Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_95
P. 2

pag.                                                                                                                  CUVTNTUL  LIBER  NR. 95 •  SÎMBATA,  14
















              „Aşa  este  scris  şi  aşa  tre buie  să  pătimească  Hristos  moartea. pre  moarte -căi.   m »  moarte  coklnd  f » t*
              şi  să  înviexe  din  morţi  a  treia  zi"  (Luco  24,  46)  cînd  şi  celor  din  mormîn-   lor  din  mormînt uri   viată
                                                              turi  viaţă  dăruindu-le“.   dăruindu-le".  Ctnd _ rostim
                De  fiecare dată  cînd  ros-   a  venit  prin  Cruce.  A  venit  Hristos  a  tnviat  tnseam-   adevărul  c ă :  .  „Hristos  a
              fim  cuvîntul  înviere  şi,  mai   după  ce  Mintuitorul  a  în*  na  că.  există  într-adevăr  o   înviat”,  mărturisim  totoda-
              ales,  rostim  adevărul  evan-   friintat  chinurile,   a  fost  lume  cerească,  că  moartea   fă  şi  adevărul  că  viaţa  e
              ghelic  „Hristos  a  înviat",   răstignit,  a  murit  pe  Crupe  trupească  nu  paefe  înghiţi   mai  tare   decîî  moartea,
              sufletele  noastre  se  umplu   şi  a  fost  aşezat  de  dreptul  făptura  noastră  şi  nu  se   binele  e  mai  puternic  de-
              de  o  adîn'că  bucurie.   Şi   iosif  din  Arimateea   în  poate  despărţi  de  Dumne-   cit  -răul,  dreptatea  alungă
              această  bucurie  este  netă-   mormînt  nou.  Suferinţele  şi  zeu.  Numai  trăind  împreu-   nedreptatea,  ....  bucuria  în-
              gâduita  mărturie  a  bucu-   îngroparea  au  produs  uce-  . nă  cu  Hristos  în  această   vinge  tristeţea,   adevărul
              riei  pascale.   Despre  a-,  ..nicilor  şi  celor  ce.  îl, as-   viaţă,   vom  putea  fi  îm-   biruie  minciuna  şi  lumina
              ceasta   ne  dau  mărturie   cultau  jale  şi  durere.  Invie-  preună  cu  El  şi  în  cea  vii-   înlătură  întunericul.  „Hris-
              mişcătoarele  întîlniri   ale   rea  cea  de-a  treia zi a  fost  toare.   tos  a  înviat"  înseamnă  că
              Domnului   nostru   lisus   pentru  toţi  motiv  de  bucu-  Ne  amintim  că  în  noap-   şi  nor  vom  învia  (I  Gorin-
              Hristos,  cel  înviat  cu  Mi-   rie. învierea  lui Hristos  este  fea  de  Paşti_  am  săvîrşit   feni  15,  20),  că  ultimul  ton
              ronosifele  şi  cu  Ucenicii.  Pe   pace,  pfentru  că  El  a  zdro-  slujba  Învierii  Domnului  în   al  vieţii  nu  este  moartea ;
              Mironosije  le  întîmpină  cu   bit  porţile  iadului  şi  a  tras  faţa  bisericii.  După  ce  am   înseamnă  că  moartea  nu
              dulcele  cuvînt :   „Bucure-   la  viajă  şi  pace  pe  toji  cînfat  froporul  învierii  îm-   este  punctul  final  cu  care
             fi-vă I",  obişnuit  în  acea   cei  din  veac  adormifi.  Este  preună  cu  slujitorul  altaru-   se  încheie • viaţa,  ci  numai
              vreme  ca  salut  pentru  cei   pace,  deoarece El ca Domn  lui,'ne-am  opropiat  de  u-   virgula  care  desparte  cele
              mai  apropiafi. Sfîntul  Apos-   al  păcii  o  dăruieşte  uceni-  şite  bisericii  care  erau  în-   două  părţi  ale  unei  fraze:
              tol  şi   Evanghelist  Matei   cilar  şi  tuturor  din  Biserica  chise.  In  acest  moment  Bî-   viafo  de  dincoace  demor-
             precizează  că  pe „cînd  ele   Sa  şi  din  lume.  serica   închipuie  raiul  cel   mînt  şi  viaţa  de  dincolo
              mergeau  de, la  mormînt  să   Sărbătoarea învierii Dom-   închis  din  pricina  păcatu-   de  mormînt.   De  aceea,
              vesteascâ  pe  ucenici  le-a   nului  este  cea  mai  însem-  iui  original.  In  numele  şi   cîntom  la  Paşti,   plini-  de
              zis  acest  cuvînt,   iar  ele   nată  sărbătoare   a  Legii  cu  puterea  lui  lisus  Hristos   lumină  şi  bucurie:  „Astăzi
              eunoscîndu-l   au   cuprins   noastre  strămoşeşti.   Este  cel  înviat,  preotul  pbrun-   proznuim  pieireo  .  morţii,
             picioarele  lui  şi  I  s-au  în-   „sărbătoarea  sărbătorilor",  ceşte  îngerilor  să  deschidă   sfărîmorea  iodului  şi  înce-
              chinat*.  (Matei  28,  9).  In   Peştile  cele  mari  şi  sfinte  părţile  împărăţiei  lui  Dum-   pătura  vieţii veşnice”.  (Ca*
              oceeaşi  dimineaţă  a  învie-   ale  împăcării  noastre   cu  nezeu,  zicînd:  „Deschide-ţi   nona!  învierii).   Drept  a-
             rii,  lisys  le  spune  Sfinţilor   Dumnezeu.  E  ziua  pe  care  voî  porţile  voastre  şi  vă   ceea,  „să  ne  luminăm  cu
