Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_90
P. 1

A  L   A
                                                                                              O   E
                                                                                             C  T   U   R   A

               L I B E R T A T E ,                               P E       M      O    C   R     A Ţ I E ,              A D E V Ă R !



           cu vIntul li ber









                                                                                          Anul  li,  nr.  90  DUMINICA,  8  APRILIE  1990   4  pagini  -  1  (eu




                                                                                                                    Duminica  Floriilor



                                                                                                                     „Osana  !  Bine  este  cuvîniat  cel  ce
        1                                                                                                            vine  întru  numele  Domnului".
        I                                                                                                                                   (Marcu  11,9)
                                                                          C E T Ă Ţ E N I ,                     Am  străbătut, cu  ajutorul   Prin  intrarea  .sa  triumfa­
        I        Dreptul  de  a  alege                                                                         bunului   Dumnezeu   şase’  lă  în  Ierusalim,  lisus  Hris-
        I                                                  României  la  20  mai  1990,  înscriefi-vă /în  LISTELE  ELEC­  -şăptămîni   din   Srîntui  şi  tos  inaugura  puterea  şi  le­
                                                                                          si  a  Preşedintelui
                                                             In  vederea  alegerii  Parlamentului
                                                                                                               Marele  Post  al  Paştilor  şi  gea  de  căpetenie  a  împă­
            .'Continuăm.dialogul nos-:  chisorii,  inclusiv  cu   o-   TORALE   ce  se  întocmesc  de  către  PRIMĂRIILE  de  la   iată-ne  faţă  în  faţă  cu  un  răţiei  lui  .Dumnezeu:   IU-■
        I  tru  cu  domnul  Nicoilae   bligarea  la  muncă  coree-   locui  dumneavoastră  de  DOMICILIU.
           Cozma,  vicepreşedinte  al   ţională,  prin  hotăriri  ju­  In  listele  electorale  se  înscriu  toţi  cetăţenii  care   au   eveniment  unic  în   viaţa  BIREA  !  in  toată-  smerenia,
        I  Tribunalului   judeţean,   decătoreşti  definitive,   şi   împlinit  18  ani  sau  care  împlinesc  această  vîrstă  pînâ  la   Bisericii  noastre  ortodoxe.  şi  singurătatea  în  care  a
                                                                                                               Este  duminica  a  şasea  din  intrat  lisus-  în
                                                                                                                                                    IerusaJinr
           preşedintele  Biroului  e-.  se   află   în  executarea   sfîrfitul  anului  1990  şi  care  sînt  în  deplinătatea  dreptu­  Postul  Mare,  care  în  Ca­ strălucea  puterea  Sa  duri- .
        I  lectorat   ai  SircuntsCrip-   sancţiunii.      rilor  electorale.                        m         lendarul  ortodox   român  nezeiască.  Mulţimile  auzi­
                                                                                               în  localită­
                                                             Alegătorii  care
                                                                           nu  au  domiciliul  stabil
        I  ţiei   nr.  22  Hunedoara. ’   Nu  au  dreptul  la  sufra­  ţile  judeţului  nostru,  locuind  aici  pe  baza  vizei  de  „flo­  poartă  denumirea  de  „In­ seră  sau  văzuseră  învierea
           Azi  despre :
        I    —  Gine  are  dreptul  de   giu  nici  aceia  care   au   tant",  se  var  înscrie  în  listele  electorale  de  la  locul  de   trarea  în  Ierusalim"   sau  lui  Lazăr.  Acest  fapt  le-a.
