Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_90
P. 2
pag. CUVÎNTUl LIBER N
Vrem, dar nu prea ştim ce... ISTORIE SI REALITATE
După o lungă perioadă turat, totuşi, îu sflrşit, cî (Urmare din pag. I) veacuri " Ghedrgho Doja* dacă
de ezitări şi indonsecyeti- teva direcţii 'mai clare de nu ţăranii iobagi fomânl si
maghiari. împreună ? Ceti mina
ţe, de drumuri bătute la acţiune. . . . . Transmisă din generaţie în pe secul să-şi sacrifice viaţa
fel şi fel de organe jutle- S-a convenit ca la Bo generaţie»- ideea de Latinitate In lupta de la Vaslui alături
a limbii şi dc origine roma
de oştenii Iui Ştefan cel Ma
ţene, sătenii din Bobîlna bîlna. să se constituie o nă a alimentat conştiinţa de re sau sub comanda lui Mi-
Sînt pe . cale -să-şi claiiîiee fermă de sine stătătoare, neam a locuitorilor acestor hăi Viteazul la Câlugâreni, la
poziţia, să se apuce de după modelul. I.A.S.,” cafre meleaguri. Şelimbăr sau la Mirâslău ? De
R. ; Deci» acesta este ade
treabă pe ogoare, deoare să aparţină de Cooperati vărul ? ce Radu Mihnea, domn al
Ţării Româneşti, Ştefan Tom-
I. F. ; Cînd. istoricii îşi pro
ce timpul nu-i aşteaptă pe va agricolă din Rapolt, pun să scrie şi să prezinte şa al. Moldovei şi Gabriel
cei nehotărîţi. Ge s-a în- beneficiind -de îndrumarea lumii momente din istoria u- Bethlem al Transilvaniei si-au
tîmplat de fapt aici ? Re tehnică din partea Ingine nui popor trebuie să se înar făgăduit „a trăi ca fraţii şi a
nu, se părăsi unul pe altul
dăm cîteva fragmente sem rului de la această unita meze „cu singura armă cu pînâ ia moarte" ? De ce
nificative din dialogul la te, operaţiunile cu banca care te poţi Înarma în istorie: . Gheorghe Rakoczi şi Matei
cu ADEVĂRUL". „Adevărul —
care au participat d manii agricolă fiind realizate tot scrie Al. Papiu Ilarian — fiin- Basarab îşi spuneau: ‘ „Dacă
ncj£ sîntem una de cine sa ne
Gheorghe Breteanu, Petru prin cooperativa amintită. du-mi lege .. supremă şi că temem V*
Işfan, Petru Bacheş, Gheor De asemenea, s-a hotărît lăuză întru toate, l-am scris - R. : Mai puteţi aminti şi
fără sfială şi -l-am spus ami
ghe Faur şi Lazăr FiliR. modul cum Se face apro cului şi inamicului într-o for alte momente istorice care re
levă ideea unităţii tuţuror lo
Deci,
părtinire".
— Am hotărît o dată şă vizionarea cu seminţe, cu mă fără aceasta — sublinia cuitorilor pămîntului româ
„pentru
ne despărţim de Coopera furaje pentru porci, se vor marele istoric transilvănean — nesc ? 7
I. F. : La 1848, în pofida po
tiva agricolă din Rapolt, trimite tractoare şi utila nu ţi se cere decît ochi sănă liticii de învrăjbire naţională
c-am avut boieri în sat şi je pentru lucrarea pă- toşi, studiu în alegerea docu dusă de stăpînirea habsburgi-
ştim ce înseamnă să fii mîntului,,. se va clarifica mentelor, dragoste de adevăr eâ, în timpul revoluţiei s-a
în
şi inimă de a-1 spune.