             Apostoli:   „Pace  vouă I"   a  făcut-o  Domnul   să  ne  ridicaţi  porţile  cele  veşni-   prăzhuireo  şiunul  pe  altul
             (luca  24,  36).   Bucurie  şi   bucurăm  şi  să  ne  veselim  ce  ţi  vo  intra   împăratul   să  ne  îmbrăţişăm*  ca  nişte
             pace,  care  nu  sint  cuvinte   intr-însa”.  (Psalm  67,  24)  măririi”.  îngerii  miraţi  în- '   fiţ  ai  aceloraşi  Părinte  ce-
             şi  nici  noţiuni  fără  adîncă   Aceasta  pentru  că  mmu-   treabă»  „Cine  este  acela   resc.
             semrvificaţie,  ci  realităţi  ale   nea  învierii  Domnului  co-  împăratul  măririi   La  co-   In  aceste  minunate, zile
             viefii,  aflt  de  necesare  fie-   p teşeşte pe celelalte  minuni  re   preotul   reprezenttnd   de  Praznic  cil  bucuriei  ji~
             cărui  om.  fn  lucrarea  mîn-   săvîrşite   de  Mînfuitorut,  pe   H  r  i  s f  o  $   înviat   al  Vieţii,  etpd binele  a  bi-  CfNTUL  ÎNVIERII  •
             tuitoare  a  Domnului  nostru   precum  copleşeşte  lumina  răspunde:   „D  o  m  n  u  I   ruit  rotrf şi  dreptatea  a  bi-
              lisus  Hristos,  «ceste  salu-   soarelui  - lumina  celorlalte  Ruterifor,  Domnul  cel  tare,   ruB  tiranie  »fi  r »   salutăm
             ţări  cu  valoare  nemuritoo-   astre, care luminează  bolta  Acela  este  împăratul  mări-   şi  no* aşa   au  focut-o  In  Unda  lină-a  primăverii,
             re  din  clipa  învierii  lui  au   cerului.   Praznicul  învierii  rii”.  (Psalm  5S,  7-10).  Du-   toţi  .înaintaş»  noştri   de  De  clopot  dangăte  străbat,
             găsit  pămîntul  cel  bun  ca-   este  Praznicul  Vieţii,   Ol  pă  al  treilea  răspuns,  uşi-   dotfT Oiîî   '  Vestind-  creştinilor  că*. JMrfăzi   ~>
                                                                                                                         Hristos  din  ntorţî a taviai.
             re  va  rodi  înmiit.   Şi  ce   vieţii  care  biruieşte  moar-  ie  bisericii  se  deschid   şt   tinejcui  şi  b&mteWul :
             este  învierea   dacă  nu   tea,  precum  mărturisim  ta  «toi  intrăm   eîntînd  imnul   „HRISTOS A   INVWTI*.   Ca  toţii  pasul  şi-l  îndreaptă
             bucurie  şi  pace ?   Este   trop or ul  învierii:  „Hrisfas  de  bffuîşţă  ^Hristos  a  tn-   -            Cătrebţserica  din  sat.
             bucurie  pentru  că  aceasta   o  tnviat  din  morfi,   eu  viat  din  morţi,  cu  moartea   : Preot  COINŞ.  IUCA  Să  dnte-n  zo rii  dimineţii
                                                                                                                         Hristos  din  morţi  a  înviat.
                                                                                                                         De-aicea  cîntui  învierii,
                                                                                                                   .   v   Pe-«n  fir de  raze awii,
                                                                                                                         Spre  geana  zărilor  albastre,
                                 S Ă R B Ă T O R I              F E R I C I T E   I                                   ...  Il  duc  voioase  ciocîrlîi.
                                                                                                                         Şi-l  SHie-n  murmur  de  tîlineă
             S-aude-al clopotelor cînt       Şi după slujbă ies la rînd      S-aşază-apoi cu toţi la misă
                                                                                                                         Micuţii  miei  cu  turma  tor.
             Prin firea care se renaşte      Bătrîni cu spateie-aplecat,     Şi toţi slnt astăzi bucuroşi                Să-l  ciute  freamătul  de  cedru
             Şi falnic iese din mortnînt     Bărbaţi cu ehipul luminat       Şi obiceiul din strămoşi                    Şi  şepofitul  de  izvor.
             Cu biruinţă Domnul Sîînt,       Şi-n urmă ies copil, eîntînd    S-arată-n fiecare casă,                     Şi,  astfel,  ciotul  învierii*
                      Căci azi e Paşte !            „Hristos a înviat" !                  Cu ouă roşii.                  în  suflet,  baze  şi  în  gînd,
                                                                                                                         Răsună  pe  întreg  pămintoi
                                                                                    IQSff  ION  SICOE                   • CU  glasul  argintat  şi  bKnd.
                                                                                ■  ■  '  .  Guraburze                                      tON  MARfNESCU


