Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_89

pag. 2 CUVÎNTUL LIBER NR. 89 « S
• TywraariTMB-ir. - t »■ ........... w b m MMmHMM
(Urmate din pag 1) unor folosinţe de apă
CE CALITĂŢI DORIŢI SA AIBĂ A P A — S.O.S. sau a l i m e n t a ţ i i cu i
în afara categoriilor de majoritatea erau incom­ apă pentru municipiul Pe­ TELE
troşani (captarea Jieţului,
ALESUL DUMNEAVOASTRĂ? calitate menţionate mai tuşi, multe probleme au plete şi cu unele soluţii priza de apă Cîmpu lui
rămas nerezolvate, la a-
sus, apa neputînd fi folo­
Neag) fără asigurarea epu­
sită decît prin executarea ceasta contribuind „preo­ inadecvate, Ne referim la rării apelor lor la nive­ R<
(Urmare din pag. 1) bilesc să fie aplicate" unor lucrări, şi măsuri su-, cuparea majoră", a unor anularea acordului de că­ lul necesar.
(Moise Leha). „Să fie un plimentare care necesită organe şi organizaţii, • „pre­ tre gospodărirea apelor, la Legat de promovarea şi
sint chiar pasivi de ce se om cu o bună pregătire investiţii specifice între ţioasele indicaţii" primite indicaţia fermă a fostului executarea lucrărilor de
intîmplă în jurul lor". din toate punctele de ve­ 30—186 milioane lei. şi „orientarea activităţii" prim-secretar Ion Popa, investiţii pentru protecţia
— Gampanja electorală dere, să fie intr-adevăr în aceste condiţii şe pe bază de circulare şi in­ pentru sursa de apă a lo­ calităţii apelor se ridică 10,00 A 1-n
se află în plină desfăşu­ alături de popor — nu ca poate pune întrebarea : strucţiuni confuze. calităţilor Dobra şi Ilia şi mai.: multe probleme. Una III,Ii; !£ul>
n ik 1
rare. La ce acţiuni sau a- pînă acum, să apere cu cum a fost posibil să se Pentru început vom atribuirea acesteia pentru dintre acestea este nepro- gMi
dunări aţi participat sau f e r m i t a t e interese­ ajungă la această situaţie, menţiona problemele „re­ păstrăvăria Dobra ; execu­ movarea lucrărilor vitale (relf
ce credeţi că ar trebui să le întregului p o p o r cine a favorizat încălcarea zolvării" documentaţiilor tarea unor puţuri ampla­ necesare propuse de orga­ 11,10 Tril;
11.30 Ora
iniţieze partidele şi for­ român" (Roman Muntea- legilor ? Deşi organele de tehnice, prin care se soli­ sate pe o insulă a rîului nele de gospodărirea ape­ 12.30 A eti
maţiunile politice ? nu). „Indiferent pentru ce gospodărire a apelor au cită „expres" eliberarea a- Mureş pentru alimentarea lor, pentru epurarea ape­ 12,45 Tei*
— Acţiuni de populari­ candidează, Parlament sau avut posibilitatea legală cordului de către gospodă­ cu apă a I.S.C.I.P. Orăş- lor uzate la nivelul nece­ 18,50 Tril
tie; extinderea capacităţii
zare am remarcat la une­ Preşedinte al ţării, candi­ de a lua unele măsuri, to- rirea apelor, cu toate că sar a C.S. Hunedoara, 19,10 Des;
20,15 Teic
le partide din oraşul Brad datul trebuie să fie un I.P.G.V.J. Petroşani (pre- 21,00 Filn
(îoan Circo). Ceilalţi inter­ adevărat patriot, iar ac­ paraţiîle Coroeşti' şi Lu- zieri
locutori ne-au declarat că tivitatea sa bine cunoscu­ peni), I.G.G.L. Hunedoara, Cas<
Prei
deocamdată nu au sesi­ tă, să aibă puterea şi com­ Petroşani şi Deva, Mina 22,55 Var
zat nimic deosebit, dar' că petenţa pentru a înfăptui De azi, Deva, I.S.C.I.P. Orăştie ricl
sînt convinşi că în oraşul şi respecta legile ţării” (ferma Romos), Uzina e- 23,40 Acti
Brad, unde abia acum u- (Gheorgtte Terchea). „In lectrică Paroşeni, I.M. U-
nele partide se instalează primul rînd trebuie să-l ricani etc., cu toate că R
în sedii (cum este de cunoaştem foarte bine pe vacanta acestea au fost nominali­
exemplu Partidul Naţio­ viitorul candidat, să ştim zate în propunerile de
nal Liberal) campania e- ce calităţi morale deose­ plan pe perioada 1981— S E L E C ’
(ectorală va începe cu o bite are — cinste, demni­ 1990. GBAMUI
jurnal ;
intensitate corespunzătoa­ tate, apărător al libertăţii, (Urmare din pag. 1) (Va urma) zilei; 8,
re. democraţiei, cucerite cu a- tru fiece
La întrebarea „Gura aţi tîta sacrificiu de tinerii j TELEFONUL j 9.05 In