                                   executat  o  pedeapsă  pri­
                                                                                                               „Floriile",  iar  pericopa  e-  umplut  inimile,  de  credin­
           a  alege ?              vativă   de  libertate   şi   domiciliu.   Pentru  a  vota   în  localităţile  în  care  aveţi   vanghelică  ce  se  citeşte-  Ja  ţă  în  puterea  dumnezeias­
        I    —  Electoratul  se  com­  cărora  prin  sentinţa   de   reşedinţa  {viza  de  flotant),  va  trebui  să  solicitaţi  de  la   acest  Praznic  este  descri­ că  a  iui  Iisus,  De  aceea,
                                                           PRIMĂRIA  locului  de  domiciliu  „adeverinţă  pentru  exer­
                                                                                                               să  de  Stîntu! -  Evanghelist  mulţime  multa  de  oameni
        I  pune,  în   principiu,’  din   condamnare  li   s-aţi  a-   citarea  dreptului  de  vot".          , ioan  în  cap.  12  vers  1^18   venea  din   Befania   să-l
           cetăţenii  români,  indife­
                                   plicat  pedeapsa  . interzi­
                                                                                        care  nu  au  domici­
                                                             Studenţii  ele  la  cursurile  de  zi,
        I  rent  de. naţionalitate,  ra­  cerii  dreptului  de  a  ale­  liul  în  localităţile  in  care  studiază,  vor  fi  înscrişi  în  lis   ,  Ar  trebui  un  penel  iscu­ vadă  pe  lisus  şi  pe  priete­
                             sex,
                     religie,
           să,  limbă,
                                                                                                               sit  şi  un  gra'  plin  de  mă­ nul  său  Lazăr  cel  înviat  din
           convingeri  politice,  care   ge  pe  o  anumită  perioa­  tele  electorale  speciale  din  centrele   universitare  res   iestrie,  ca  să  outem  îrrra-  morţi.  De  acest  lucru  nu
        I  au  împlinit  virsta  de  18   dă  de  timp  care  nu   a   pective,  STIMATI  ALEGATORI,           ţişa  după  cuviinţă . ‘aLIp il  se  bucurau  însă  şi  -fariseii
                                   expirat  pîmă  la  data  sta­
        B  ani  sau  vor  împlini  a-                                                                          Intrării  Mîntuitoruhr  în  Ie­ şi  cărturarii  care   . căutau
           ceastă  vîrsfă  în  .anul  cu­  bilită  pentru  alegeri.  PENTRU  A  PARTICIPA   LA  ALEGERILE  DEMOCRA   rusalim.  ■     prilei  să-l  p rin d ă .  -  Avem
        I  rent.  Legea  .  nu  prevede                    TICE  Şl  LIBERE  DE  LA  20  MAI  A C .  VERIFICAŢI  ÎNSCRIE   Sfîntul  Evanghelist  Mar­ de-a  face  deci  cu   două
           nici  în  cazul  alegătorilor   GHEORGHE  PAVEL  REA  DUMNEAVOASTRĂ  IN  LISTELE  ELECTORALE.       cu  ne  spune  că  la  Intra­ tabere  distincte.  Inimile  u-
        I  o  limită  .  superioară   de                                                                       rea.  în  Ierusalim-  a  Dom­ nora  erau  cutremurate,  de
           vîrstă.  pentru  exercitarea       SEMNELE ELECTORALE ALE UNOR PARTIDE                              nului  lisus  „toată  cetatea  bucurie  şi  credinţă,  iar  ale
        I  dreptului  de  a  alege.                                                                            s-a  cutremurat,  Z ic în d :  ci­ fariseilor  de  ură,
            Şi  în  ce  priveşte  ale­  începînd  cu  acest  număr al ziarului nostru,  vom  publica,  semnele  electora­  ne  este  Acesta?",  De  da­  in  momentul  cînd   lisus
        I  gătorii,   legea  electorală   le  ale  partidelor  şi  formaţiunilor politice  angajate  în  campania  electorală.  ta  aceasta,  El  a  venit  cu  intră  în  Sfînta  Cetate,  pe
           prevede  unele  interdicţii, .                                                                      c.  putere-  nouă,  pe   ţaţe
        I  însă  acestea  sînt  mai  re­                                                                       lumea  -nu  a  cunoştea.  Ere   Preot-  CORNEL  ILICA
           duse  deeit. -  c-ele  relative                                                                     puterea  iubirii  sale  dumne­
        I  la  persoanele  care'pot  fi                                                                        zeieşti.              (Continuare  în  pag.  a  2-a)
        I  alese  în  Parlament  şi  ca
           Preşedinte  aL  României.              i-rr
        I    Astfel   nu  au  dreptul
           de  a  participa Ja  vot  per­
        I  soanele «alienate  sau  de- .                                                                                   U L T I M A   O R Ă
           bile  mintal  care •  au  fost
        I  puse  sub  interdicţie  prin ■                                                                            *  PROCES...  INVAZIEI  DIN
           hotăriri.  judecătoreşti  ră­                                                                                 CEHOSLOVACIA  1968
        I  mase  definitive.   =•»                                                                                 FRAGA  7  <Rimţpi*cs),   —  In  temeiul  legii  privind
            De  asemenea  nu   au                                                                                apărarea  paeii,  Froeuratura  Generală  a  Cehoslovacii1!
