Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_92
P. 3
in t im p lâ r i e f i i t , , c a s a l â r â s p e r a n ţ e #' 0 )
l-om iii „Cosa fâră rperenfii1* pentru «o lume* pujcărâor est» o
ra # g ţ«ş n i< ă ' senxeţie w b w a fo Pe un spofiu e«tn w de ec*^... ..
atunci ciad m-m văxut peMru primo oaro siono», înfîlnejti toată gama de
unei puţeerii. pe et ofoni mente, rnlitiţi» defecte şt, mol .
L I B E R “ este o poveste moi lungo in ri* ede sufletolui omeneic. Vei otel ţi.
cere răutatea oamenilor şî-« avut locul uneori prilejul să trăieşti mtîmpiări pe- csue
m „iumeo de oforo“ nu temi & putut trăi»
său. Por sp nu- mai despicăm firul în Asemenea înCmptâri reterâm în cete ce
patru, deocamdată. urmează.
jele ? De-ce na se mai pune o pompă
AVEM O PROPUNERE pentru a mări presiunea şi la apa cal GROAPA COMUNA A MARTIRILOR
dă ? Ce depinde de noi în rezolvarea
acestei probleme.? Putem oare . -obliga,
, In numele unui număr foarte locatarii de ha etajele de Jos . să nu. mai
mare de oameni care pe-şm- e.p- folosească apa caldă pentru a o lăsa să Trebăkiiiam adesea prin dui 22. Decembrie lîtSU a mună, imul uecla unde t-a
noscut la Oficiul forţelor de mun urce şi la: noi t De ■ aeeea vă rugăm : să curtea, tnehisorii de la Aîud, devenit Imnul metru na scufundat pictorul dnmitale
că Deva, vrem să ' .iasşşitf » na sprijiniţi pentru a determina condu nume eare prin anii ’50 ţional), A etnia în gura în pămînt. ti stropeau eu
punerp. Intrucît la asociaţiile de cerea G.I.G.C.L. să ia măsurile necesare {tem: sa se incrtneencze mare în acei mi „Deţteap- var şi asta era tot* poves
locatari v lucrează acum persoane pentru furnizarea corespunzătoare a apei carnea pe tine doar la auzul tă-te române’, era 0 crimă tea acel eot.
care sînt angajate şi la alte între calde, atlt de necesară pentru o viaţă hti. Intr-o si m-am apro de neiertat pe care fratele Mormtnlul comun, el
prinderi sau pensionari, -propunem civilizată, t piat de gardul din fundul său fiimt ma 'pre e ispăşise martirUor. Cile m moi fi
ca în locul acestora să fie repar curţii, ha un moment dat în faţa plutonului de exe din acestea în ţară» tn ctte
tizaţi oameni care nu au «a loc de I.T.A. CE ARE DE SPUS ? am simţit că piciorul mi se cuţie, deţinutul de tocuri albesc neştiute «WS-
muncă. Credem că aşa -rS-ar rezol în data dq 2 aprilie 1390, m(i. aflam in seulumtiI iii pămînt. Ce se drept comun de mai lirziu, le lor ? Numele lor nu-1
va cererile unor persoane fără ser comuna Leleşe cu alţi 3® de oameni, aş- afla sub covorul de iarbă ? fiind minor, a plătit-o eu mai ştie nimeni. Dar asa
viciu. Şl, apoi. ' de ce unii să ia teptînd autotjuzul pentru a merge la Hu Lira printre gardieni , un ani grei de temniţă la Aiud. sinatul în masă organizat
două salarii iar alţii., şă umble pe nedoara, atţtobuz care trebuia şă so om mai dc suflet. Am în „Ştii; dumneata ce se îm- în închisorile regimului <$•'
drumuri ? (Aurica IWarin, Ioan drăznit să-l întreb care. să tîmpla in acei ani la Aiud? munist . au- fost « realitate
Henţ, Bteurtoară Rină şl Victoria sească în Lefese lă ora? 7,0®. La ora 8,00 fie cauza eludatului fana- „Politicii* eare intrau aici aşa cum oameni reaK au
Ocoliş,, oameni fără serviciu). aflăm, că autobuzul este în pană la 2km meit. „Dacă in zona aceea erau oameni cărora nu le fost cei aruncaţi ca nişte
de comună. Ne-am îndreptat într-acolo sapi,, indiferent^ unde, ’ ai mai rămînea nici o speran gunoaie în gropile comune.
