Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_95

pag. CUVTNTUL LIBER NR. 95 • SÎMBATA, 14

„Aşa este scris şi aşa tre buie să pătimească Hristos moartea. pre moarte -căi. m » moarte coklnd f » t*
şi să înviexe din morţi a treia zi" (Luco 24, 46) cînd şi celor din mormîn- lor din mormînt uri viată
turi viaţă dăruindu-le“. dăruindu-le". Ctnd _ rostim
De fiecare dată cînd ros- a venit prin Cruce. A venit Hristos a tnviat tnseam- adevărul c ă : . „Hristos a
fim cuvîntul înviere şi, mai după ce Mintuitorul a în* na că. există într-adevăr o înviat”, mărturisim totoda-
ales, rostim adevărul evan- friintat chinurile, a fost lume cerească, că moartea fă şi adevărul că viaţa e
ghelic „Hristos a înviat", răstignit, a murit pe Crupe trupească nu paefe înghiţi mai tare decîî moartea,
sufletele noastre se umplu şi a fost aşezat de dreptul făptura noastră şi nu se binele e mai puternic de-
de o adîn'că bucurie. Şi iosif din Arimateea în poate despărţi de Dumne- cit -răul, dreptatea alungă
această bucurie este netă- mormînt nou. Suferinţele şi zeu. Numai trăind împreu- nedreptatea, .... bucuria în-
gâduita mărturie a bucu- îngroparea au produs uce- . nă cu Hristos în această vinge tristeţea, adevărul
riei pascale. Despre a-, ..nicilor şi celor ce. îl, as- viaţă, vom putea fi îm- biruie minciuna şi lumina
ceasta ne dau mărturie cultau jale şi durere. Invie- preună cu El şi în cea vii- înlătură întunericul. „Hris-
mişcătoarele întîlniri ale rea cea de-a treia zi a fost toare. tos a înviat" înseamnă că
Domnului nostru lisus pentru toţi motiv de bucu- Ne amintim că în noap- şi nor vom învia (I Gorin-
Hristos, cel înviat cu Mi- rie. învierea lui Hristos este fea de Paşti_ am săvîrşit feni 15, 20), că ultimul ton
ronosifele şi cu Ucenicii. Pe pace, pfentru că El a zdro- slujba Învierii Domnului în al vieţii nu este moartea ;
Mironosije le întîmpină cu bit porţile iadului şi a tras faţa bisericii. După ce am înseamnă că moartea nu
dulcele cuvînt : „Bucure- la viajă şi pace pe toji cînfat froporul învierii îm- este punctul final cu care
fi-vă I", obişnuit în acea cei din veac adormifi. Este preună cu slujitorul altaru- se încheie • viaţa, ci numai
vreme ca salut pentru cei pace, deoarece El ca Domn lui,'ne-am opropiat de u- virgula care desparte cele
mai apropiafi. Sfîntul Apos- al păcii o dăruieşte uceni- şite bisericii care erau în- două părţi ale unei fraze:
tol şi Evanghelist Matei cilar şi tuturor din Biserica chise. In acest moment Bî- viafo de dincoace demor-
precizează că pe „cînd ele Sa şi din lume. serica închipuie raiul cel mînt şi viaţa de dincolo
mergeau de, la mormînt să Sărbătoarea învierii Dom- închis din pricina păcatu- de mormînt. De aceea,
vesteascâ pe ucenici le-a nului este cea mai însem- iui original. In numele şi cîntom la Paşti, plini- de
zis acest cuvînt, iar ele nată sărbătoare a Legii cu puterea lui lisus Hristos lumină şi bucurie: „Astăzi
eunoscîndu-l au cuprins noastre strămoşeşti. Este cel înviat, preotul pbrun- proznuim pieireo . morţii,
picioarele lui şi I s-au în- „sărbătoarea sărbătorilor", ceşte îngerilor să deschidă sfărîmorea iodului şi înce-
chinat*. (Matei 28, 9). In Peştile cele mari şi sfinte părţile împărăţiei lui Dum- pătura vieţii veşnice”. (Ca*
oceeaşi dimineaţă a învie- ale împăcării noastre cu nezeu, zicînd: „Deschide-ţi nona! învierii). Drept a-
rii, lisys le spune Sfinţilor Dumnezeu. E ziua pe care voî porţile voastre şi vă ceea, „să ne luminăm cu
Apostoli: „Pace vouă I" a făcut-o Domnul să ne ridicaţi porţile cele veşni- prăzhuireo şiunul pe altul
(luca 24, 36). Bucurie şi bucurăm şi să ne veselim ce ţi vo intra împăratul să ne îmbrăţişăm* ca nişte
pace, care nu sint cuvinte intr-însa”. (Psalm 67, 24) măririi”. îngerii miraţi în- ' fiţ ai aceloraşi Părinte ce-
şi nici noţiuni fără adîncă Aceasta pentru că mmu- treabă» „Cine este acela resc.
semrvificaţie, ci realităţi ale nea învierii Domnului co- împăratul măririi La co- In aceste minunate, zile
viefii, aflt de necesare fie- p teşeşte pe celelalte minuni re preotul reprezenttnd de Praznic cil bucuriei ji~
cărui om. fn lucrarea mîn- săvîrşite de Mînfuitorut, pe H r i s f o $ înviat al Vieţii, etpd binele a bi- CfNTUL ÎNVIERII •
tuitoare a Domnului nostru precum copleşeşte lumina răspunde: „D o m n u I ruit rotrf şi dreptatea a bi-
lisus Hristos, «ceste salu- soarelui - lumina celorlalte Ruterifor, Domnul cel tare, ruB tiranie »fi r » salutăm
ţări cu valoare nemuritoo- astre, care luminează bolta Acela este împăratul mări- şi no* aşa au focut-o In Unda lină-a primăverii,
re din clipa învierii lui au cerului. Praznicul învierii rii”. (Psalm 5S, 7-10). Du- toţi .înaintaş» noştri de De clopot dangăte străbat,
găsit pămîntul cel bun ca- este Praznicul Vieţii, Ol pă al treilea răspuns, uşi- dotfT Oiîî ' Vestind- creştinilor că*. JMrfăzi ~>
Hristos din ntorţî a taviai.
re va rodi înmiit. Şi ce vieţii care biruieşte moar- ie bisericii se deschid şt tinejcui şi b&mteWul :
este învierea dacă nu tea, precum mărturisim ta «toi intrăm eîntînd imnul „HRISTOS A INVWTI*. Ca toţii pasul şi-l îndreaptă
bucurie şi pace ? Este trop or ul învierii: „Hrisfas de bffuîşţă ^Hristos a tn- - Cătrebţserica din sat.
bucurie pentru că aceasta o tnviat din morfi, eu viat din morţi, cu moartea : Preot COINŞ. IUCA Să dnte-n zo rii dimineţii
Hristos din morţi a înviat.
De-aicea cîntui învierii,
. v Pe-«n fir de raze awii,
Spre geana zărilor albastre,
S Ă R B Ă T O R I F E R I C I T E I ... Il duc voioase ciocîrlîi.
Şi-l SHie-n murmur de tîlineă
S-aude-al clopotelor cînt Şi după slujbă ies la rînd S-aşază-apoi cu toţi la misă
Micuţii miei cu turma tor.
Prin firea care se renaşte Bătrîni cu spateie-aplecat, Şi toţi slnt astăzi bucuroşi Să-l ciute freamătul de cedru
Şi falnic iese din mortnînt Bărbaţi cu ehipul luminat Şi obiceiul din strămoşi Şi şepofitul de izvor.
Cu biruinţă Domnul Sîînt, Şi-n urmă ies copil, eîntînd S-arată-n fiecare casă, Şi, astfel, ciotul învierii*
Căci azi e Paşte ! „Hristos a înviat" ! Cu ouă roşii. în suflet, baze şi în gînd,
Răsună pe întreg pămintoi
IQSff ION SICOE • CU glasul argintat şi bKnd.
■ ■ ' . Guraburze tON MARfNESCU