10.00 Or
dori să fie candidaţii, ce noştri, de poporul român simţ se va institui intr-un ştir i; l l
d o r ic e ;
calităţi să posede, ce anu­ în Revoluţia din Decem­ simbol al unei vieţi pe ! UNEI ŞCO LI! ! m ieră R
me ar trebui să îi caracte­ brie 1989" (Ioan Circo). cttre o dorim din toată ini­ | Stimaţi lucrători ai } 12.05 Î J
rizeze", interlocutorii au Dorinţe, opţiuni în care ma mai bună. > Direcţiei Judeţene de > 12.30 Z&i
sintetizat următoarele ce­ se întrevede încrederea că Va trebui să învăţaţi I Poştă şi Telecomunicaţii, I sevlllanu
rinţe: „Să aibe calităţi mo­ viitorii candidaţi vor fi mai mult ca oricind, dragi J de o lună şi jumătate, * 13.00 Ba
ştiri; 15
rale deosebite, să fie cu oameni oneşti, cinstiţi, elevi, să dovediţi că vreţi | Şcoala Generală Nr. 9 I m uzica i
experienţă, căliţi din punct drepţi, iubitori de adevăr, si deveniţi oameni cu a- I din Hunedoara are tele- ' ta cărţi
de vedere intelectual" libertate şi democraţie devirat. Nu va fi uşor. j fonul deranjat! Condu- j R ad io;
în mini!
(Sandu Matei). „Să fie pentru fiecare cetăţean al Fără strădanie, totul_ va I cerea instituţiei a făcut I gaz‘-“ -
cinstit, să nu umble cu României, încrederea pen­ fi zadarnic. Să nu uităm * intervenţiile necesare, J 17,'
tertipuri, deci, să ţină cu tru prima oară în ultimii că săptămîna de şcoală va I fără ca cei in drept să | mo. ii>
se corali
adevărat la popor, să ac­ 45 de ani, că alegerile" de fi mai scurtă cu o zi. , facă ceva. Aici învaţă * rii; 19,00
ţioneze cu fermitate pen­ la 20 mai 1990 vor fi cu Materia va trebui par­ I şi îşi petrec o bună par- I şta feta
tru ca măsurile ce se sta­ adevărat libere I ' te din zi 1070 de elevi, J 22.00 Ba
cursă insă şi însuşită te­ * mai mari, mai mici. Ce i Canţonet
meinic. | se intîmplă In cazul: I rîs... îi
23.30 Da
Sfintele Paşti bat la u- ! unui nedorit accident? J
Pulsul muncii pe ogoare şă. Le vum petrece cu ( Nu mai sintem in anti- I
toţii în libertate, în sinul
* chitate să „comunicăm'' J
familiei. Să ne bucurăm î din om în om, sau aler- l CI
(Urmare din pag. 1) Beva s-au rezervat cultu­ pentru tot ce . ne-a adus { gînd, asemenea solda- »
deva;
rii respective în jur de Revoluţut. Şi, ntăi ales, * tutui de Ia Maraton, î rilor —
■ pentru a vesti ce se |
nă, producînd astfel mari__ cîte 100 hectare, îiv zona să credem cu toată fiin­ ! intîmplă. Gîndiţî-vă, oa- * trla); HI
al
ţa în viitorul fericit
stricăciuni agriculturii, as­ Ilia—Dobra s-au însămîn­ I meni buni, la aceşti J darmul
(Modern
pecte sesizate pe raza co- • ţat, în cooperativele agri­ Primăvară. României, în pămîntul ei 5 copii şi ia siguranţa lor ! * dispăruţi
munelor Hărău, Vaţa de cole, abia, simbolic — 3 Foto DANIEL DAVID milenar. , i Ringul (1
Jos, Sîntămăria-Orlea şi hectare, iar în zonele O- * a IpaB • mnw « an v f mmmm 0 amm ŞA N I! F
O lume
aRele. Este greu de intuit răştie şi Geoagiu, ce dis­ ' l^j^ a nebună
cînd şi cum vor mai pu­ pun de condiţii deosebit Nolembrl
Cardone
tea fi reparate asemenea de favorabile, doar cîte Comentariile sint de prisos rea);' I
daune. 10—20 ha. Gunoscînd a- Dacă există înţelegere Valeria Silvia Cristea dumneaei şi ia banii. albă de
vantajele deosebite oferi­
Incercînd să luăm pulsul te cultivatorilor de sfeclă — o bâtrînică foarte sim­ — Am putea afla con­ ral); vu
mu! se
muncii pe ogoare, am a- de zahăr, este de aşteptat p a tic ă — are domiciliul cret? fărul); 1
flat că, pînă la această să fie reconsiderată optica pentru doleanţele elevilor... stabil în municipiul Hu­ —- Sigur. Uitaţi-vă în (Minerul;
dată, în cooperativele a- despre această cultură, re­ nedoara, dar de mai bine acest registru: Adrian Franţois
toresoa-*-
gricole s-au însămînţat abilitarea ei impunîndu-se Elevii anului I — şcoa­ le creează greutăţi cu u- de doi ani se află inter­ Cristea a luat sub semnă­ Prdnt
mai mult de 2 600 ha cu cu acuitate. lă profesională din Ger- niforma — n.n.) am con­ nată la Spitalul de neu- tură. în anul trecut, în TJRIC,.
