Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_96
P. 2
pag 2 CUVINTUL LIBER NR. 96 • MIES
Opţiuni care nu sînt „de conjunctură Mă ■■■ TELEVIZIUr
NU VA RO M AN
(Urmare din pag. 1) Aici, trebuie date eîteva emoţionante. Silvia Cron- LIBERA
Cu respect, dar fără eum la noi? LăsaţF-ne însuşeşte, guvernul exe lămuriri suplimentare; • ca, fochist; „Votez eu
supuşenie— nu mă simt să prindem un pio de cută şi apoi revin politi trială —, să ne ajute la •Din cei 5 oameni care pre F.S.N. şi cu domnul Ion 10.04 Actualităţi
supusul dumneavoastră, cheag în ceea ce vrem cienii abili declârînd că contactarea unor, oameni feră ca organizaţie politică Iliescu deoarece sînt con . 10,10 Preuniversitt
n,i5 Teatru tv. o
deşi m-am născut cînd să facem. De ce ne tul acţiunea guvernului este din întreprindere. * A făcu P.N.L., un număr de trei vinsă că numai aşa copiii ' „Henric al
încă eraţi suveranul a- buraţi... tulbureala zile antidemocratică. Nu sea t-o cu multă plăcere şi H vor, totuşi, ca preşedin mei vor fi fericiţi". Mihai de William
peare
cestei ţări —, vă asigur, lor de pîriă la alegeri ? mănă asta cu alte ma iată, în continuare, rezul te ai ţării pe domnul Ion Iulian,’ mecanic: „Frontul 14,90 Studioul ele<
majestate, că nu vă cred Nu vedeţi, nu auziţi ce nipulări care au tot avut tatele anchetei respective. Bieseu,' ales, de' curînd, Salvării Naţionale, dojJS- 14.20 Actualităţi
că aţi dorit să faceţi o se întîmplă în ţâră, ce loc, ciclic, la noi, toate Din 35 de oameni care preşedintele Frontului Sal nul Iliescu şi actualul gu 15.00 Muzică iui
vizită strict particulară agitaţie a provocat însăşi parcă avlnd un singur au fost intervievaţi, doi nu vării Naţionale • Cei „doi vern reprezintă conduce tală de c
cert
în România. Şi nu vă anunţarea vizitei dv. ? ţel — destabilizarea şî, au optat pentru nici o for nehotârîţi" (asupra parti rea de care ţara noastră, 15.20 Teleşcoală (i
cred pentru simplul mo Chiar nevinovată. Nu vă eventual, compromiterea maţiune politică, cinei au delor politice) îl indică, de frumoasă şi bogată, avea 16.45 Limba noasi
tiv că, oricît aţi fi de pot crede şi pentru că şi obligarea actualei gu indicat Partidul Naţional âsemenea, ca preşedinte al de multă vreme nevoie". 16.30 Reflector
16,55 Mica public
bogat, nu vă permiteţi am auzit-o pe excelenţa vernări la abdicare încă Liberal, iar restul de 28 ţării pe Ion Iliescu • In micul ecran
luxul să ţineţi perma sa, regina, spunînd „po. înaintea alegerilor ? şi-au exprimat adeziunea teresant de ştiut şi faptul încă o* precizare: fieca 17.00 Fotbal:
nent, la curtea sau casa porul nostru" — cuvinte Şi nu vă mai cred pentru Frontul -Salvării că spre domnul Radu Gîro- re dintre cei 35 de oameni Universitatea
va — Steaua
dv., o sută de ziarişti, auzite la un proces de fiindcă, bun român şi iu Naţionale. Merită subliniat peanu s-au orientat (din care au răspuns la între pionatul
pentru cronica mondenă Crăciun, în decembrie..., bitor al poporului său, şi faptul pă dintre cei doi întregul grup de 35 de bările noastre au fost de Divizia A. 7
siune direcţi
a familiei în nenumărate tot de la o „regină". Nici v-aţi fi adresat direct „nehotârîţi", unul este me oameni) un subinginer şi acord să le publicăm şi Craiova. In
