Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_93
P. 2

t>o<ş  z                                                                                                                              CUVfNTUL  UBER


              PUPĂ  PRIMUL  TRIMESTRU
                                                                                                                                          Cine
                                                                                                                                         «r.
       Economia la ora bilanţului                                                                                                       Ş»

                                                                                                                                     ne
      Disecţia  judeţeană   de   lui  1990,  comparativ   cu
     statistică  Hunedoara  pre­  programul   şi  rezultatele
     zintă  realizările   obţinute                                                                                                                   ?
     la  principalii  indicatori  în   din   aceeaşi  perioadă  a
     primul  trimestru  al  anu-'  anului  trecut
                                                                                                                                      (Urmare  dm  pag,  1)
                              în   procente   Iii  procente
          ■   ..  s.-          faţă  de     faţă  de
                               program  realizările din 1989
                                                                                                                                   în  temeiul  legii  actuale  şi
                              pe    pe     pe    pe
                             m artie   trim   l.  m artie  trim   I.                                                               nu  după   bunul  ptao  al
                                                                                                                                   unora*.
                                                                                                                                    Asemănător  se  prezintă
     Producţia marfă industrială 105,8  102,6  71,7  70,7                                                                          lucrurile  ji  la  Subcetate,
                                                                                                                                   comuna  Sfntâmăria-Orlea,
     Producţia  fizică  la  princi-                                                                                                unde,  reventadu-se  la  ve­
     palele  produse  industriale                                                                                                  chile  proprietăţi,  numeroşi
                                                                                                                                   locuitori   ai  satului   au
        —-  energie  electrică  102,2  98,8  78,0  71,9
      ■  —  huilă  netă   '    93,8  - 87,6  45,6  55,3                                                                            rămas  fără  loturi  de  pă-
                                                                                                                                   mînt  în  folosinţă  îndelun­
        —  huilă  pentru  cocs                                                                                                     gată,  fără  posibilitatea  de
            şi  semicocs       96,3  78,2  45,0   47,5                                                                             a-şi  cultiva  eele  n e u tr e
        —  fier  în  minereu  113,1  110,6  92,1  84,6                    Aspect  de  la  Tâgul  breslelor  dm Deva.               traiului.   într-o   situaţie
        —  cocs  metalurgic   100,6  100,4  75,9  80,2                                                  Foto  NICOiAE  GHEORGHIU   asemănătoare  a  rămas  şl
        —  fontă              101,2  101,3  73,3  74,7                                                                             doamna  Isabela Oprea, din
        —  oţel               103,2  101,6  « 9   65,7                                                                             Crişeior,   care  a  muncit
        —  laminate           101,7  100,7  62#   63#          A                                                                   ani  de  zile  un  lot  în  folo­
        —  ciment             101,0  100,5  68,6  66#                                                                              sinţă  atribuit  de  coopera­
        —  ţesături  mătase    97,4  99,2  64,4   73#                                                                              tiva  agricolă,  dar  a  fost
        ■—  bere              100,0  100,0  90,9  101,7                                                                            deposedată  cu  forţa  de  a-
        —  carne  total       130,6  120,5  136,7  105#                           miniere                                          cest  teren.