-•pentru a scuti şoferul de acest drum cam' să dai de oase âe oameni", ţă, Scăpaţi de glonţ, mu La Aiud am luat, fără să-mi
PĂCĂLEALĂ PRELUNGITĂ anevoios. Ajunşi lîngă autobuz am aş Atit mir» spus. Mai tiiziu reau ea muştele de boli şi dau seatna, cunoştinţă de
teptat ca şoferul s,ă-şi termine reparaţia, aveam să cmioşp mai bine inaniţîe. Căci foamea ucMe, o parte a acestei îngrozi
ajutîndu-1 şi eu personal, nu eu mare tm deţinut de drept conţun Încet dar sigur. Bătrtnii toare realităţi.
Mă numesc Alexandru Herezeg, domi lucru, dar l-am ajutat. La ora 5,30, auto
ciliat în Deva, Aleea Florilor, bloc 12, buzul 31-HD-1245, condus, de Gheorghe care, am aflat, nu ero pen plăteau cel mai repede tri Poale că acum, c£nd f i
apartament 1 si sini abonat t)e îalreeui Jianti, a fost gata de drum. „Domnul* tru prima oară la-Aiud. Hai but doamnei eu coasa, li în România Revoluţia drep
ăn Ia ziarul ..Cuvîntul liber". Aflind de şofer a spus însă că. numai cine are Mlet fuse se găzduit" aici ca de- - vedeam dm celulă eum tre tăţii şi a demnităţii umane
majorarea preţului ziarului m-am depla urcă în autobuz. Au urcat 8 persoane, (imit politie in 'anii '56. Vi ceau per’ coridoare etătinlh- a învins, marţii aeeitt ano
sat la jgoşţă, şă, achit, diferenţa, de unde ceilalţi pînn la 30, neavînd de unde să na penam eare fusaţe în du-se o» nişte, umbre de nimi să aibă » e* perla
temniţat In acei ani .* Avea ; multe cri venind dala Înte- măcar de un memtfatt cu
mi s-a spus să stau liniştit că voi primi cumpărăm bilet,e, am rămas jos, sub zîm-
16 ani cînd, în duet eu fra
rogalaeU: Apoi îi vedeni eum noscut. Ar ţi un act da
ziarul cu regularitate primele fi luni din, betele şoferului. Degeaba au insistat oa tele său mai mare,, cîntase: se topesc- da eoara încinsă. dreptate. (Va urmai. ’ V
banii- achitaţF'tetesrlof, după care 'nt se menii rămaşi* să Ii se dea bilete, şoferul C tOANtO
va reînnoi, dacă doresc, abonamentul. nit a. vrut Toate rugăminţile nu rămas, pe străzile din Alba Mia Şe constata moartea, apoi
Toate bune, numai pa ‘ de ta. X -anşF' neauzite deşi printre cei rămaşi se afla ctriţegut djf suflet al roind- » alţi deţinuţi buni cadavrul (dup o relotărife domnului
nildr (care, după Revoluţia
PETRE BUTA^
lie nu mai primesc aCâs» aiarai defee ! şi o familie eu o fetiţă de 2 ani, copii şi-l artinetm 6» groapa co
Am aşteptat o rezolvare, timp de o săp- care trebuiau să ajungă la şcoală, bărbaţi
tămînă, dar „păcăLeala" de I aprilie se şi femei care mergeau la serviciu, oa
prelungeşte în continuare, ftag, ciori ? meni bătrini. ‘ ,
După ce autobuzul ă plecat, nu înain
te ea şoferul şă le facă celor rămaşi niş
te semne foarte urihş, am pornit pe jos
Cu multă mîhnire, locatarii din blocu către Hunedoara, adică pe o distanţă de
rile E 8, E 9, E 13, E 12 şi E li, din Goj- 34 km. Vă daţi seama ce plăcere este să
du, am constatat că în spaţiul centralei duci 34 km o fetiţă de 2 ani în braţe,
termice din zonă se instateăssă un atelier alţii să-i ajute fie cei bătrîni, plus baga
de reparaţii auto particular, cu program jele.