ziare şi reviste. Căci bo atunci nu mi-au căzut lui şi aţi fi luat infor canic, iar celălalt, mais un muncitor. numele în ziar — o dova- Desene anim
18.50 Studioul ele<
găţia nu cu risipă se a- bine. Acum, nici atît. So maţii direct din ţară — tru. Pentru P.N.L. au optat Sondajul de mai sus a . dă, în plus, că opţiunile 19.30 Actualităţi
dună. Şi atunci, de ce să ţia dv. ne este şi mai nu prin intermediul pre (Joi muncitori, un subingi- fost făcut, desigur, fără exprimate nu sînt „de con 20,60 Semnal
vă însoţească o sută de străină. . sei şi televiziunii unei ner, tminginer şi un con buletine , cu întrebări „ela junctură" şi reprezintă re 20,15 Să vorbim
ziarişti într-o biată vizi Şi-apoi, nu vă cred ţări vecine, cu care şi aşa borate ştiinţific* şi oame zultatul unei analize pro libertate
tă particulară în ţara în pentru că, nu ştiu cum se relaţiile nu sînt cele mai tabil. Cei 28 de oameni ni aleşi din anumite gru 20.45 Roman-follet
„Fetele din
care aţi fost rege şi de potrivesc lucrurile dar cordiale, tot din cauza U- care şi-au pus speranţele pări sociale, în anumite funde şi al unor elaborări 21.50 Pro şi conţi
care v-a prins dorul e- parcă e făcătură, ca şi nor manipulări străine în f A n . sînt lăcătuşi, e- proporţii. A fost, pur şi interioare pline de înţelep Proiectul leg
aprobata şi apoi indezi poporului, dar intime u- lectricieni, mecanici, ope tru organiza:
xact acum, cînd este mai nora care vor să se fo ■ simplu, o discuţie liberă ciune şi maturitate poli dicală
agitată, tulburată şi ne- rabila dv. vizită să se ratori, maiştri, Conducători cu oamenii întitoiţi la lo tică. 22,10 Telesport
mene a manevre politice,
sigură .pe ea însăşi? Al losească de starea actua auto, contabili ete. Fiind 22.30 Studioul ele<
de care am avut mergu lă, tranzitorie, a ţării şi puşi în situaţia de a pre curile lor de muncă din * mm m mm mm-mmmmi 22.50 Actualităţi
cărei popor îşi caută o parte de la Revoluţie în a oamenilor săi. ciza pe cine doresc In I.M.G. Deva. Dar, pentru 23.05 Nocturnă
albie stabilă, îşi caută cu coace — a manipulare, Nu vă .cred, ex-majes- funcţia de preşedinte al cei care ar pune la îndo*
fervoare, spaimă şi sete deci, euvînt la modă. tate, şi vă rog, lăsaţi-ne ială onestitatea unei ast J „M1S S J 1 f D I
de linişte noul făgaş ? Am Pentru că, iată, politi cu necazurile şi greutăţi ţării — una din întrebări fel de microanchete, au SELECŢIUNI Dl
s-a referit şi la
această
avut parte şi pe vremea cieni abili declară pu le noastre, fără a ne mai importantă problemă —, fost notate toate numele • PRIMĂVARA j GRAM’ .1: 5,00
regatului şi după aceea blic inoportunitatea aces aduce altele ! de 33 ori a fost consemnat celor 35 de oameni. Apoi, Emisi > de r<
mte,
coresp,
de dictatură şi totalita tei vizite în această pe răspunsul: Ion Ilietcu, iar cei mai mulţi dintre ei au Informâţu şl muz
rism. De ce să veniţi a- rioadă. . C.P.U.N.-ul îşi NICOLAE STANC1U de două ori, Radu 6âto ţinut să-şi însoţească opţiu ; 1 9 9 0 " : Din presa zilei;
melodie pentru
peam!. * nile cu fraze mal ample. • • 9,05 Public —
9 Mîine, 19 aprilie a.c., f
g la Casa de cultură din g public (Răspunt
cultătorilnr); io,o:
§ Deva va avea loc con- g taţi folclorice; 11
La Timişoara, g cursul de frumuseţe i ra şi spiritul lei
Muzică uşoară di
_ „Miss Primăvara 1990“,f
Fugaru şi Dani i
