Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_97
P. 2
CUVTNTUL LIBER h
P a9 ?
A C E L A Ş I G t N D , A C E E A Ş I
„Ne-am recăpătat demnitatea pi libertatea" „Temerari scormoni democraţiei, Intărlndu-se dap, Ia Măgura-Brădişor
tori ai adîncurilor, mine tot' mai mult convinge — Keeulai Mihăilă şi Ni-
rii de ia Barza, geologii, rea că acum, tntr-adevăr, eolae Sttnga, la Valea
neobosiţi exploratori ai de munca noastră depin Arsului — Gheorghe Lu-
In sectoarele de producţie din subteran, chiar a câtorva maiştri şi şefi de echipe, bogăţiilor ascunse de te? de bunăstarea noastră". pea şţ Ion Nan, sînt nu
din marca cariera de la \ al ca Arsului, iii care de fapt eu şi fost schimbaţi. mina zilei, îşi fac mese In sectoarele «te pro mai cîţiva din destui fricii
Uzina de 'preparare a minereurilor, ' atelie Dar, in procesul democratizării, bt in ria nu numai cu profe ducţie Valea Morii, Mu- mineri
rele mecanice aflate la suprafaţa minei, peste staurării cu adevărat a dreptăţii fi liber sionalism, dar şi cu ma sariu I, Măgura-Brădişor, Dacă minerii sînt pre 1!
u
tot acolo unde se munceşte pentru ca din a- tăţii, normalizarea a devenit firească. Muie re pasiune — sublinia în Brigada de reparaţii ocupaţi pentru a munci
dîncurile pământului să fie extrase Şi pre rii şi-du reeîştigat drepturile răpite cu atîta ing. Andrei Kîszely, di şi confecţii metalice. In cu « i i i mult spor, con ii
cruzime de regimul ceduşist, de tristă amin rectorul întreprinderii 1:
lucrate cit mai multe minereuri complexe, tire. Âu crescut salariile, sporurile pentru. carieră sau la Uzina de siliul de administraţie al
te simte pulsul nou dl. atmosferei destinse, lucrul în schimbul III, în sărbători legale miniere Barza. Vreau să preparare a minereurilor întreprinderii miniere
td libertăţii fi demnităţii umane aduse de subliniez fosă că, după se observă o intensifica Barza, cît şi conducerile
şi îp tilde de duminică. în plus, se lucrea cîţiva ani de cruntă, ne M
Revoluţia din Decembrie 1989, In discu ză S zile pe săptămână. uAltfel venim acum re a activităţii produc • sectoarelor de producţie «
ţiile noastre eu minori, preparatori, lăcătuşi, la şut — ne spunea minerul Muntsanu Rd- , miloasă exploatare, mai tive, dorinţa oamenilor aii In atenţie continua 1!
de a munci mai bine, de
a
ales din perioada ceau-
electricieni,' cadre, lehnico-inginereşti, au fost man, de-la sectorul Măgura-Brădişor. După şistâ, abia acum, iu tim a cîştiga mai mult. Este îmbunătăţire a condiţiilor
exprimate simţămintele omului ce se tonte •Revoluţie, multe -lucruri t-ass schimbat în imposibil să pot aminti de muncă, printre care un
Cu adevărat liber. Deşi nici aici n-au lipsii bine, Sinterrl liberi, putem să ne exprimăm pul scurt ce a trecut de pe toţi cei care, prin hăr Isc central tt ocupă me 21
21
la Revoluţia din Decem
unele „convulsii", momente de stagnare a deschis părerile, cerinţele. Venim cu. drag brie, se poate vorbi şi ţa nicia lor, contribuie la canizarea unor lucrări Ti
producţiei şi biliar unele greve, de mai la sut, fiindcă şi condiţiile de-muncă sînt noi de adevărata pasiu creşterea producţiei de miniere, perfecţionareii Z
mult timp activitatea productivă a intrat mai bune, masa servită la intrarea în mitli ne şi dragoste pentru minereuri extrase «fin tehnologiilor de extrfe^ş X
In normal. Fiindcă şi la Barza, mai ales în este îndestulătoare.. Adevărul este că ne-am muncă, care cîştigă soi ■ subteran. La sectorul Mu- în subteran, In cariera
unele sectoare de producţie, muncitorii sat recăpătat demnitatea }î libertatea'. Aseme carate, fiindcă, ia sflr- sariu I — Traian Poenar Valea Morii şi în uzinele
fost nemulţumiţi de activitatea sau compor nea gînduri, trăiri sufleteşti, ne-au confir şit, prin jertfo eroilor şi Azarie Mic, la .secto de preparare, îmbunătă
tamentul anumitor cadre de conducere fi mat fi alţi interlocutori. patriei, sin tem pe drumul rul Maria — Gheorghe ţirea microclimatului la
deplinei libertăţi şi al Leonte şi Grigore Ursă- subteran, multe altele. c
s,
11
M
HĂRNICIA { 7
0 problemă prioritară MESERIAŞILOR « 2 C
RESPECTAREA NORMELOR DE LA SUPRAFAŢA • n
tn cadrul Brigăzii dc T
DE PROTECŢIE A MUNCI reparaţii şi confecţii _
metalice, al atelierului 4
mecanic de ta Intre prin- 1
Activitatea în adine uri, cursurile de . instructaj, derea minieră Barza, ţ
în ‘ abataje, pe întinsele încheierea cursului de in lucrează mulţi meseriaşi 4
galerii ale întreprinderii struire nu înseamnă ter e « « temeinică pregăti- 4
miniere Barza, dar şi în minarea procesului de re profesională şi expe- 4
carieră sau la uzina de însuşire a cunoştinţelor ricnţă «n producţie. B .