        I  dreptul  de:  a  vota   per­                                                                          a  intentat,  la  b  aprilie1»  proces  persoanelor  ce  se  fac
                                                                                                                 vinovate  de  intrarea  in  Cehoslovacia,  în  196S,  a  for­
           soanele  condamnate  pen-.                                                                            ţelor  armate  ale  unor  ţâri  participante  la  Tratatul  de
        I                                                                                                        la  Varşovia  —  informează  agenţia  CTK.  Crimele  cart»
           tru  comiterea ,  de  fapte  Partidul  Democrat  al  Muncii  Partidul  Unităţii  Democratice  Uniunea  Foştilor  Deţinuţi   intră -  sub  incidenţa  acestui  articol  nu  -sini  prescrip­
        I  penale  la   pedeapsa  în­                                               Politici  din  România       tib ile .
           Despre  „falsuri  autentice"                             I S T O R I E                  S I      R E A L I T A T E
           şt  „documente  grosolane"                                                                       raia  a  Daciei  ..romane,  consti­ aicsia  o  prezenţa,  continua  a
                                                                                                            tuind,  in  procesul  de  romani­  tradiţiei  romane,   care  avea
                                                                 Interviu  cu  domnul  prof.  ION  FRĂŢILĂ,   zare,  pe  care  L-?a  suferit,  ele­  sa  fie  robusta  şi  întărită  de-a
                                                                                                            mentul  fundamental  ce  a  con­
                                                                                                                                     lungul  istoriei  poporului  ro-
                Cu  privire  la  domnul  ion  Raţiu    )             directorul  Arhivelor  Statului  —     dus  la  formarea  poporului-ro­  . inân. -   -
                                                                                                            mân.                      Numeroase  urme  lasate  de
                                                                           judeţul  Hunedoara                 R.  :  Cum  s-a  desraşurut  pro­  populaţia  daco-romana  in.
                                                                                                             cesul  de  romanizare  a  daci­  colele  III—VI   evidenţiază  o
            Dfi  Ja  început,  autorul  a-  s-a  mutai,  de  puţin  timp,                                   lor ?                    interesanta  evoluţie  a  culturii
           ccslor  rin duri  ţine  să . pre­ tovarăşul  Ion  liaţiu,   din                                    I.  F.  :  Procesul  de  romani­  sale  materiale,,  care  nu  nu­
           cizeze  că  rut  'credit  o  iota  Anglia.   Sau,  mă  rog.  in­  Redacţia:  Vă  rugăm  să  vor­  I.  F.  t  Pe  acest  teritoriu  car-   zare  a  dacilor,  fenomen   de  m ai  câ  şi-a  păstrat  originali-'
           din  ce  a  citit  privind  bio­ vers.  Cu  apelativele l   biţi,  în  cîteva  cuvinte,  despre   pato-dunârean  s-a  desfăşurat   importanţă  istorică  generală,   tatea  ei  incontestabilă,  dar  a
                                                                               lupta
                                                            legătura  strînsă  între
                                                                                                                               după
                                                                                                                                     reuşit  să  asimileze
                                                                                                                         intens
                                                                                                            s-a  desfăşurat
                                                                                                                                                     elemente
          grafia  foarte   romanţată  a   în  orice  caz,  este  extrem   poporului  român  şi  aspiraţii­  istoria  milenară  a  poporului   cucerirea  Daciei,  ca  urmare   din  civilizaţia  popoarelor  mi­
                                                                                    român,  urmaş  al  geto-dacilor
           domnului  miliardar  Ion  Iia-  de  necesar  să  ne  dezicem   le  pentru  libertate  şi  unitate   romanizaţi,  căruia  în  cursul   a  acţiunii  de  colonizare,  spri­  gratoare,  să  reţină  de  la  a-
           ţiu,  care,  se  zice,   înfrun­ totalmente   de   insinuările   pe  teritoriul  pe  care  îl  lo­  veacurilor  i  s-au  adăugat  şi   jinită  şi  organizată  de  către   cestea  anumite  aspecte  pe  ca­
                                                            cuieşte.