î etppa pe municipiu. Ini- « tin; 12,05 Memei
zical; 12,30 Pe p
în Vinerea Patimilor' 9 ţiat de Organizaţia Ti-1 şlagărelor; 13,00 1
Deva,#
- neretului Liber
ridlan. Emisiune
• concursul va fi dotat • portaje, corespi
•c u premii In obiecte şt 1 relatări şi inf>
(Urmare din pag. 1) doua", bineînţeles la supra- • bani (1000 de lei pentru J 15,20 Odă limbii
preţ. • eîştigătoare). Pe par-g 16,25 Arii din
ra, a început la 16 decem In faţa Operei se face • cursul acestuia vor evo- g 16,35 Economia -
strucţie, dezvolta
brie 1989 Revoluţia, Placa politică, Aiei e im fel de A- • lua într-un program g Public — radio —
din stingă intrării conţine gora perpianentă, fiecare îşi £ muzical cunoscutele gru-g 18.00 OrelO serii
Fotbal: Dinamo
textul în limbile română ţi spune părerea. Intr-un fel, • puri rock „Semnal M".g reşti — Anderlecl
sirbo-croată iar cea din. de aici se poate lua pulsul 1 din Cluj-Napoca şi • mifinalele Cupei i
dreapta în limbile maghiară politic al străzii. lumea 2 „Riff" din Sibiu, pre-« 22.00 Radiojurnal
fi germană. Pe faţada din vorbeşte tare, în contradic 2 cum şi formaţiile deve- f 24 de ore; 23,05
pentru dumneavo:
spre piaţă, pe lungimea zi toriu, dar fără frică. Ce ta- ■ Z ne „QED* şi „AD-HOC". « Gianna Manini;
dului stă scris eu Utere albe nume ? De toate. Important ! Ş Tîn&ra Irina Bane va i literatura violei; (
te frumoasă, cir
„Trăiască Doina Comea !“. este să fie şi pro şi contra, i I susţine un recital de j tc-a scris; 1,00—5
■, 1
d______ 3 /'_______.
Următorul popas îl facem Pro pentru ce ? Contra cui? ^ 9 muzică folk, iar actorul g stop m\. ,1 noc
în piaţa centrală a oraşu Nici asta nu are importan g Florian Mirca, de la g
lui. Ni s-a spus că aici, in ţă. Dacă vreţi, pro tot şi \ g Teatrul de estradă din g
fiecare zi, la ora 17, în contra tot ! De altfel, cam 1 § Deva, va aduce pe sce- g C I N E M
faţa catedralei, are loc o asta se reflectă şi în puz- , 9 na concursului umorul g
5- /
demonstraţie. Intr-adevăr, deria de ziare ce se ) La Rîu de Meri, ea în toate satele şi oraşele româneşti, tineri şi' vtrstnici au • şi voia bună. • # DEVA: Dragost(
pe scările din faţa catedra vînd sub cerul liber pe ta-' l venit să-şi ia erimpeiul de lumină «i Învierii. Fota NICOLAE GHEORGHIU vitige totul (1
lei, eîteva sute de oameni burete sau chiar direct pe / • • • • • • • HUNEDOARA: C
demonstrează paşnic, cu a- jos în toată piaţa. i nebună, nebună,
— seriile I-II (Mii
fiţe. Se cere adevărul de Ne întoarcem la catedra- J A) ; Sagarmathe i
spre morţii Timişoarei, se lă. Demonstraţia s-a termi- ţ -- B) ; Love sto
S-a creat o situaţie ) I lin spectacol pe care, sperăm, nu-l va mai vedea
repetă obsedanta întreba nat, dar lumea nu a plecat i I ring (F L’ ăra); 1
ŞANI : L<5ve stoi
re: „Cine a tras se ex încă. ring (Parîng);
pun cartoane cu textele specială. Demonstranţii du i I tul pilot de curse
anti-Chiţae. In timp ce pri blocat eu prezenţa lor In- ţ I I iembrie); La trei
vim placa comemorativă trarea in catedrală. Mulţi. nici un român vreodată dragoste (Unirea)
PENI: Comediant;
dedicată eroului martir care timişoreni şi oameni aflaţi fi ! trupul i s-a frint peşte le I Mirai); VULCAN:
« fost împuşcat atei tn în trecere prin oraş do La Aiud şi în alte locuri Jilava, intr-un regim carac făceau parte din arsenalul ra din Valea 1.