preparare presupune sta necesare lucrului în con confecţionează zilnic un ^
bilirea unor măsuri, şi re diţii de securitate.. Fiind mare număr de piese .
guli stricte de respecta că, la locul de muncă, de schimb pentru ma- 4
re a normelor de protec maiştrii, şeful de echipa sini şi inhalaţii minie-
ţie a miincii. Şi la Barza, respectiv efectuează in re, confecţii metalice,^
Valea Morii sau Gu- struirea concretă în func eoiiviî pentru puţuri, 4.
rabarza, consiliul de ad ţie de condiţiile de mun tuburi de aeraj, picoa- 4
ministraţie âl minei, bi că ale fiecărui salariat. ne şi multe altele. B j
roul. de protecţie a mun Cu toate aceste in se mîndresc pe bună 4
cii, factorii răspunzători struiri, procesul însuşirii dreptate cu minimaşinap
de la sectoare şi forma depline, temeinice a cu de încărcat -tip Barza". 4
ţii de lucru se preocupă noştinţelor nu încetează In acest an se vor pro- 4
insistent de instruirea — preciza tehnicianul duce 10 maşini dc iu- f
corespunzătoare cu nor Maria Oprea. In prima căreat, din care 5 pen- g
Vedere de ansambltt din triajul întreprinde*»* miniere Barza,
liniilor
mele de proteeţie a mun sîmbătă, din primele 3 ferate înguste pe cârti circulă în 24. de orc în jur «ic 2 vagonul! demonstrează activi tru alte unităţi minie- f
cii şi de urmărirea aten luni de la angajare, mi tatea ce se desfăşoară in transportul minerilor subteran ş i'la suprafaţă, precum re din cadrul Centralei t
tă a respectării lor. nerii trebuie să se pre şi extragerea minereul ui şi transportul tul ta antezdrobltor, de unde fa apoi drumul, minereurilor Deva. •:
— Consiliul de admi zinte ia. Cabinetul de pro cu funlculartti, spre Uzină de preparare din Uurabărza. 1 m m m. m m » • • • • • •
nistraţie coordonează în tecţie a muncii unde are
deaproape întreaga acti loc o verificare a "cunoş
vitate ce se desfăşoară tinţelor dobîndite şi o 4,4 M ILIO ANE LEI S Comiţiile de viaţă şi de lucru ale oamenilor
şi în domeniul protecţiei instruire suplimentară, ce PENTRU ţ
muncii r-» ne' spunea o efectuează . cele mai \ ECHIPĂMENTE \ „Sindicatul liber de la .-întreprinde-' dul în care fi se repartizează minerilor T
lalieorgltc Neag, inginer bune cadre tehnico .'r,gi- s Tea minieră /Barza s-a" constituit pe baza locuinţele, eahe sînh condiţiile de asigu P
şef cu protecţia muncii nereşti. Pregătirea pri DE PROTECŢIE ( opţiunii libere, democratice, ayînd ca rare a căldurii, electricităţii şi apei. ti
la I.M. Barza. în fiecare vind însuşirea normelor \ Ca şi ceilalţi mineri, S scop să apere şi să asigure drepturile Desigur că toate acţiunile ce se în N 0
lună, în: consiliul de. ad fundamentale a !e~ munci tor ilor, intelec treprind de către sindicatul liber‘ pen tî
de protecţie a muncii «e s şi cei de la Barza au ţ
ministraţie se discută ca încheie după trei luni de cttnosctrt din plin «gri- i tualilor şi ale celorlalte categorii socia tru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă 0
punct distinct' situaţia la data angajării, cind a * le, indiferent de naţionalitate, convin şi de trai ale muncitorilor au ca scop s n
ja deosebită" ce li s-a
respectării normeior de fiecare viitor miner este ■V purtat în regimul ceau- y geri politice său religioase;— ne decla final perfecţionarea activităţii în proee-'
protecţie a muncii pre- sbpus unei examinări şist pentru asigurarea ( ra liderul sindicatului liber de la I.M. sele de producţie, creşterea producţiei C
lucrtndu-se şi cu acest profesionale şi de cunoaş Barza,- Mi hai Mariş. Pentru coordonarea de minereuri complexe şi a substanţe (1
ix
prilej unele ab utn sau tere a măsurilor de pro condiţiilor de muncă dc ? activităţii au fost aleşi 45 de membri îrt lor prelucrate pentru ca întreprinderea, G
accidente ce iu ioc în tecţie a muncii, dup'ă ca a scoate. 13 suprafaţă T consiliul sindicatului liber şl 11 mem salariaţii ei să prospere. La toate sec O
cadrul întreprinderii sau re se şi hotărăşte anga cit măi mult minereu. | bri în biroui executiv. Chiar de la con toarele de producţie s-au aplicat o se S