        —  preparate  din  carne  157,1  132,8  337,4  428#                                                                         Venind  la  judeţ   să-şi
        —-  lapte  consum      89,5  87,7  121,4  122#   Timp  de  două  zile,  la   nizaţie  larg  reprezentativă   rezultă,  în  principal,   că   caute  drepturile,  doamna
        —  unt                 60,0  78,4  136,4  103#                          la  care  au  aderat  138  de   această  organizaţie   este   Măria  Medrea,  din  Nojag,
        —  brinzeturi         110,0  102,0  36,7  75,8  Petroşani  s-a  consumi  un   sindicate  miniere   libere   constituită  pe  baza  libe­  ne  spune  c i  încurcătura
                                                       eveniment  care  vă  rămine                       rei  adeziuni  a  sindicatelor   ca  pămfntul  ei  ini  făcut-o
     Productivitatea  muncii                           înscris  te  cronica  sindieâ-   din  toate  zonele  ţârii/   din  ramura  minierii  şi, are   conducerea -Cooperativei  a-
                                                                                  Conferinţa  a  fost  salu­
     In  industrie            112,0  106,5  67,7  67,0                                                   drept  scop  apărarea   şt   gricole  din  Bîrsău,   care
     Desfacerile  de  mărfuri  115,5  109,6  132#  124#  telor  libere  constituite  in   tată  din  partea  Ministeru­  promovarea   drepturilor   acum   nu  mai  vrea  să-l
        —  alimentare         110.3  105,3  1313  123,1  ţara  noastră  după  Revolu­  lui  Minelor  de   demnul   profesionale,   economice,   atribuie  diferenţa  de  0,60
                                                                                                                                   ba  teren -ce  i  s-a  luat  la  '
        ■—i  n©alimentare     122,1  1123  139#  127#  ţia  din  Decembrie  1989.   Cornel  Burice,'  adjunct  ai   sociale  şi  culturale  ale  tu­  ‘  cooperativizare,
        —  , alimentaţie  pubjică  111,2  110.9  121,4  120,7  Dinte-®  ■  iniţiativă  a  cărei   ministrului,  şi  din  partea   turor  membrilor  săi,   în   Nici   doamna   Rodica
                                                       emanaţie  e  regăsim  prin-   Consiliului  Provizoriu  de   conformitate  cu  Constitu­  Farcaş,  din  .  Făgeţei,  co­
     Investiţii  din  fondurile                        te#  minerii  Văii   Jiului,   Uniune  Naţională  al  jude­  ţia  ţării  şi  legislaţia  ta  vi­  muna  Dobra,  nu este  mul­
     statului                 100,5  90,7  49.6  46,4                                                    goare.  Conferinţa  a  apro­
     Cpnstrucţii-montăj       98,9   95,3  73,3  67,8'  aici  au  avut  loe,  marţi  şi"  ţului  Hunedoara  de-  dom­  bat  bugetul  Federaţiei  şi   ţumită  de  modul  cum  co­
                                                                                                                                   misia  locală  a  procedat  la
     Locuinţe  date  în  folosinţă                     miercuri,  lucrările  confe­  nul  Mi hai  Clieţan,  -pre­  a . stabilit  condiţiile   de   împărţirea   loturilor   în
                                                       rinţei  de  constituire  a  Fe­  şedinte.  Participanţii   la   desfăşurare  a  întregii  ac­  folosinţă,  o  pacte  din  gră­
     din  fondurile  statului  .   X  43,3  X    40,1  deraţiei  sindicatelor   mi­  conferinţă  au  adoptat  Sta­  tivităţi  organizatorice.  S-a
     Intrări  de  produse  '                                                                             botărît,  de  asemenea,  ca   dina  ce  o  moştenea  fiind
     animale  la  fondul  de  stat                     niere  din  România,  orga-  tutul  Federaţiei,  din  care  sediul  Federaţiei  să   fie   repartizată  altar  persoane.
        —  carne  viu         81,2   77,8  102,6  68,8                                                   stabilit  la  Bucureşti.   Evident,  dincolo  de  rău­
        —  •lapte  de  vacă   8®,3   95,2  180,4  97,4                                                     Participanţii  la  Confe­  tăţi  fl-interese  mărunte,
                                                                                                                                   important  este  ca  tot  pă-
        —  ouă                154,5  143,5  111,0  111,1                                                 rinţă  au  ales  comitetul  de
                                                                                                         coordonare  al  Federaţiei,   mintal  să  fie  cultivat  şi  să
                                                                     U L T I M A   O R Ă                 biroul  executiv  al   comi­  dea  recoltă.  Oi  în  condi­
                                U/M     I.A.S.  C.A.P.                                                   tetului  şi  comisia  de  cen­  ţiile  cînd  ţi  iiibj»  se  mai
                                                                                                         zori.   Preşedinte  —  Ioan   poartă  discuţii  şi  unii  ce­
     Efectivele  de  animale  la                            0   nouă  cursă  de  autobuz                 Napău,   vicepreşedinţi  —   tăţeni  mai  sînt  purtaţi  Pe
     31 martie  1990 :                                                                                   Eugen  Jămaş,  Valeriu  Cer-   drumuri,  -este;  greu  să'  fie
        —  bovine               cap.    11828   54298                                                    nat  şi  Mihai  Agapie;  se­  împlinit',  .un   asemenea
        —  porcine  ■  .          „     95152    1177 '      De  luni,  16  aprilie  a.c.,  o  doua  zi  a  Sfintelor   cretar  —  S ilv iu Mîrzan.  deziderat '
        —  ovine                 '      23162   64295 :    Paşti,  se  redeschide  traseul   curselor  auto  pe  ruta
        —  păsări              mii cap.  1872,6   0,1      Brad  -   Sebiş  -   Ineu  -   Arad  -   Timişoara.