(Luceafărul);
timp ce sânta „Deşteaptă-te seau însă să intre in cate I de detenţie ispăşisem tn terizat de oarecare blinde- de metode prin' care dic găturiie eare-t fixau de stilp. Inima piratului
române“ şi flutura tricolorul drală să aprindă o lumina I regim de izolare un număr ţe. Penitenciarul asm nişte tatura încerca si îndepărte Masca le-a cerpt membrilor rut); PETRILA: I
fără stemă, un localnic ne re şi să-şi găsească un loe de ani din pedeapsa io vaci de lapte. Am fost dat ze de sine vinovăţia pentru comisiei să-i semneze o hîr- bat şi o femeie
atrage atenţia asupra zidu bun pentru tfiuta slujbă de care fusesem condamnat, la grajd si le îngrijesc, Bu tie apoi ’« dispărut înghiţit toresc): a n in o a s
(N
veşte Înapoi
lui bisericii, unde cărămida Vinerea Mare, dar nu pu astfel că aveam dreptul tă se^punea problema evadă înfometarea poporului). de pădure eu „Volga" lut pese); URlCANi:
A fast dus tn ,mijlocul
a fost străpunsă şi spartă. teau din cauza demonstran ies la muncă in regimul rii pentru că grajdul era în neagră- Ca un înger al mor- partizani (R e 11
.Ăsta a . fost glonţ de mi ţilor. Aşa că demonstraţia condiţional. O seamă de grădit, iar eu — păzit. Din ringului şi legat la stîlp, «- . . BRAD: Sclava
{Steaua roşie);
tralieră, din TAB sau din s-a încheiat eu dispute di abuzuri sde administraţiei grajd, printr-e mkă jtoegţ, pai la ochi. Pe-o cărărui» AHnlindu-se politicii uma BARZA: Pădurea
tanc, domnule, ascultă ce-ţi vergente între o tabără fi închisorii Văcăreşti tn pri se vedea binişor tn păduri- carosabilă, Cit să facă Mc niste O statelor lumii în rul) ; o r Aş t ie : >
şor cu bărbaţii <
spun eu F. alta. Ce e mai bine să fam, vinţa drepturilor celor ee care adevărata democraţie Moştenire cu bu
Facem, în continuare, tu seara, în Vinerea Patimilor? ieşeam la muncă ne puneau tNTîMPtÂKI OIW „CASA FĂRĂ este de mulţi ani o reali .seriile I-TI (F
rul pieţei. Magazinele care Să demonstrezi sau si: as des in stare de Conflict cu tate, ascultînd de glasul GEOAGIU-BAl:
ap ars sînt în reconstruc culţi sfinte slujbă şi să te aceasta. Intr-o zi i-am în S P F R A N j r p ) raţiunii, în plină revoluţie, ţă suspendată (£
cultură); HAŢEG:
ţie. Dar urmele lăsate de tnchini Mânuitorului î demnat pe deţinuţi eă re România a abolit pedeapsa sul de la margine
coloanele de flăcări fi fum Cel mai mult ne-au im- fuzăm în masă ieşirea la cea de vis-a-vis, care adă unei maşini, a apărut din eu moartea. „Nu-i lua omu cia); BRAZI: Tig
nuşiu — seriile 1-1
sînt prezente pe unde clă presionat însă troiţele din lucru. Instigarea la nesu postea de fapt,,, tacul exe pădure o »Volgi‘‘ neagră. lui ceea ce nuri mai poţi LAN: Ultima n
diri ptnă către etajele su faţa catedralei, trimise din punere este un fapt grav cutării sent inţe lor da con De la volanul ei m co bor D da“„ spun preceptele creş Şeherezadei (Casa
