  oare  dictatura  cq  să  trans-  ţ   Atunci  cînd  a  luat  calea  riile  politice,  multe  mi-au  întrebările  repetate  ale  re­  POPULAR  AUTENTIC
         )   rare  nu  poate  strica  nimă-  formam  acum  fara  într-o  4   exilului,   acum  vreo  5—6  plăcut.  porterului  TV  aproape   că   Clasa   pentru  solişti
         1   nui.  M ai  ales  dacă  ne  gîn-  arenă  a  luptelor   pentru  1   ani,  am  deschis  repede  car­  cerşeau  o  părere   sinceră   vocali  din  cadrul  Şcolii
         )  dim  că  generaţiile  născu-  putere ?   Sau  într-un  soi  J   tea  lui  Marian  Popa,  „Dic­  din  partea  lui.  D.T.  despre   populare  de  artă  Deva,
         \  te  de  la  război  încoace,  ae  cazinou  al  elegantelor  \   ţionar  de  literatură  româ­   patria  liberă  al  cărei   fiu   condusă  de  cunoscutul
         i   majoritare,   au   înfăptuit  jocuri  de  societate?  Cum  1   nă  contemporanăediţia  a   Marţianul  pretinde  că  este.  însă  in­  interpret   de   muzică
         i   Revoluţia  dar  n-au   avut  să  califici  astfel  de   opi-  J   ll-a,  1977.  (In  prima  ediţie,   tervievatul  privea   mereu   populară  Drăgan  Mun­
         /.  cînd  să  înveţe   lecţia  cu  nii ?   Giumbuşluc  electo-  V   din  1971,   Dorin  Tudoran    spre  podeaua   studioului,   tean,   a  prezentat  du-:
         S   pricina.  Dar  încă  nu  e  tîr-:  ral?  Inconştienţă ?  Cinism?  I  nu  era  deloc).  Despre  acti­  răspundea  monosilabic,   ce   minică,  în  satul  Bacea.
         4   ziu,  iar  lecţia  nici  măcar   Şi  cînd  te  gîndeşti,  un. t   vitatea  sa  literară  şi  publi­  Acum,  după   Revoluţia  mai,  nu  avea  chef  de  vor­  un  spectacol  de  muzică
         l  nu  e  grea,  căci  capete  Iu-  om  modest  ca   Pompitiu  1   cistică,  dicţionarul  amintit   din  Decembrie  1989,  dom­ bă.  i\u-i  plăcea  nimic.  Re­  populară,  în  cadrul  că­
         '   minate  au  definit  demo-  Constantinescu,   care   nu  î  publică  7  rînduri  (cu  lun­  nul  D.T.  a  revenit  pentru  dăm  din  memorie:  „Totuşi.   ruia  au  fost  aduse   în
         5   craţia  bine  şi  de  mult,  alte  e ™   ^ cît   ’iter°r'  fâ‘  ţ  gimea  de  „11  cicero",  fie­  clteva  zile  tn  România,  ţa­ domnule  Dorin  Tudoran  —   scenă   piese  folclorice
         4   societăţi  dîndu-î  viată  cu   nia  o  veleitate  de  po-  '   care),  pe  care  le  reprodu­  ra  unde  a  văzut  lumina  zi­ insistă  reporterul  —,  trebuie   autentice,  specifice   a-
         l   rezultate  încurajatoare.  Par-   definea  democra-  V  cem  în  întregime:  „Redac­  lei,  la  30  iunie  1945,  Pur  să  aveţi  cristalizată  o  cât   cestci  zone.  Tot  cu  a-
            tea  proastă  e  că  -   dîn  ra-  t<°   de  s,mplu,_ ca_ fund  ţ   tor  la  „Flacăra",  apoi   la   şl  simplu,  am  fost  emoţio­ de  mică  impresie.  Ce  aţi   cest  prilej,  a  mai  fost
                      ,        ,.   „conducerea  libera  şi  cm-  i  „Luceafărul",  unde  recen­                                        vizitată   o   gospodărie
         )   î,um  electorale  sau   din.  Jti)â  a  spirî,elor  autocriti-Ţ   zează  cărţi  de  poezie.  Poe­  nat  cînd  l-am  văzul  în  (aţi  simţit,  de  pildă,  după  atâta   ţărănească  pentru  ca
                                                                                                                            coborit
         \  tr-un  teribilism  intempestiv  ce  ale  epocii*.  Iar  lorga  \   tul  e  elegiac,  făcut,  impre-   ghicit !)  studiourile  Televi­ absenţă,  cînd  aţi   tinerii  să  cunoască   în
