Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_95
P. 3
IftILIE, DUMINICA, 15 APRILIE 1990
pag. 3
|" ------------------
m o a rte c ă lc în d
Condamnarea lui lisus Hristos
la moarte
Textul acestei sentinţe s-ă pe cap şi de a-şi duce cru pusă dv Pilat se poate con
găsit, din îuthnplure, In a- cea singur pe umeri, spre stata cruzimea şi : nestator
nnl 150!) după Hristos în- a servi de exemplu >i al nicia lui făţarnică. El cau
tr-un orriş din italia. S-a tora, cum şî pentru toţi tă să împace fărădelegea cu.
găsit într-p piatră frumoa tilharii, criminalii: şi să fie dreptatea,minciuna cu a-
să, într-o ladă de fier, în scoşi prin poarta Androni- devărul. Et poale voia să
care era altă ladă de mar mos spre a fi răstigniţi îm nu se ia rău nici cil urma
mură. Osînda iui era scrisă preună cu lisus Hristos în şii lui llristos şi nici cu fe 8
"tu limba ebraiea, Pentru public, la locul deosebit meia lui, care a intervenit
prima dată, a fost publiea- pentru criminali, denumit în favoarea lui Hristos, dea
tă ta, Constaivtinopab în a- calvar (locul sîngelui), Acel simpatiza pe lisus şi al că
mjl 1851. A fost apoi tra care va fi răstignit şi care rei vis uimitor este ,o ade
dusă din limba greacă în va muri să-i fie lăsat corpul vărată prezicere profetică
limba bulgară în 27 mai pe cruce pentru sfidarea despre ce avea să li se în-
1875, în «ra«uf bulgăresc publicului şi pentru toţi tîmple acelora care iui luat
Huse. Şi apoi se traduce în tîlbarii şi criminalii. Iar pe pane la nedreapta osindă.
româneşte. Raportul biblic ne redă n u
Acum vom reproduce tex mai inscripţia, şi miero.gato-
tul î „In al 17-lea an al Din „Hristos în istorie*' riul luat de Ana, la Caia- -
domniei lui Tiberiu Cezar („Anale de istorie" fa, la Irod şi de Pilat în
şi rege al Romanilor, mo sala de judecată. Prin tex
narh neînvins, anul 201 du aflate în Arhiva tul nostru de faţă putem
pă Olimpiadă, a cincea mie cacsarilor Romei) vedea că acea justiţie nu a
de la creaţiuac. Jar după judecat procesul in fond,
anul evreilor 4147 ji anul Dacă Pilat ă declarat că nu
93 de la întemeierea Ro partea de sus a crucii să găseşte în El nici o vină,
mei De la eliberarea din fie scris pe o placă, în trei atunci pe ce bază a ordo
Bobia Egiptului 580 ani şi limbi, în evreieşte, în gre nat c i ca lisus să f ie bătut ?
de la distrugerea Sfintei ceşte şi latineşte „Isus Naza- Ce legi romane prevedeau
ţări suini 97; Puternicul şi rceos Rex Iudaeorum" (lisus bălaia unui nevinovat P lor
înălţatul prinţ Ponţiu Pilat Nazarileanul, regele iudei dacă, după toate învinuiri
şi pe vremea guvernaloru lor). Ordon ca nici unul din le, n ici una nu s-a putut
lai asupra Gabieii Irod A«- subalternii mei, după grad dovedi şi documenta, după
tipa şi, pe vremea marilor şi datorie, să nu pregete cum Pilat însuşi declară că
Ana şi Caiafa. Eu Ponţiu a-şi împlini cu grabă dato este fără vină, prin faptul
Pilat," guvernator în impe ria, şi să nu se opună osîa- spălării miinilot, atunci pe '
riul Roman, în sala {nalţi dci acestuia, care a renun ce text din legde romane se
lor prinţi, condamn şi au ţat de bimfi voie la credin sprijinea el, ca să ordone .