manifestat cu pregnanţă hotă-
slugă — ziceau ei. N-am situaţia suprafeţelor îm faţa adevărului se pleacă tot rîrea maselor de români, ca
vrea să fim nici la un loc părţite ţăranilor şi a ce omul cinstit, iar cele scrise şi a forţelor progresiste ma
din părtinire şi ură nu meri
cu Foitul. Să ni se; dea un lor ce rămîn fermei. tă nici un preţ". ghiare, săseşti, secuieşti etc.,
inginer care să fie şi pre In timp ce la Bobîlna R. : Ce ne puteţi spune de de a acţiona în strînsâ uni
şedinte Ia noi, precum şi nu s-a făcut mai nimic spre asa-zisa „teorie1* care a tate şi frăţie în lupta împo
triva reacţiunii, pentru pro
contabil. Apoi, să ştiţi că pentru demararea lucrări Încercat să nege continuitatea gres social, pentru eliberare
poporului român pe pămîntul
n-avem unde pune carto lor în cîmp, la Rapolt în- pe care s-a format ? naţională. Adresîndu-se ma
fii, că nu ne-a mai rămas sămînţările de primăvară I. F. : Argumentele care au ghiarilor, Avram Iancu spu
nea: „Firea.ne-a aşezat în una
pămînt. Socotelile s-au în inclusiv pe loturile în fo demonstrat netemeinicia teo patrie, ca împreună să' asu
curcat la un schimb făcut losinţa ţăranilor, cu excep riei imigraţipniste referitoare dăm cultivînd-o şi împreună
la formarea poporului român,
de mult cu Pricazul. ' Ne ţia porumbului, sînt aproa căci despre aceasta este vor sâ gustăm dulceaţa fructelor
ei".
trebuie camionul nostru pe încheiate. Concomitent ba, au fost relevate în lite Ideea unităţii-tuturor locui
de la Rapolt, Am rămas s-a făcut erbicidarea pu- ratura de specialitate de mul torilor . meleagurilor noastre
tă vreme. Totuşi, şi în zilele
săraci, că ni s-au luat 800 ioaselor pe aproape 100 ha noastre mai sînt unii de rea . este cuprinsă şi în cuvintele
lui Aron. Pumnul: - „Spuneţi
de oi, care au fost date din cele 374 ocupate cu credinţă care încearcă sâ re ungurilor, secuilor şi saşilor
la Cooperativa agricolă grîu şi orz. învie teoria susţinută de Sul- câ noi îi iubim ca pe fraţii
zer sau Rdsler.'
noştri, cu care locuim într-o
din Bunila, care am auzit Iată, aşadar, cum stau Cunoaştem şi de la Fetru - ţară. Spuneţi-le cu cuvintele
că s-a desfiinţat. Pămîntul lucrurile atunci' cînd unii Maior, care. In „Istoria - pen $1 arâtaţi-!e cu fapta că noi
nostru este nearat, că aici ştiu ce au de făcut şi fac, tru începutul românilor în îi iubim, însă e drept ca Şi
Dachia", scrie „despre fabula
ăl să ne iubească şi să răs-
nu mai vin tractoarele, nu iar alţii nu s-au hotărît care spune câ românii în ^ pundă iubire! noastre ce o a-
sînt seminţe, îngrăşămin din vreme să ia taurul de sîita a treisprezecea de preste * vem către ei".
te. I.a porci nu.mai avem coarne şi să pornească Dunăre âu venit în Dachia" Tradiţiile comune de luptă
şi ne arată că „urzitorul fa
ce le da de mîncare. Tră vîrtos la treabă. Sperăm bulei aceştia au fost Iosefus antifeudală şl antihabsburglcâ
sînt reflectate şi
în Procla
iesc. doar cu apă şi cartofi acum că şi la Bobîlna s-au Sulzer** pe care Martinus maţia Adunării secuilor de
fierţi. Uitaţi-vă în ce sta limpezit lucrurile şi acti Primăvara a venit şi la munte. La oameni cînd Gheorghius Covacic îl carac . la Lutiţa, din octombrie ,1848,
teriza ca „om ocârltor şi că
adresată către „fraţii saşi şi ro
re jalnică sînt, să le vitatea productivă va in vine ?... - foarte puţini a ştiut despre mâni" : „Dorim tri această
plîngi de milă, nu alta. tra pe făgaşul normal. Foto NICOLAE GHEQRGHIU lucrurile care a scris". ţară pace şi libertate, ele roa
Petru Maior, care l-a cunos
Nici nu ştim cîţi au mai ' n ic o l a e TÎRCOB cut pe Sulzer deoarece au a- dele dulci ale cărora să ne
rămas în viaţă De ei se vut dese întîlniri şi discuţii putem bucura împreună cu
voi; dorim să menţinem cu
ocupă, cînd se ocupă, niş pe teme istorice, ne spune sfinţenie legăturile frăţiei...