         4  ~  politicienii   noştri   ţin  vetţea  în  democrat  pe  cel  t  sionînd  prin  versuri  albe  şi   ziunii Române Libere. M-am  din  avion  la  aeroport,  pe   mai  .bună  măsură  cos­
         /   sa-şi  exprime  puncte   de  ce  „vrea  să  înalţe  poporul  )   ample,  dar  fără  prestanţă:   gîndit  că  „gura  de  aer  ste­  pămbit  românesc   „M-am   tumul  popular,  >  alte  a-
                                                                                                            simţit  -   răspunde  iute  „in­
         1   vedere  „originale   asupra  pe  umerii  săi,  nu  să  se .   Mic  tratat  de  glorie  (1973),   lar",  pe  care  a  sorbit-o  în­  spiratul’1  D.T.  —  ca  un  om  careturi,  unelte  dintr-o
         ^  chestiunii.   Aşa,  bunăoară,  înalţe  el  pe  umerii   po-   Cântec  de  trecut  Ahheronul   tâia  oară  pe  acest  sfânt  pă­  gospodărie   ţărănească
         i   un  politician  distins  şi  ver-  porului".  Parcă  sînt  mai  ţ   (1975)“.  mânt  românesc,  îi  va  stoar­  MARIN  NEGOIŢA  reprezentativă  a  satului.
         /  Sat  ca  domnul  Radu  Câm-  aproape   de   aspiraţiile  4  Mărturisesc,  la  vremea  a-  ce  din  minte  şi  din  suflet
         i  peariu,  care,   prin  echiti-   noastre  aceste  definiţii  de-  !  ceea  mi-a  părut  foarte  rău  fraze  memorabile   despre (Continuare  în  pag.  a  2-a)  EXPOZIŢIE
         ţ  bru,  moderaţie,  bun  simţ,  cit  cele  ale  domnilor  Câm-  ţ
         i   prestanţă   şi  eleganţă  a  peanu  şi  Vîţă.   ţ                                                                            , La  Secţia   de  ştiinţe
         ;  expresiei,  ne-a  cîştigat  pî-   Dor  e  bine  aşa.  E  bine  1                                                            naturale  a  Muzeului  ju­
         V  nă  acum   stima.   Recent  că  oricine  îşi  poate  expri-  /                                                              deţean  Deva  s-a  orga"
         4   însă,  domnia; sa  ne-a  pro-  ma  liber  punctul  de  vede-  )                                                            nizat  expoziţia  tempo­
         l  dus  şi  surpriza  unui   duş  re  pe  care  noi  îl  putem  4                                                              rară  „Fluturii  —  biju­
         *  rece,  cînd,   în  excelentul  pune  în  discuţie.  Inlromnă  >                                                             terii   ale  naturii",   în
         ^  interviu realizat  de   Ema-   că  ne  aflăm   într-sdevăr  î                                                               care  sînt  etalate  exem­
         i   nuel  Valeriu,  după  o  sea-  pe  drumul  democraţiei.  A-  ţ                                                             plare  patrimoniabile  din
         V  niă  de  .consideraţii  rezo-  dică  în  situaţia  şi  cu  pu-  i                                                           fauna  României,  pre­
         ţ  nabile  şi   convenabile,  a  terea  de  a  numi   răul  şi  )                                                              cum  şi  specii  exotice
         4   lansat  subit  un  punct  de  de  a-i  bara   ascensiunea,  ţ                                                              caracteristice  continen­
        -j  vedere  consţernanf.  După   Important  acum  e  să-i  pu-                                                                  tului  sud-amcrican,  exis­
         1  domnia sa,  democraţia  nu   tem  deosebi  pe  cei  ce-şi                                                                   tente :  în  colecţia  mu­
         4   este  altceva  decît,  textual:  iubesc  neamul  de  cei  ce                                                               zeală  liuncdoreană.