diferite culturi furajere, In actualitate a intrat tej (clasă aparţinătoare venit pînă la urmă ea ropsihiatrie din Zam. Mir- martie 1600 lei, în mai tezat);
brie, uiţi
lucrare ce se cere să fie şi erbicidarea cerealelor Liceului industrial nr. 1 din suma de 700 lei ce cea Bixa, care a fost în 5 535 lei, în septembrie roşie); c
grabnic finalizată, deoare­ păioase. Am fost asiguraţi Deva) ne-au scris în le­ se cuvine fiecărui . elev audienţă la redacţie, ne-a 2197 lei, în noiembrie darmul
ce mai sînt cîteva sute de că Sînt suficiente erbicide gătură cu un fapt petre­ pe anul şcolar (supliment spus : 1 285 lei, iar în decembrie (Patria);
(Fiarta)
hectare ce. trebuie culti­ (Icedin şi Starane) pentru cut aici. Ei au fost obli­ la bursă), să le luăm un — Este mătuşă-mea şi 1 285 lei. în februarie 1990 b AIi- Cl-
vate cu lucernă şi trifoi. combaterea chimică a bu­ gaţi de către un repre­ trening şi o pereche de mă doare că se află de a mai luat 1475 lei. (Casa de
în ceea ce priveşte legu­ ruienilor, inclusiv din cul­ zentant al biroului per- adidaşi şi nicidecum să aşa de multă vreme la Interlocutoarea ne-a mai Ţ E G t
mele şi cartofii, pînă în turile ţăranilor particulari. sonal-învâţămint din ca­ li se dea uniforma la ca­ Zam. Ar putea să .stea a- spus că A. Cristea, de cîte (Dacia);
Patrie -
prezent sînt ocupate cu Mecanizarea face apel la drul Minei Gorandâ-Cer- re s-au referit, mai ales casă. Adrian Cristea, co­ ori vine la Zam îi aduce CALAN!
aceste culturi mai puţin gospodăriile individuale să tej să ia peste voinţa lor că în şcoală nu mai e- pilul pe care l-a înfiat, nu mamei sale cîte ceva, dar (Casa de
de 1000 ha. Dacă plantatul solicite erbicidarea, întru- „costume de miner (a se xistă acum obligativita­ vrea s-o întreţină însă. nu cine ştie ce, iar haine­ M ERIA! II
şui);
cartofilor este aproape de cît nu vor putea realiza vedea uniforme de miner tea uniformei". — Dacă vă e rudă de le cu care este îmbrăcată lui Vodi
încheiere, situaţia produ­ nici recoltatul cu combi­ — n.r.) care sînt în plus Prin strădania maistru­ ce n-o întreţineţi dumnea­ femeia nu-i aparţin, sînt — seriile
cerii legumelor ridică mari nele In cazul îmburuienă- în magazie, încercîndu-se lui Mihai Pop li s-au voastră ? ale spitalului. în vreme
semne de întrebare. Sînt rii excesive a lanurilor. să fie Valorificate pe cumpărat elevilor trenin­ — Ara vrea s-o facem ce stăteam de: vorbă, în
suficiente motive de în­ Alte acţiuni la zi pri­ banii noştri (adică' drep­ guri, adidaşii urmînd să cu toată plăcerea, dar cu­ biroul şefei, a intrat — cu V f
grijorare, deoarece de pe vesc terminarea pregătiri­ tul bănesc care ne-a fost fie achiziţionaţi în mo­ rator este Gheorghe Evu, mult tupeu, ba chiar foar­
cele ■ cîteva zeci de hec­ lor pentru însămînţarea acordat prin contract)". mentul în care vor exis­ iar pensia l-*o ia Adrian te băţos — un individ.