non-stop. CInd G.I.G.C.L. — Platforma Ce părere are 'I.T.A. Hunedoara de
Deva a- închiriat acest spaţiu domnului spre această „faptă .de curaj “ a acestui
Ştefan Hârăguş, care vrea să-şi mute şofer ? (Petra Luca, Hunedoara).
atelierul din Sîntuhalm aici, nimeni nu
s-a gîndit ia poluarea cu gaze de eşapa
ment şi, mai ales, sonoră a zonei. Ca să
nu mai vorbim de pericolul de acciden ÎN PRIMĂVARA LIBERA
tare a copiilor, aleea de acces fiind în La început de viaţă nouă, în
gustă şi fără trotuare. Domnul director 1990, redescoperirea i^idăcinilor
Medrea a semnat actul de închiriere fără noastre c o necesitate şi o putem
să ştie unde este amplasat viitorul aţe: face prin întoarcere la izvoare, prin
lier. Noi, locatarii din blocurile situate renaştere spirituală în climatul isto
în apropiere, protestăm împotriva acestei ric tradiţional. Pentru a face , înţe - t» nctcutoAfti M n m ?
măsuri îqtrucît asemenea ateliere ar tre leasă necesitatea acestei întoarceri -A M HAT ÎM JUDfCAIA G U VER W U l^A
bui plasate în afara localităţii. Ne-am a- Mîî m l TKMP PtNTRU ALTELE ... -
dresat cu această ' problemă şi primă voi, apela ia un simbol. Anteu, u-
riaşui fia ai lui Poseidon, era in
riei municipale, dar fără nici un efect. Desene de ALEXANDRU RUGESCU
(Pavel Ciapoş, Petre Popeseu). vincibil în luptă atlta timp cit se
sprijinea cu picioarele pe pămînt. POLUAREA — O GRAVĂ Şl NEDORJTĂ MOŞTENIRE
Un alt uriaş, Hercule, l-a putut în
vinge numai săltîndţb-1 în aer, fă-
A P E L cladurl astfel să-şi piardă,, contac O altă problemă impor rare se înregistrează - se strucţii căi .ferate Pefe»-.
tul cu păruitul. Pornind de la a- tantă este nefinalizarea în rioase nereguli legate de şani, să retragem ţjăSu.
Lucrătoarele Secţiei marochină- cest mit şl nu uităm că adevă întregime a lucrărilor de faptul că majoritatea ipsi- gerea penală împotriva
rie „Arta modei" din cadrul Coope rata putere ne-o dă legătura cu către constructori „argu- tăţilor nu asigură execu I.P.C. Valea Jiului. R}6
rativei „Museşui" din. Deva ae aduc glia pe cane am văzut lumina sfin- mentînd" că sînt mărunte, tarea lueriryor la timp, asemenea. de multe ori
la cunoştinţă o situaţie ce le creea tului Soare. Numai prin această nia au detalii şufkdente nu aplică prevederile le am fost înştiinţaşi dp$ş ţa
ză multe" neeattsC' lată • dedare; ce legătură r e » putea păstra ,_şi con paatru a asigura o pi»- gale, '.potrivit cărora, m- s-a-u găsit probe eonâu-
este vorba: di» luna iaauarte a,c. tinua spiritualitatea proprie nea ductiyitate speeiti sau dieii de oaKtate a apdtţr dente" pentru cele iţţp-
secţia nu are «iei comenzi şl nici mului nostru. (Ioan Samson, Eteva). ierentabilţ, Este vor uzate evacuate reprezintă mite la C -â
materie primă. Astfel, că. cele 10 ba de orie de la G S. „Vic indicator» de- plan. preo- H. E. Faroşeni sau fc.5.
marochjnăre* v i» în- fiecare zi -la toria* Călan, preparaţiile cupîndu-şe mâi mult de „Victoria* Călan.