te ţigani. Mai sînt în graj I că acesta „era om neîndestu sîntem prietenii noii libertăţi
lat cu soarta sa, crezîndu-se
duri 15 cai şi ua taur. DUMINICA FLORIILOR a fi vrednic de mai mare a fraţilor iobagi şi dorim să
vă sprijinim frăţeşte în men
Unii ypr să nu mai rămî- pine... de prejudecăţi cuprins ţinerea ei". -
nă nici , ţiglă pe ţiglă, nici şi apăsat". Crede pare cineva că Ste-
Unii prezentatori contempo
cărămidă pe cărămidă la (Urmare din - pag. i) clama pe lisus cu osanale, Floriile nu sînt numai rani ai unor „fabule" pare phan Ludwig Roth, un uma
deschiză
nist de prim rang,
cooperativa agricolă, alţii fapt ce i-a determinat pe praznicul în care a intrat vin sâ interpreteze în mod e- tor de drumuri din prima ju
ar dori să facem ceva să mînzul asinei, mulfimea farisei şi cărturari să-i cea lisus c a , împărat în leru- | ronat momente fundamentale mătate a secolului al XlX-lea.
din istoria poporului român
urnim lucrurile din toc, tăia ramuri din copaci, ră lui lisus: „învăfătorule, salimul pămîntesc. El caută ‘ nu pot avea nici măcar „me care a făcut sâ rodească' şi
sâ se dezvolte
pe pămîntul
că e păcat de timpul fru alţii îşi dezbrăcau hainele porunceşte-le să tacă". să intre şi în Ierusalimul | ritul lui Sulzer de a fi ur ţârii noastre ideile înaintate
mos care trece fără nici şi le aşterneau pe drum Mîntuitorul le-a răspuns : vieţii noastre, în templul .* zitorii acestor născociri". ale timpului", s-a jertfit în
R. : Cum trebuie privită azi
un folos. pentru ca Do«nnul să cal-, „Vă spun vouă că dacă ei nostru cel sufletesc. Oare I această problemă, cînd Revo zadar ?,
ce peste ele. Alţii purtau vor tăcea, pietrele vor printre care ucenici ai i luţia a deschis calea unei a- Dacă nu ne-am cunoaşte
In esenţă, cam aceasta' trecutul istoric şi prezentul,
devârate democraţii în care
ar fi situaţia actuală la în mîini ramuri de finic ! grăi”.- Alături de mulfimea Domnului ne numărăm? 1 toţi cel ce trăiesc pe p.ămîn- eforturile comune, sacrificiile
care îl aclama se aflau şi
Bobîlna. Din discuţia pur Aici, în această: mulţime copii, care, cu inimile lor Fie ca toţi ucenicii Lui să tui carpato-dunărean trebuie celor mai aleşi fii ai noştri,
fie ucenici ai dragostei, să
dacă n-am şti că pentru pro
tată la faţa locului cu dl. de bună seamă se aflau să aibă aceleaşi drepturi şi a- gresul societăţii noastre au
îndatoriri patriotice ?
eeleaşl
director al Direcţiei agri mulţi dintre cei pe care-i curate şi nevinovate stri iubească pe lisus cu toată * I. F. : în conştiinţa noastră trăit, au gîndit şi s-au dăruit
inima şi prin lisus Hristos |
vindecase şi care au ve
Bine este
gau: „Osana !
cole judeţene. iropreună nu trebuie să-şi mai găsească Mihai Românul din Floreşti,
împreună cu Budai Nagy An
să
nit să-l vadă pe Binefăcă
cu preşedinta şi inginerul . torul lor, Mulţimea îl* a- cuvîntaf, cel ce vine întru tor. iubească pe semenii loc asemenea teorii şi inter tal, răsculaţii lui Francisc
numele Domnului !“.
pretări străine adevărului is
şef al Cooperativei agri toric. Cred oare susţinătorii Rakoczi ou haiducii lui Pin-
cole din Rapolt, s-au con teoriei imigraţioniste câ noi, . tea viteazul, Ecaterina Var
cei de azi şi de aici, români, ga, Avram Iancu, Ştefan Lud-
vig Roth şi mulţi alţii — am
’\ , maghiari, germani etc., care putea crede în „fabule". Dar
ne cunoaştem bine din moşi-
Despre „falsuri autentice“ şi „documente grosolane i i strămoşi nu avem ochi sănă ne cunoaştem istoria şi nu
credem în ele.