         i   „o  -luptă   pentru  putere",  iubesc  puterea.  Nu  e  uşor,
         f  Ce  să  mai  spunem  atunci  căci  ultimii  au  talentul  de                                                                   UN GEST CARE
         ţ  despre  un  politician  ciile-   a  se  travesti   seducător.                                                                    A  INTRIGAT
         4  lanţ  şi  inabil  precum  dom-  Sînt  convins  .însă  că,  pînă
                                                                                                                                          tn  după-antiaza  zilei
         i   nul  Virgil  A.  Vîţă,  care,  le  20  mai,  deşi  timpul  e                                                               de  2  aprilie  a.c.,   în
         >   înfr-un .interviu  din  „Romă-  scurt,  ne  vom  lămuri  to-                                                               jurul  orei  17,  la  inter­
         ţ   nia  liberă",  afirmă  că  de-  tuşi,  adeverindu-se   astfel                                                              secţia  străzilor  Lcnin  cu
         i   mocraţia  e,  nici  mai  mult  şi  acea  vorbă   înţeleaptă                                                                23  August   din   Deva,
         ?   nici  mai  puţin,  decît   „un  care  zice  că  „toată  pasă-   Cu  ce  ne  m al  „răsfaţă"  I.L.P.F.-ul  ?  Ce  facem ,  dom nilor,  începe  iarăşi  criza ?  Im a­  (poate  şi  denumirile  a-
         ţ  superb  şi  elegant  joc  de  rea  pre  graiul  ei  piere".  ginea  a  fost  surprinsă   m iercuri,   28  m artie,   Ia  staţia  „PECO"-  de  la  Sîntuhalm .  cestea  se  vor  schimba
         |j   societate"?   in  faţa  unor                                                                 Foto  NICOLAE  GHEORGHIU
           asemenea  puncte  de  vede-  RADU  ClOBANU                                                                                   cît  de  curînd  —  n.r.),
                                                                                                                                        în  faţa  poştei,  numitul
                                                                                                                                        Samson  Florin,  de   14
                                DREPTUL  LA  OPINIE                                    Ne  aşezăm  activitatea                          ani,  cobora  cu  bicicleta
                                                                                                                                        regulamentar  spre  gară.
                                                                                                                                        tn  această  situaţie,  con­
             „Lupul  îşi  schimbă  părul,  dar  năravul  ba“                            pe  criteriul  eficienţei                       ducătorul  autoturismu­
                                                                                                                                             Dacia  1300  1-lID-
                                                                                                                                        lui
                                                                                                                                        7783  trebuia  să  acorde
            La  S.G.G.L.   Haţeg   nu   şi  cine  este  Vasile  Răduţ   abuz  de  funcţie,  luare  de   După  ani  şi  ani  de mun­  primăvară  să  însămînţăm   prioritate  întrucît  ci  vi­
           este  încă  linişte.  In  7  fe­  Alionescu ?   mită  etc.  Domnul  Aliones­  că  ineficientă',  muncitorii   50  de  ha  eu  borceag,  150   ra  spre  stînga  din  stra­
           bruarie  1990,  în  urma  unei   In  vechiul  regim  ceauşist   cu  âre  familia  şl  casa  (a-   de  la  A.E.I.  Ponpr,  unitate   cu  porumb  şi  50  de  ha   da  Lenin  pe  23  August.
           greve  organizate  de  Sindi­  a  fost  şeful  Regionalei  gaz   partamentul)  la  Deva.  Fă­  profilată  pe  creşterea  va­  cu  amestec  de  ierburi,  iar-   Nu  a  făcut  însă  acest
           catul  liber   din   unitatea   metan  Deva,  de  unde,   în   cea  naveta  de  !a_ Haţeg  la   cilor  cu  lapte  (acesta  este   pe  alte  100  ha  vom  cul­  gest  obligatoriu  în  cir­
           noastră;  a  fost   schimbat   urma  unor  abuzuri  deose­  Deva  cu  autoturismul  său,   un  fel  de  a  spune,  deoa­  tiva  trifolienc  în  cultură   culaţie  şi  l-a  acciden­