                                                                 (Urmare  din  pag.  1}                                                  lor.  lată  că  Dumnezeu  care
                                                                                          Veniţi de luaţi lumină  !                      vede  fi  ftie  ,  ne-a  socotit
                                                                din  sufletul   unui  intreg   *  *             *                       printre  cei  drepţi  fi  ni  le-a
                                                               neam  predestinat  a  rămîne                                              dăruit  din  nou.  Fie  să  ne
                                                                creştin,  pentru  că  #-#  năs­  speranţei  ţn  berna  a  mai   libertate  de  tnviefea  Mm-   dovedim   .demni  de  acest
                                                                cut  creştin.  An  de  sţn,  din   bine  de  patru  deeenii.  făta   tuitamiui.  dar  divin  fi  să  nu  uităm,
                                                                catacombele  oprimării,  che­  această  făclie  pe  care  atn   „Ceremoniile — spunea  un   atunci  etnd  vom  merge  să
                                                               marea  aceea  a  continuat  ţ i    tăinuit-o  tn  adincul  suflete­  cărturar  -   reprezintă armă­  luăm  lum ini,  că,  fără  cre­
                                                               se  rostească,  nicicînd  birui•
                                                                                        lor  n-am  fi  aflat   resurse   tura  civilizaţiilor",   Mi-ere   dinţă  fi  înţelepciune,  liber­
                                                                tă i  „Veniţi  de  luaţi  htmi-                                          tatea  ne  poate  întoarce  în
                                                                n ă !".  Şi,  an  de  an,  mă­  pentru  a ne  redobindi  dem­  dor  de  marile  ceremonii  ale   tenebre.  Domnul  [ie  cu  noi...
                                                                runta,  solitara  făclie  a  răs-   nitatea  şi n-am  mai  fi  apu­  spiritului,  săvîrfite fără  tea­
                                                               ptndit  ţi  a  ţinut  vie  lumina  cat  azi  să  ne  bucurăm  in  mă  fi  în  toată  strălucirea  Cristos  a  înviat l

                                                                                                                                                               ţ
                                                                                       ÎN   NOAPTBA  SFÎNTĂ


                                                                                                în noaptea sfintă a-nvierii,                                  i-J
                                                                                                Aş vrea ca pronia divină
                                                                In noaptea sfliită a-ftvierii   In suflete să ne pogoare        Indepărtînd nimicnicia
                                                                Aş vrea eu sufletul curat       O  rază caldă de lumină.        Şi umbra dulcelui păcat,
                                                                Să fiu alăturea de tine                                         Să te sărut ca pe-o icoană
                                                                                                Şi în lumina diafană
                                                                Să-ţi zic î —  Hristos â înviat!                                Zicînd : —' Hristos a înviat!
                                                                                                Spre mine paşii să ţi-i porţi
                                                                                                Şub blinda binecuvîntare                  ION  SASARAN,
                                                                                                A  Celui ce-a-nviat din morţi.                 Deva
   1   2   3   4