tare ocupate cu legume la porumbului, a celor pen­ Cristea. — Slnteţi de la ziar, a- Pentru
Din discuţia
purtată ta în comerţ. Mina din
cooperativele agricole este tru recoltarea culturilor cu conducerea şcolii a Certej neavînd persona­ Am fost la Spitalul din şa-i ? -r a atacat direct. fi relaţii
această f
greu de imaginat că se va raasă-verde, aplicarea udă­ reieşit că elevilor — litate juridică, acest om Zam şi ne-am interesat de — Dai de la „Guvîntul iui.. Ceru
putea asigura o aprovizio­ rilor prin folosirea la ca- semnatari ai scrisorii nu a trebuit să alerge mult situaţie. Ara aflat că A. liber". rar noroi
nare corespunzătoare a eapitâte a amenajărilor de le-a fost Intr-adevăr a- pentru aprobări la G.M. Cristea o caută pe mama — Doamnă — s-a adre­ eâdea pl<
populaţiei cu aceste pro­ irigaţii. Gordată atenţia cuvenită. Deva, baza de aprovizio­ care l-a crescut, dar nu sat ..femeii cu care vorbeam vea şl ci
izol
să,
duse. în condiţiile cînd Fireşte — aprecia dom­ „Aşa sînt sortiţi aceşti nare, la bancă. Birocra­ prea des şi nu fără inte­ —- vă rog să nu-i mai daţi deseărcăr
s-au stabilit preţuri deose­ nul inginer Ioan Dărăbanţ, copii să lucreze de la o ţia nu a dispărut încă. res. Sora şefă a secţiei în domnului nici o informa­ tul va si
bit de stimulative, care a- directorul Direcţiei agri­ vîrstă fragedă în subte­ Dar, dacă acest ora eu care se află Internată ţie cu privire la mama derat,
treeătoari
sigură rentabilitatea fie­ cole. judeţene — realizări­ ran, şi în plus să aibă V.S.G. — al cărei nume, mea. oră din
cărei culturi, apar eu to­ dragoste de copii s-a zbă­ respectîndu-1 dorinţa nu-1 Discuţia cu domnul A- Temperat
tul ne justificate reţinerile le din agricultură reflectă probleme fel de fel", ne-a tut, a reuşit să rezolve consemnăm — ne-a spus: drian Cristea a fost mai vor fi o
nemijlocit şi activitatea
mărturisit
prof. Gheor-
şi 8 grad
şi obstrucţiile faţă de le­ ghiţa Poenar. în parte doleanţa elevi­ — Doamna Cristea are lungă, dar n-are rost s-o xime ’Qti
gumicultura. . specialiştilor, a tehnicieni­ Lămuriri detaliate asu­ lor şcolii profesionale din o pensie bună, din care, transcriem în Întregime. grade,,
în acest
lor agronomă
Referitor la cultura car­ pra celor întlmplate am Sertej, urmînd să fie după ce plăteşte întreţine­ Am aflat cu acest prilej cate în
tofilor mai menţionăm că sens, am reţinut că unii primit de la maistrul Mi- procurată şi încălţămin­ rea în spital, îi mai răraîn că este pensionat de boa­ Ea mui
există cantităţi apreciabile ingineri şi tehnicieni au hai Pop, care a preluat tea solicitată în momen­ vreo 1300 de lei pe lună. lă, că are nevoie mare de deveni sc
de sămînţă de cartofi de intrat complet în anoni­ ) această clasă în luna fe- tul în care va exista în — Ce se intîmplă cu bani şi că nu vrea s-o ia cerul
calitate foarte bună, ce mat, de 2—3 luni arzînd fruarie. „Pentru rezol­ comerţ. Deci dacă exis­ suma respectivă? pe cea care l-a crescut a- Izolat
care vor
pot fi oferiţi spre cultiva­ gazul de pomană, dar bu- varea problemei copiilor, tă înţelegere pentru do­ — Mi-o- dă mie, spre casă. In această situaţie, ter de a
re gospodăriilor populaţiei. curîndu-se de drepturile am luat legătură cu în­ leanţele elevilor, totul e păstrare. orice comentarii în legă­ soţlte
leftricefi.
în dizgraţie, în mod cu de salarizare. Aşa să fie treprinderea. împreună posibil să se rezolve. Dar — Înseamnă că la dum­ tură eu cazul respectiv se pot
adevărata
totul nej ustificat, a căzut înţeleasă oare şi libertate ? \ cu doamna Dumbravă să existe ! neavoastră are o sumă nu-şi au rostul. Cine ju­ lapoviţâ.
şi. cultura sfeclei de za­ democraţie (cea la care se referă e- mare. decă cit de cît, poate pri­ ceaţă pe
hăr, care nu este însămîn- Este o întrebare ce în­ levii în scrisoarea lor că MINEI BODEA —- N-are nici un leu. cepe. de servil
reşca).
ţată nici pe 250 ha(!). Da­ deamnă la serioase reflec­ i — Cum aşa ?
că în zonele Simeria şi ţii. . : —- Pentru că vine fiul JRAIAN BONDOR