                                                                                                            stat,  a  influenţei
                                                                                                                                                          în
                                                                                                                            economice
                                                                                                                                     re  le-a  încadrat  organic
           tând  cu  tenacitate   marea  ce  se  aduc  în  scris  cetă­  Ion  Frăţilă  î  Lupta  seculara   alte  populaţii  ce  s-.au  dez­  şi  culturale,  exercitate  de  pur­  complexul  vieţii  sale  materia­
                                                                                    voltat  alături  de.  el.  Poporul
           învolburată  $i  toate  vitre*  ţeanului  Ion  Raţiu,  de  că­  a  poporului  român   pentru   român  a  luat  naştere  în  urma   tătorii  limbii,  şi  culturii  lati­  le  şi  spirituale.  Ele  constituie
           giile  naturii,  a  navigat  spre  tre  scribii  profitori  ai  Revo­  libertate,  unitate  şi   progres   unui  îndelungat  proces  isto­  ne,  dar  şl  datorită  unor  in­  dovezi  incontestabile  ale  con­
                                                            este  strîns  legată  de  terito­
           insula  izolată  şi  latină, •  ce  luţiei  Române,  prin  inter­  riu l  pe  care  l-a  locuit  fără   ric,  încheiat,  In  liniile   sale   fluenţe  anterioare  transformă­  tinuităţii  •  populaţiei   daco-ro­
                                                                                                                                     mane  pe
                                                                                                                                             teritoriul
                                                                                                                                                       patriei'
                                                                                                            rii  Dacici  în  provincie  roma­
                                                                                    mari,  în că . din  a  dpua  jumă­
          sîntem,  cu  singurul  scop  de  mediul  unor  ziare  apărute   întrerupere  din  cele  mai  vechi   tate  a  mileniului  I,   intr-un   nă,  ca   urmare  a  .legăturilor   noastre.
           a  ne  aduce  —  de  peste  mări  ,în  urmă  cu...  3—4  ani.  De   timpuri,   pe  care  l-a  apărat   spaţiu  întins  de  şes,  dealuri   economice  dintre   populaţia   Originea  latină  a  limbii  ro­
                                                            cu  preţul  a  nenumărate  jertfe               dacică  şi  romani.   Influenţa   mâne  constituie  un  puternic
           şi  ţări  —  fericirea  mult  vi­ pildă,  să duăm  ziarul  „Stin­  şi  l-a  înnobilat  cu  numeroase   şi  munţi  a  cărui  . axă  a  con­  romană  a  continuat  să  se  e-   argument  probatoriu  al  con­
                                                                                    stituit-o  Dunărea.-
           sată.  Trebuie  să'  recunoaş­ dardul român“,  nr.  14,  apă­  fa p te ’de  cultură  şi  civilizaţie.   xercite  şi  după  părăsirea  Da­  tinuităţii   populaţiei  daeo-ro- .