     Produşi  vii  obţinuţi                                                                                       Nu  ne  mai  place
     în trim.  I  1990 :                                     Plecarea  din  Brad  la  ora  6;00.  Sosiri :  la  Arad
        —  viţei    '.          cap.     687     6047      -   10,14,  Timişoara  -   11,49.
        —  purcei                 ir    42305    1040        la   întoarcere,  plecarea   din  Timişoara  la   ora   carnea  de  porc ?
        —  miei                   t*.   8175    23823      14,>5,  cu  sosirea  la  Brad  la  ora  20,04.
        —  pui  de  găină    mii cap.  1511,2    15,4                                                       (Urmare  din  pag.  1)  nizor   şl  comerţ  trebuie
     Producţia  de  lapte                                                                                                          să   fie  aplanate  printr-o
     obţinută  în  trim.  1                                                                               venit  greu  vandabile.  Pe   mai  bună   colaborare  re­
        —  totală                hl.    12974   26549                                                     de  altă  parte,  de  ce  sîn-   ciprocă,  în  interesul  des­
        —  medie               1/eap.    591      186                                                     tem  trimişi  la  Haţeg  după   facerii  ritmice   şi  rapide
     Producţiei  de  ouă                                                                                 carne,  de  vreme  ce,  din   către  populaţie   a  canti­
     pe  trim.  I        -                                                                                cantitatea  de  36  tone  care   tăţilor   de  carne  sosite
        —  totală            mii buc.   17389     27         intuirea  lui  Dumnezeu                     a  sosit  sîmbăfă   din  im-   din   străinătate  sau  asi­
        —  medie            buc./cap.     53      37                                                      port,  ni  r-au  livrat  doar   gurate  prin  abatoarele  ju­
                                                          (Urmare  din  pag.  1)  Dacă  crezi  acum  primin-   18  tone?  In  fine,  de  ee   deţului.  S-ar  evita  golurile
      Datele  centralizate  la   şiri  ale  programelor  ela­                  du-t  In  ocesl  moment  pe   se  continuă  condiţionarea   în   aprovizionare,   s-ar
                                                                                                          livrării
                                                                                                                  cărnii
                                                                                                                         doar  cu
    Direcţia  judeţeană  de  sta­  borate  pentru  luna  mar­  un  taler;  o  viaţă  de  om  -  Domnul  tisus  ca  Mîntuitor   capete?  evita  cozile.   SSclitoarele
    tistică  prezentate  mai  sus   tie.   Necorespunzător  este   80  dc  ani  şi  pe  celălalt  personal,  totalitatea  păca­  Neînţelegerile dintre fur­  şi  neplăcutele  cozi.