(Urmare din pag. 1} lor. lată că Dumnezeu care
Veniţi de luaţi lumină ! vede fi ftie , ne-a socotit
din sufletul unui intreg * * * printre cei drepţi fi ni le-a
neam predestinat a rămîne dăruit din nou. Fie să ne
creştin, pentru că #-# năs­ speranţei ţn berna a mai libertate de tnviefea Mm- dovedim .demni de acest
cut creştin. An de sţn, din bine de patru deeenii. făta tuitamiui. dar divin fi să nu uităm,
catacombele oprimării, che­ această făclie pe care atn „Ceremoniile — spunea un atunci etnd vom merge să
marea aceea a continuat ţ i tăinuit-o tn adincul suflete­ cărturar - reprezintă armă­ luăm lum ini, că, fără cre­
se rostească, nicicînd birui•
lor n-am fi aflat resurse tura civilizaţiilor", Mi-ere dinţă fi înţelepciune, liber­
tă i „Veniţi de luaţi htmi- tatea ne poate întoarce în
n ă !". Şi, an de an, mă­ pentru a ne redobindi dem­ dor de marile ceremonii ale tenebre. Domnul [ie cu noi...
runta, solitara făclie a răs- nitatea şi n-am mai fi apu­ spiritului, săvîrfite fără tea­
ptndit ţi a ţinut vie lumina cat azi să ne bucurăm in mă fi în toată strălucirea Cristos a înviat l

ţ
ÎN NOAPTBA SFÎNTĂ

în noaptea sfintă a-nvierii, i-J
Aş vrea ca pronia divină
In noaptea sfliită a-ftvierii In suflete să ne pogoare Indepărtînd nimicnicia
Aş vrea eu sufletul curat O rază caldă de lumină. Şi umbra dulcelui păcat,
Să fiu alăturea de tine Să te sărut ca pe-o icoană
Şi în lumina diafană
Să-ţi zic î — Hristos â înviat! Zicînd : —' Hristos a înviat!
Spre mine paşii să ţi-i porţi
Şub blinda binecuvîntare ION SASARAN,
A Celui ce-a-nviat din morţi. Deva