perioara, Ies alimentara cumul şi sfântul Maramu tn închisoare. Imediat am damnare la moarte. Gardia «a personaj mascat. S-a a- tine, Şi România a rede tur#); SIMERIA:
centrală se vînd, afară, ouă, reş în semn de solidaritate fost trecut la izolare şi nul care mă păzea mi-a rit, propiat ida comisia care se venit o ţari creştină. Abo cinai (Mureşul) :
Soluţie d° urgenţ
dte două-trei eofraje de cu Revoluţia oraşului mar propus pentru transferare nu ştiu de ea 1 „Vn«* ti ve» obligaţi» asiste ia lind pedeapsa m moortea, mina), f
persoană, după dorinţă. tir. Basoreliefurile sculpta la închisoarea Jilava, Bă veri o execuţie ?‘\ Bolnă execuţie şi i-a înmînot unei ochiul nici unui român, fie
Coada este snare dar vin- te în inima stejarilor din nuiam eă nu mi aşteaptă vicioasă curiozitate omeneas persoana din grup na plic el judecătorul — care a pro
zarea merge repede. ,£i-l Nord aduceau eu emoţie nimic bun. Pini la urmă, că, l-am spus că vreau. M-a sigilat. Condamnatului i-a nunţat sentinţa, procuror, V R E M E
ţină - Dumnezeu pe Iliescu, privitorilor mesajul de în oameni ta» judecata sănă invitat în tem da mda M feri citite încă a stată sen director de penitenciar soit Pentru azi : vrt
eă mte, ne dă ouă de Sfin frăţire cu Timişoara, de Ve toasă din cadrul direcţiei vedea ca-n palmă lacul ere** tinţa de condamnare la executor si sentinţei, nu va fi normală din p
tele P a şti— zice o bătrâ rificare a Revoluţiei române penitenciarelor şi-ou dat cuţulor - un ring tn mijlo moarte, apoi i s-a esrut moi vedea vreodată cum se vedere termic. Ci
nă. Cei din fur se uită la mde la Timişoara, in toată seama că aveam dreptate, cul căruia se afla un stîlp. tă-ţi exprime ultima dorin frânge sub glonţ trupul con ti temporar nor
ea. Unii aprobator, alţii tm. ţara", dm partea' unor oa şi am scăpat de o asprire Pe o poartă practicată in ţă. „CeremosdahtF acesta damnatului la moarte. Eu cădea ploi" n p
şi caracter
de
Coada cea mai mare este meni simpli, dar ' mari ar a pedepsei. , gardul perutmciarului a fată odată încheiat, matca s-a a- am văzut un asemenea Vîntul va sufla
însă la bere. Se vinde din tişti, cu sufletul eurat ţi Pînâ la transferarea tn adus, sub escortă, tm om propiat de condamnat? i-a spectacol şi-l ţin minte c1te minant moderat i
alimentara, la -o uşă late nobi(, mesaj purificator că alt penitenciar am petre - condamnatul. Fusese cam fixist gura pistolului In zile voi avea, torul sud-estlo. T
turOe minime voi
rală, cu lada. Cine ajunge, tre un oraş peste tare încă I cut (ee ciudat tună acest damnat într-o afeosrs do dreptul inimă* şi a tras’. C. lOANtD prinse între 5 şi 1
bine. Cine nu, o s-o cumpe pluteşte neliniştea ţtfiiar şi euvînt cînd este vorba de delapidări Cu carm. (Ase Cepul condamnatului s-a a- (după relatările domnului iar cele maxln
re mai tîrziu la „mina a în Vinerea Patimilor. I o închisoare l) un timp la menea sentinţe draconic» plecat brusc spre piept, iar Petre Butaş) 13 şl 18 grade.