şi
toşi, dragoste de adevăr
inimă de a-1 spune? Cred cei Un semn deose&it de
(Urmare din pag. 1) man , sa pună sare pe sus. Se spune — desigur, gului exil maşinaţiunile se străini de interesele şl idea preţuire reciprocă îl găsim în
rană : „Dl. Ion Raţiu este prin... „falsuri autentice“ — curităţii de la Budapesta şi lurile Revoluţiei noastre câ , cuvintele marelui savant Bo-
mir Boutmy de Katzman şi prea bine cunoscut de că că domnul Ion Raţiu, pre ale trădătorului neamului avem nevoie de „ştiinţa" celor lyai Jânos, care spunea: „Ni
meni nu iubeşte, nu preţuieş
care au aflat cîte ceva despre
dr. Florin Mătrescu au pu tre vechiul exil românesc, şedintele U.M.R.L. a avut, românesc, Ion Raţiu". meleagurile noastre şi oame te, nu susţine mai mult de
blicat în ziarul amintit fra dar în ultimii 8—10 ani au în 11 noiembrie 1989, la Comunicatul respectiv — nii de pe aici din asemenea cît mine naţiunea română şi,
ca oameni, H iubesc la fel ca
ze de genul : „Ceea ce îţi venit din ţară mulţi oa Frankfurt, o întîlnire eu dl. din care, vă rog, încă o da scrieri ‘răuvoitoare ? pe maghiari şi recunosc cu
Noi toţi, fără deosebire de
reproşez (lui Ion Raţiu — meni cinstiţi, de bună cre Tibor Hodicsha, consilier la tă, să nu credeţi nici o iotă naţionalitate, ştim că aici a admiraţie că deşi a fost asu
n.n.) în primul rînd nu dinţă şi de valoare, care Ministerul Ungar de Inter — este mult mai lung. Nu fost» este şi va fi pămîntul prită atîta vreme totuşi nu
este atît măsluirea alegeri necunoscîndu-1 pe dl. Raţiu ne, ajungînd la înţelegerea ne oprim asupra lui. Esen vieţii, al libertăţilor şi împli şi-a pierdut vitalitatea, elas
ticitatea, optimismul". Pentru
nirilor noastre viitoare. Poate
lor t (prin folosinţa abuzivă s-au lăsat înşelaţi şi i s-au de a lupta, în comun, pen ţial eşte să nu luăm în sea cineva nega faptul că saşii noi această apreciere trage
a procurilor), ci în special alăturat ( . . . ) . La ultimul tru ideea independenţei mă tot ce se vorbeşte şi se şi secuii şi-au regăsit pe pla mult în cîntarul istoriei, al
lipsa dumitale de corecti Congres al Românilor Li Transilvaniei „ca o varian scrie despre anumiţi oa iurile româneşti, transilvăne faptelor noastre comune, de
azi.
tudine.,.". Sau: „Cînd la beri de Ia Paris, dl. Raţiu tă tactică de moment, vi- meni, în speţă, despre dom ne libertatea la o existenţă Desigur, istoria ne oferă
demnă ? Câ strămoşii noştri,
sfîrşit Ion Ghica a voit să - (, . .) nu s-a dat înapoi nici zînd scoaterea de sub in nul Ion Raţiu. In acelaşi împreună âu luptat la Bo încă multe alte exemple ale
ceară modificarea actualu de la cea mai mare înşe fluenţa comunismului, în timp, să ne opunem ideii bîlna şi sub steagurile lui tradiţiilor frăţeşti de luptă
lui sistem de vot prin pro lătorie, aceea de $ falsifica tr-o primă fază, a unei (cine naiba o fi lansat-o J) Iancu de Hunedoara, apărîn- comună pentru dreptate so
cială şi naţională, iar viaţa
curi, i-aţi refuzat cuvîn- alegerile,' pentru ca pe vii părţi din România şi inte de a se înfiinţa judeţul du-şi glia, existenţa şi nea- noastră de azi se înrădăci
tîrnarea ? Cine au fost cei a-
tul ( . . . ) . V-aţi încărcat, tor nimeni să nu i se mai grarea ei în Europa Unită. Turda, din simplul motiv supriţi şi legaţi de glie după nează în aceste realităţi isto
domnule Raţiu, umerii cu opună". U.M.R.L. se angajează să că „anotimpul incertitudini înfrîngerea victoriosului peste rice, care sînt de necontestat.