tentific ■ pedeapsa eu moar ţa evreiască, ci să se exe ca un prizonier nevinovat să
tea pe cruce, pe numitul de cute întocmai, după cum a jie , totuşi, batjocorit şi răs
popor, listţs llristos Nazari- fost liotărît de mine, infai tignit 2 Adevărul totdeauna
Denii teanul, ca răsculător contra libilul, dopă orînduielite le va triumfa, chiar cîrnl s-ăr
părea că minciuna şi ne
a r ă m ii cu n a i... legilor lui Moisă şi contra gilor regeşti ale Romanilor. dreptatea var birui, totuşi
Zvon 4e ragăciane în majestăţii sale Tiberiu Ce Martorii acestei oaîndc s^nt:
noaste triumful este al dreptăţii
Fidelă învăţăturii Mintuitorului Hristos, Biserica neo zar şi rege ai Romanilor. din seminţia lui -israiei,
nului nostru vrea sădueşj nud departe acest tezaur şpi- Pamîntcnii ţes in şoapte Ordon şi hotărăsc moartea ftuan, Daniei, Rambinut, eurate. Multe se pat învăţa
itual şi să refacă moral -pe cei ce ..ascultă cuvîntul lui Izvodese sfinţite Denii ' lui prin răstignirea pe cru din acest proces al judecă
ţa Pridvor de ottrodenil. Iojichim, Banioan, ilaţtu, rii şi osindirii lui lisus
Dumnezeu şi-l păzesc pe d “ (£ucă 11, 28).. Această refa ce, dimpreună cu alţii, du
cere spirituală însă nu vine cum s-ar zice, peste noap Blind to p » străbat pă. obiceiul celor condam iatavel şi P^ricoiam lHo Hristos, unde judecătorii
prtpoarr partea prinţilor Romei ţi romani au comis cea mai
te, ci este rezultatul unei temeinice şi continue preocu Cm bătrini alb) de naţi, di» mulţimea poporu-
pări şi căutări. Ceea ce putem spune, este că, acum, la ninsoare lui, bogat sau sărac pentru ţării : Lucios, Sicelios şi mare nedreptate. Iudeii cre
sfirşit de secol XX, se manifestă o adevărată sete de Îngerii le stat doar Stele aceea ce n-a încetat a face Maximilius, dintre farisei ; deau că numai ci au drep
Dumnezeu, omul doreşte să-l cunoască şi să intre In le Pe cărări, peste vîleele răscoală pe vreme de pace Bărbos, Sirnion şi Boiel. tul la libertate în cele ale
gătură eu Ei, îngeri buni cu d-aîbe î» Iudeia, prin aceea că se Dintre înalţii judecători ro credinţei. Această orbire i-a
Dorinţa de a cunoaşte este o aptitudine înnăscută, ca mîini face pe sine Fiul tui Dum- mani : Raban, Maudanis şi dus la criminalitatea cea mai
Rătăcesc cu ttenil-n grozavă, cerând ca să fie
este însă şi un dar al lu i Dumnezeu, o harismă a Duhu pumni 'aezeu şi Rege şi pentru a- Bacaralos. Supraveghetori
lui Sfînt eu ajutorul căreia se obţine şi se desăvîrşeşte Şl Le cern prin ziri ceca că anunţă distrugerea pentru criminali Butan". condamnat la moarte lisus,
cunoaşterea. îndrumarea în cunoaşterea învăţăturii M în- albastre, Ierusalimului şi a sftotului „Ierusalim 23 martie 4117 dreptatea şi adevărul. Or
Tivind pinzefe de a«tre. birea aceasia le întunecă
tuitoruliii Hristos se realizează prin Biserică, aceasta fi Templu. însărcinez pe pri do la crpaţiunc". ,ochii pînă în ziua de astăzi.
ind „ ...sţîlp şi temelie adevărului“ ( l Tim, 3,75), că Domnu-aruncă Ia mul meu sutaş, căpitanul Observaţuini; în pagine-
Uâeăi, Un avertisment grozav pen
scris este : „Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va că Feste dealuri, peste vai, Corneliu, ea să-l ţină legat le Sf, Scripturi, n oi găsim tru toate popoarele, religii
lăuzi cineva ?" (Fapte 8, 31). Credem că tocmai datori Albe florile de denii. in public la Ierusalim, bă- scris- în mod foarte concret
Cruci de mirodenii. le şi pentru magistraţi.
tă rolului determinant al Bisericii în cunoaşterea tui tîndu-1 şi lmbrâcîndti-1 cu eă „Pilat" a hotărtt să le
Dumnezeu unul din canoanele Sinodului V il Ecumenic Preot o manta roşie şi tneoronîn- împlinească cererea ' Lc. 23, Preot VIOREL GHIURA.
din anul 787, care este actual şi in zilele noastre, pedep AUREL VRABiESCU, du-1 cu o coroană de spini 21. 'D in -- stăruinţa de Hunedoara
seşte absenţa in trei duminici consecutive de la Sfînta Deva
Liturghie cu afurisenia credinciosului şi cu caterisirea pen
tru derici.
HristOş este Capul Bisericii iar credincioşii mădulare,
dar «tît timp cit nţt mergi la Biserică nu eşti în legătu
ră eu llristos ; „Eu- sînt viţa, voi sinteţi mlădiţele. Cel , i» -. ■ | H
ce rămine în Mine şt Eu ţii el; acela aduce roadă multă,
căci fără mine nu puteţi face nimic... Dacă rămîneţi întru
Mine şi cuvintele Mele r&mîn în voi, cereţi ceea ce
voiţi şi se va da vouă' (loan 15, 5, 7), Sfînta Liturghie
este cea mai mare rugăciune de pe faţa pămlnţului prin
care credincioşii intră in legătură cu Dumnezeu.
Prin aceasta om răspuns şi întrebării dacă este obli
gatorie prezenţa la Biserică sau este numai facultativă.
Dacă avem această mare şansă ca Hristos să fie în
mijlocul nostru, iar noi să fim uniţi, cu E l prin botez fi
prin celelalte Sfinte Taine, atunci să zicem împreună cu
apoştoUi de l i Emanus : „Răm îi cu noi... Şi cînd a stat
, . > . împreună cu ei la masă, luînd E l plinea, a bine cuvin-
tat şi, frîngînd, le-a dat lor. Şi s-au deschis ochii lor şi
D au cunoscut“ (Luca, 24, 29—31).
Prepf EMIL ŞORTAN
Ediţie specială îngrijită de
Minei BODEA, Tiberiu ISTRATE, Nicolae GHEORGHllj