                                                                                     Mărturie  acestui  proces  stau
           tem  cu  toţii  că  gestul,  este  rut  taman  în  iunie  19:87,  în   Prin  aşezarea  sa,  prin  relie­  azi  o  multitudine,  de  Izvoare   ciei  de  către   administraţia   mane,  care  în  evoluţia  ei  is­
           atât  de  părintesc  şi  tandru,  R.F.G.  Nişte  români   din   ful,  clima  şi  reţeaua   hidro­  de  cele  mai  diferite  catego­  imperială.  torică  a  dat  naştere  poporu­
                                                                                                                                     lui  român.  Structura  grama­
                                                            grafică,  prin  bogăţia  solului
                                                                                                              R.  :  Cum  s-a  dezvoltat  popu­
          atât  de  mişcător,  incit  me­ exil,- că  altfel  rtu  pot  să  le   şi  subsolului,  teritoriul-  ţării   rii:  arheologice,   toponimice,   laţia  daco-roţnană  după  pără­  ticală  a  limbii  române,  mor­
           rită  să  fie  ilustrat  cu  doi  zic,  s-au  găsit  să-l  critice   noastre  a  constituit  un  cadru   lingvistice,  etnografice  etc.,'  a   sirea  Daciei  de  către  romani ?  fologia,  sintaxa  ei,   lexicul
                                                                                                             I.  F.  :  Populaţia -  daco-roma-
          ochi  puţin   îndepărtaţi,  u-  foarte  aspru  pe  domnul  Ion   optim  dezvoltării   istorice  a   căror  coroborare  atentă,  şi  ne­  nă  şi-a  afirmat  superioritatea   în  -marea  sa  m ajoritate  si,  cu
                                                                                    părtinitoare  infirmă'  categoric
                                                                                                                                    precădere,  fondul
                                                                                                                                                     principal
                                                            societăţii  omeneşti  de  la  co­
           fiul  de  altul,  din  care  picu­ Piaţtu,  preşedintele  Uniunii   muna  primitivă  pînâ  în  zilele   eşafodajul  unor  teorii   după   şi  prin1  adoptarea   denumirii   de  cuvinte  cu  o  întrebuinţare
           ră  lacrimi  mări,  sănătoase,  Mondiale  a  Românilor  Li­  noastre.  Un  rol  important  în   care.  poporul'  român  s-ar  fi   de  „romana11,,  de  unde  a  re­  permanentă   .şi  q-  circulaţie
          (De  crocodil,  cum  li  se  mai  beri,  pentru  nişte  moţi ve,   viaţa  poporului   român  .l-au   format  .undeva  în  sudul  Du­  zultat  faptul,   curios  într-un   Foarte  intensă  sînt  latine.  La
                                                                                                                                     acest  fond  -de  . bază .  s-au  a-
                                                            avut  Munţii  Carpaţi,  care,  îii
          spune).                cum  să  le  numesc, . aşa  şi   toate  timpurile,  au  oferit  con­  nării.  Numeroasele  izvoare  is­  anuinit  sens.  că  dintre  toate   1.11 >at  influente  ale  limbilor
                                                                                                                             adoptat
                                                                                                            popoarele  care  au
                                                                                    torice.  confirmă., prin  forţa  lor
            De  asemenea,  nu  trebuie  aşa.  Mai  concret, ,  domnii   diţii  deosebit  de  prielnice  vie­  de  argumentare  că  populaţia   limba  latină  singurul   care   ’no  m lor  ponoare  cu   care
                                                           ţii  omeneşti  şi  au   favorizat                                         cit  uni  au  intrat  în  rim aot
          sâ  ne  plecăm  urechea  nici  Dan  Cernovodeanu.   Vladi-   din  plin  legăturile  între  popu­  dacică  nu  numai  că  nu  a  fost   poartă  un  nume  derivat  de
          la  zvonurile   tendenţioase   MARIN  NEftOlŢA   laţia  de  pe  ambele  versante.  • exterminată  in  cursul  războa­  la  cel  al  ..cetăţii  eterne*  este
                                                                                                            poporul-  român,  situat  la  ex­
          că  în  casa  domnului  Gheor-                     R.  :  Cum  s-a  desfăşurat  is­  ielor  daco-romane,  dar  ea  a   tremitatea  estică  a  ariei   pe   ’N’COLAE'  STAPCIU
          ghe  Pană,  '  din  Bucureşti, (Continuare  în  pag.  a  2-a)  toria  milenară  a  poporului  ro­  contribuit  substanţial  la  dez­  care  s-a  implantat  adîne  civi-
                                                           mân ?                    voltarea  economică  si  cultu                   (C rsnfînxtrş  >n  ntiq  a  2-a)
                                                                                    A A fiA ftA A A ftA fiiiA i  i
   1   2   3   4