lucru, stau (la propriu) opt ore, POŞTA RUBRICII de cărbune Fetrtta. Lfve- Marginaiizarea pre4ee|tei
după care pleacă: acasă. Ev «to t, • Dtoatsio Constând» Judele» Căi an. zeni j şi Urieani, J.P^A. calităţii apelor» sute »M i«
în această situaţie nu cîştigţ. aihwfe.: „Vîseoza" Lupeni, I. M; \ml că primeacă realiză-
Colectivul secţiei face apel, prin "Preţul de dssiifcere a răcoritoarelor de: Baraţ şi Inţneprinderw rea planului* şi „asigura
intermediul kiaxaJui nostru, la can- triade di tiătcgfria unităţii de alimentaţie „Vidra" Orăştie, :Nţ te»- rea resnrsetor materialo &
dueerea cooperativei Si aoorde mai ' f rîm apoi la reeepţi«area .energeticei a leşt '
multa atenţie acestei secţii. (T- » )- • Aşa Coteeriu, Simeria. Refacerea «dijectivelor, odată cu pu S.O.S. dinţa multor condue»
««tel venă di» preajma bloeultd 4 A nerea în funcţiune a unor Unităţi şi a fostei^
(proprietate pmsonală) din strada ,JQ De lueritft, de staţii şi insta ţene de partid, care, apţii
cembrie" Siroetfa se poete realiza prin laţii de epurare nefinali degrabă prefera ifitexiote
iniţiativa locatarilor. zate. Filtrele şi decantoa- ceea ce se fntîmplâ în rea atmosferei şi a apte
Mă numesc - laaeu ©umiţfU şi locuies* o- Atcaantfrş Stoian, Hunedoara. Re rele de la. preparaţiite de alte unităţi. lor decît să se ştie „stat
în municipiul ‘Deva, B-dul Devebal, bloc feritor la texte! „Oare este -paritel'#" pe cărbune e&rdeşt» ş» #Mt8ă" Majoritatea cazurilor de că nu acţionează fer*»
5, sc, « , ap tî, va scria' dm Indemaoi c a» ni-1 trimuăeţi, ce să vă spunem 7 sînt doar două exemple încălcări ale legislaţiei în pen tru îndeplinirea sar
l»c»teril«r de la etajate superioare aţe Pupă cum vetffţi şi dv. sînt încă posi în acest sens vigoare în domeniul ape cinilor de plan.
blocurilor § şi mai ales t .din B-dtâ De bile asemenea mahjH&tări. Să. speră» că lor au fost sancţionate, de Date mai concrete lesa-
organele de gospodărire a
ta
Aceste aspecte , due-
oebal, Beoa cu 1» aSvalc care de acesta vor «apare», fa»tw» vSter att nerezolvaren epurării ape te de problemele de pro
mai mulţi ani nu sînt mulţumiţi de felul pica îndepărtat, din peisajul vieţii noas- lor, la menţinerea unei apelor. Trebuie să spunem tecţia calităţii apelor, sl-
cum furnizorul G,î,G:®.Ii. Deva te a r situaţii critice în exploa însă că şi în această pro tua.ţiile critice, mamrîle
gată, satt- mai bine zH „NU* le asigură «OriNlitt Niţă> Brad, Mama dv, —; blemă an» fost siliţi să îi lucrările ce se cer A 8
anulăm oenteavenţii. întoc
apă caldă. > v * după cura pe săteţt — * pierdut dreptei tarea inatatatfitoi cu mite u n » conduceri de u- rezolvate le vom detaBâ
chetiuieU soffS:»en.taje ri
Intervenţiile noastre stlntee, atlt ‘la‘ de preprtetato asupra easeîmaştenite îa- în numerele viitoare.
dispecerat cît şi la centrala termică pri trtKtt u-a InstrăuMit-a fia, termen legat. dicate sl caca favorizează nităţi ca întreprinderea me-
peduări accidentate-
emke* Cte^tie, T-A.GS.M.
mesc acelaşi răspuns : „nu avem presiun®. Legat -5^ ObrofM, C-TIN TEODOtAŞCU,
— şî nu avem ee faee". Dar ce vină av e» dar noăe prevederi ae^apează doar de ;îSb$ŞF. .şi în probtemele Deva, I.P.I.L.F. Haţeg, în şef f fvkiu, O.QJL D n *i
treprinderea „Vidra* Orăş-
noi că nu au presiune ? De ce apa rece lă ditot Intrării Iaciiu vţgdâre; hu şl pe»-' de exploatare şi rnireţîne- Ho si Antreoriza con VALENTIN NCAGU ,
are presiune şî poate urca la toate eta- tre perioada anterioară. re a Instalaţii!» d