o enormă răspundere în fa Am încheiat cu citatele. dea tot concursul Guvernu lor" pe care îl străbatem,
ţa istoriei, şi în faţa Neamu Cam multe, dar n-avem ce lui de la Budapesta şi să acum, nu trebuie folosit
lui (. . .). Nu vreau şă mai face. Aceşti publicişti ro acţioneze împreună pentru pentru înfiinţarea de ţări Cafenea civică
am de-a face cu Caţavenei mâni din exil au prevăzut, realizarea acestui . dezide şi judeţe. Apoi, judeţele e-
(este vorba de fon Raţiu — fără nici cca ■mai mică în rat.'..". In fine, după toată xistente deja în zona res
n.n.) care, pe cînd părinţii doială, Ilevolulia Română tărăşenia, care este destul pectivă nu trebuie lăsate Printre modalităţile de maximă eficienţă educativă
noştri mureau pe front, pro- din Decembrie 1989, reîn- de lungă, urmează semnă fără frumoasele... sate ’ ro a tinerilor se înscrie şi iniţierea, la Hunedoara, a unei
povăduiau la microfon în toarcerey domnului Ion Ra turile în clar şi autografe : mâneşti ! Cafenele civice.
toarcerea alinelor şi alian liu în Iară şi intenţiile sale preşedinte Ion Raţiu, secre Închei de această dată La prima ediţie desfăşurată la Cofetăria „Corvinul”,
ţa cu bolşevismul". Sau : binevoitoare de a înfiinţa tar genertd Doru Novaco- (promit !), rugîndu-vă să-l sub titlul „înălţăm un vis în soare”, tinerii prezenţi
„Am înţeles adversitatea televiziuni, ziare, judeţe, ti ■viei. credeţi pe domnul Ion Ra au avut ca invitaţi pe Chimente Mărgineanul— pro- ,
condamnabilă ce o arătaţi pografii, radiouri şi alte a- înainte de a primi repli ţiu care a afirmat că nu curor şef adjunct la Procuratura municipiului, Emil |
(domnule Ion Raţiu - n.n.) semenea. în cunoştinţă de ca noastră, acest... „docu este dispus să facă nici un Forna — medic la Spitalul municipal şi Vasile Bu- '
unirii forţelor exilului an.ti- cauză au dorit, cum s-a vă ment grosolan" (ca să- nu-i cadou României (televiziu cuci de la C.M.P.U.N. Acţiunea s-a dovedit utilă şi j
e o m'un ist r om a n es c,.. “. zut. săd ponegrească pe spunem „fals autentic“) a ne, radio, tipografie etc.), ci eficientă, sugestiile participanţilor pentru ediţiile vii- I
Cuhnea, după aceste ar domnul I.R, încă din, 198? ! primit riposta Comunităţii este dispus doar să vîndă. toare oferind înnoiri în aria tematică a cafenelei. O '
ticole, mai vine şi domnul Dar, insinuările de care românilor din Franţa, care Vă rog să-l credeţi pentru remarcă şi pentru colectivul cofetăriei, care a oferit |
celor prezenţi o microexpoziţie cu produse de cofe- ,
Ion Ikmtazi, redactorul şef trebuie să'ne debarasăm nu ■ — la 1 decembrie 1989 — că — în această privinţă —
al ziarului „Stindardul ro Se reduc la cele de mai „aduce, la cunoştinţa între este un om de cuvînt 1 tărie şi dulciuri. (Iban Vlad, Hunedoara) |