    arată  că  trimestrul  I  1990   însă  faptul ci, atlt pe  luna   taler  veşnicia.  Vezi   ce  telor  pe  care  le-ai  făcut
    .&  fost  o  perioadă  grea  In   martie  cit şi  pe  trimestrul   stimă  meri  greu,  b heînta.  pînă  acum  fi  se  şterg,  se
     economia  judeţului.  S-au   I  ax.  realizările  sfnt  mai   l«   vejniâa.  Docă  Dum­ raită.   Dumnezeu,  ctad
    Înregistrat  lipsuri  în  apro­  mici  decît   cele  din  ace­  nezeu  spune  Că  există  veş­ iartă,  nu  numai  că  uită
    vizionarea  cu  materii  pri­  leaşi  perioade  ale  anului   nicia  şi  docă  veşnicia  cln-  toate păcatele pe care te-ai
    me,   materiale,  combusti­  trecut,   eu  excepţia  pro­  târeşte  mai  mult  decît  cei  făcut,  ci  uită  chiar  şi  fap­
    bil  şi  energie.  Capacităţile   duselor  industriei  alimen­  <Diw «l»i  p»  «am  ti  pe*  tul  că  te-a  iertat,  eşo  mie
    de  producţie  au  fost  utili­  tare.  La  aceste   produse   trecem  pe ace# pămfat  şi  de  mar*   dregest**  M
    zate  cu  mult  sub  posibili­  programele  pe  martie  au   docâ   tiu  ai  căutat  ptnă  pentru  oameni,  pentru  că
    tăţi,  iar  prezenţa  l,a  lucra   fost  depăşite,  Iar  cantită­  'acum  cum  iă  trăieşti ca să  dacă  şi-or  adeee  aminte
     şi  intensitatea  muncii  au.,  ţile  de  preparate  din  car­  fii  coluri  de  Dumnezeu  ta  că  ta-â  iertat,  şi-or  ortac*
    prezentat  oscilaţii  majore.   ne  şi  carne  de  pasăre  au   veşnicie,  te  îndemn,  cautâ,  aminte   şi  că  al  săvîrşit
    TotUşi,  producţia  realiza­  fost  de  3  ori  şl  respectiv   dar  eu  Iţi  dau  un  ajutor.  păcate  înaintea  lu l(
    tă  în  toate  ramurile  a  în­  de  2  ori  mai  mari  decît   Daco  nu  eşti  mtatuit,  as­  Acum  nu  mai  ai  nici  un
    registrat  un ritm ascendent   în  martie  anul  trecut   tăzi  poţi  fi  mtatuit.  Cum î  păcat,   eşti  mtatuit  pita
    de  la  zi  la  zi  şi  de  la  lună   Se  cuvine  remarcat  şi   Foarte  simplu:   .Stngele  credinţă  ta  jertfa  Domnu­
    la  lună.  In  martie  pro­  faptul că vînzările  de  măr­  tui  lisus  Hristos  ne  curS-  lui  lisus  Hristos.  De  «k
    ducţia  s-a  redresat,  obţi-   furi  către  populaţie  prin   teşte  de  orice  păcat".  ceea  te  îndemn,  primeşte-l
     nîndu-se   niveluri   .mai   reţeaua  -comercială  a  ju­  Deci,   indiferent  de  ce  chiar  AGUM.
                                                                                       acum  odată  ce
                                                                                 iOar
                                                         oi  făcut  pînă  acum,  ori  ce
    mari   decît  cele  progra­  deţului  au  fost T mai  mari   păcat  ai  făcut,  orice,  fo­ a-ft  fost  fzbăvifi  de  păcat
    mate  la  majoritatea  indi­  decît  anul  trecut  cu  214,9.   tul   fi  se  iertă   dacă...  şl  v-a)i  făcut  robi  al  Iul
    catorilor  şi  produselor.  milioane  lei < în  martie  şl   există   dcest  dacă.  Docâ  Dumnezeu,   avei!  ca  rad
      Cin  40  produse  la  care   cu   430,9  milioane  lei  pe  :   crezi   că  Domnul   lisus  sfinfirea,   (ar  ce  sfirşit,
                              trimestrul  I.
                                           Din  aceste
    realizările   se  .  urmăresc   creşteri   33,9  la  sută  şi   Hristos  s-a  Jertfit  şi  pen­ viata   veşnică*.   (Romani   Unitatea  de  desfacere  a  cărnii  nr.  37  din  Comple­
    prin  statistica  ..de  stat,  la   respectiv  34,8  la  sută  ău   tru  iertarea  păcatelor  tale.  « :2).  xul  comercial  central  Deva  -   singura  din  municipiu  ca­
                                                                                                           re  dispune  de  spaţii  cu  o  capacitate  de  cinci  tone.
    26  s-au   înregistrat  depă­  fosţ  mărfuri  alimentare.
   1   2   3   4