Dar numai ei ştiu cum 1
în unităţi ale Centralei jarea definitivă şi- înca stituirea sa, sindicatul liber a militat rie' de măsuri care au făcut să crească P I-
minereurilor Deva. Ase drarea în categoria res trebuiau să lucreze ■■ pî-, „. , cu perseveceaţă pentru soluţionarea pro posibilităţile de ciştig ale minerilor, în B
n i la Revoluţie,' în a- y
menea prelucrări au loc pectivă de salarizare. blemelor legate de drepturile sociale ale condiţiile reducerii săptămînii de lucru ti
şi în. sectoarele de , pro 1 cfinettri, cu cizme şi sa membrilor săi. In cadrul platformei- şi creşterea timpului de odihnă şi re B
n
Pregătirea salariaţilor,
ducţie. însuşirea cunoştinţelor şi s lopete rupte, ale căror program sînt înscrise eu claritate toate creare a , minerilor. Acum e foarte im T
termene de uzură erau
Dar. pentru a pute» ti respectarea strictă a nor s fixate de ta,.. Bucu- ţ direcţiile de acţiune sindicatului li portant ca fiecare miner, fiecare mun I-
respectate întocmai nor melor de protecţia mun s rbştu 1 ber între care se detaşează acţiunile ce citor de la Brigada de construcţii sau
mele de protecţie a mun cii sînt asigurate de efec In acest an, suma a- î se întreprind în domeniul social şi al Uzina de preparare să Înţeleagă că de
cii, acestea trebuie să fie tuarea unui control rigu fectată pentru asigura- / drepturilor Ce li se cuvin minerilor, care propria lor activitate este legată şi rea
bine cunoscute de către ros, permanent ce îl efec rea unor echipamente / să asigure desfăşurarea normală a între* lizarea beneficiului întreprinderii, dar
toţi' salariaţii. . In acest tuează zilnic şefii de sec .s de protecţie este mai 5 gii activităţi economice, în vederea pu şi bunăstarea familiilor «ie mineri şl
scop, fiecare nou salariat toare şi brigăzi, maiştrii, mult decit dublă faţă de i nerii la dispoziţia economiei naţionale preparatori. Iată de ce în sectoarele şi
mi-şi începe activitatea cît şi- personalul din . ca \ anul trecut. S-au alocat 1 a unor cantităţi însemnate de substanţe formaţiile de lucru unde există o ordine
în produdţie pînă nu e- drul. unor servicii, orga \ IA milioane le* pentru ‘ metalifere şi nemetalifere. şi dîseipli a i liber ebnsîmţiiă se obţin' fi ti
După cum preciza liderul sindicatu rezultate bune şi, bineînţeles, se reali-
fectu&azâ instructajul de. nizat în comisii de con \ materiale igienico-sani-ţ n
la 5 la 10 zile-pentru cei trol, care urmăresc în tarp, instalaţii de ven- ţ lui liber de Ia I.M. Banta, consiliul, bi zează şi cîştiguri corespunzătoare, Secre r«
care se angajează in. sub mod concret cure se des tilaţie corespunzătoare) roul, membrii acestora slnt în perma tarul biroului executiv al sindicatului
teran şi 3—5 zile pentru făşoară instruirile înain în siibteran, echipamen- ţ nentă angajaţi In rezolvarea unea- pro liber, mineral Sandu Matei, sublinia: pi
ei
muncitorii de la suprafa tea începerii şutului sta te de protecţie a mun- 1 bleme curente, între eare, la data con «A v ea toată convingerea eâ toţi jM- ti‘
ţă, Există în acest scop rea căilor ’ de acces, res d i / vorbirii noastre, transportul cu autobu neiui noştri liberi şî Independenţi Îşi Vor ci
vi
o şcoală special amena pectarea monografiilor de zele în convenţie al minerilor de acasă pune în valoare calităţile lor profesio- si
la locurile de muncă şi retur, ocupa un nale, pentru ca, în cel tsal scurt thnp,
jată, unde este o bună lucru, realizarea corectă, ni
loc centraL Nu sînt uitate nici proble toate echipele să dea1 un randament in tr
dotare eu materialul di a aerajului, siguranţa de c i
dactic necesar, prectlm şi muncă In fiecare abataj Pagină realizată de mele sociale care privesc asigurarea dicat, conform noilor condiţii, superi 20
specialişti care susţin etc. SABIN CERBU condiţiilor de muncă, servirea mesei oare de muncă şi viaţă asigurate tutu
gratuite la intrarea în mină, dar şt mo ror minerilor".