           „directorul"  acestei  unităţi.   bit  de  grave  (deturnări  a   l-HD-247,  consumînd   du­  rece  din  efectivul  de  1350   ascunsă.  tat   pe  minorul   sus*
           Nemulţumirile  muncitorilor   pesţe  3  milioane  lei  fon-   pă  bunul  plac  sute  de  li­  bovine  doar  400  sînt  vaci   Referitor  la  situaţia  e-   amintit.  Ceea  ce  a  in­
           şi  ale  conducătorilor  pro­  duri,  luări  de  mită,  ţinută   tri  de  benzină,   sustrase   şi  j unind  —  n.n.);  se  gă­  fectivului  de  animale,  in­  trigat   pe  majoritatea
           ceselor  de  producţie   au   imorală  etc.J,  a  fost  des­  din  magazia  unităţii  şi  pe   sesc  în  situaţia  de  a-şi  a-   terlocutorul  ne-a •' spus  că,   celor  prezenţi  a  fost  şi
           fost  aduse  la  cunoştinţă  la   tituit  şi  scos  din  jude).  La   Dacia  1300   21-HD-3161,  şeza  întreaga  activitate  pe   potrivit  calculelor  făcute,   faptul  eă  conducătorul
           vremea   respectivă  (5  fe­  vremea  respectivă,  în  anul   închiriată  de  la  IJ.T.L.  Hu­  criteriul  rentabilităţii.  Ar­  rezultă  că  activitatea  com­  autoturismului  a   scos
           bruarie   1990)   Consiliului   1986,   faptele  Iui  au   fost   nedoara.  Aceasta,  în  vre­  gumentele  invocate  de  di.   plexului  va  fi   rentabilă   rapid  din  buzunar  200
           F.S.N.  al  judeţului,  domnu.   făcute  public  de  fostul  ziar   mea  marii  crize  de  com­  ing.  Cornel  Groza  susţin   prin  creşterea  .producţiei   lei  şi  i-a  pus  în  mina
           Iui  Ghefan  Mibdi  personal.   „Scînteia".  Prin  maşinaţiile   bustibil  din   „epoca   de   această  afirmaţie.  zilnice  de  lapte-marfă  la   copilului  să-şi   repare
           Revendicările  greviştilor  au   vechiului  regim  s-a  întors   aur".  De _ asemenea,   şi-a   —  Ne-arri  gîndit  să  ne   2 000  1,  faţă  d2   550—600   bicicleta,  după  care  a
           fost  analizate  tn  ziua  gre­  îrt  judeţ.  Pilele  şi  relaţiile   luat  locuinţă  şi  în  Haţeg   organizăm  mai  bine  mun­  1  cît  se  obţin  în  prezent,   plecat  de  la  locul  acci­
           vei  de  către  o  delegaţie   acoliţilor  Iui  ceauşişti   fii   (bloc  B 2),  pe  ’care  o  are   ca,  să  dimensionăm  raţio­  Un  asemenea  obiectiv  va   dentului.  Cînd  au  sosit
           de  la  G.I.G.G.L.  Deva,  con­  l-au  plasat  (?|  conducător   şi_ acum.  Ne  întrebăm  da­  nal  parametrii  de  funcţio­  lucrătorii  poliţiei, acesta
           dusă  de  domnul   director  de  unitate,  prmtr-o  adresă   că  o  persoană  poate   să   nare  a  unităţii.   Pornind   fi  atins  prin  organizarea   nu  se  mai  afla  Ia  locul
            eneral  Nicolae  Muntean   scrisă  a  fostului  organ  de   aibă  contract  pe  două  a-          mai   bună  a  reproducţiei   faptei.  Oare   aşa  tre­
           f _rde!eanu,_   reprezentanţii   partid  al  oraşului   Haţeg   parfamente,  în  două  oraşe   de  Ia  condiţiile   concrete   . şi  selecţii,  avînd  în  vede­  buie   să  procedeze  un
           Sindicatului   liber  de  la   către  G.I.G.G.L.  Deva,  ca­  din  judeţ  în  acelaşi  timp ?   de  producţie,  ani  stabilit   re  că,  pînă  acum,   s-au-   „OM"  într-o  situaţie  ca
           S.G.G.L.  Haţeg  şi   pre­  re  ha  dat  decizie.  In  mod  misterios,  co  foar­  măsuri  menite  să  asigure  -            aceasta '?  (Cornel  Ilica).
           şedintele  F.S.N.  al  oraşu­  Din  momentul  venirii  la.   te  puţin  timp  înaintea  re­  folosirea  mai  bună  a  pă-   menţinut  în  efectiv  şi  vaci
           lui   Haţeg,   hofărîndu-se   S.G.G.L.  Haţeg,  R.  S.  A-   voluţiei  a   demolat  O  casă   mîntului  şi  creşterea  po­  bătrîne,  de  15—17  ani.  Pe
           schimbarea   din  funcţie  a   lionescu  a  dezbinai  colec­  nouă  în  localitatea   Pul          baza  cunoaşterii  potenţia-
           domnului  Vasile  Răduţ  A*   tivul,  ducînd  o  politică  de   [vaj  de  fostul  proprietar I).  tenţialului  productiv  al  a-   NOTE
           lionescu.  De  ce  s-a  ojJhs   promovare  a  mediocrităţi­              tîimalelor.  în  ceea  ce  pri­  NICOLAE  T1RC08
           la  această  stare  de  lucruri  lor,  diversiune-,   corupţie,  [Continuare  în  pag.  a  2-a}  veşte  baza  furajeră,  ne-am
                                                                                    programat  ca  în   această  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
   1   2   3   4