Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_99
P. 2

pag.  2                                                                                                             CUVINTUt LIBER  N*.  9*#  STMBA1





                                                                                                                                                Azi  *e  în­
                                                                                                                                              cheie  aduna­
                                                                                                                                              rea  generală
                                                                                                                                             .  a  scrutărilor
                                                                                                                                              din  Rotaftnla.
                                                                                                                                              Timp  de  mai
                                                                                                                                              multe  zile  au
                                                                                                                                              fost  dezbătute
                                                                                                                                              aspecte   -ale
                                                                                                                                              activităţii  vii­
                                                                                                                                              toare  a  Uniu­
                                                                                                                                              nii  Scriitori-
                                                                                                                                             • lor»  care   în
                                                                                                                                              perioada   de
                                                                                                                                             după  Revolu­
        Răposatul  „festival  naţio­  CONTRAPUNCT                              e  nevoie.  Restul  ti  vor  face                             ţie şi^a  dofetn-
                                                                                                                                              dit  adevărata
      nal“  a  fost  o  enormă  farsă                                          adevăraţii  oameni  de   cul­                                   autonomie»
      şi  rămînc  una  dintre  cele                                            tură,  adică  aceia  pentru  ca­  •                           condiţie  abso­
      mai  penibile  amintiri   ale                                            re  cultura  nu  e  o  chestiu­                               lut   necesară
                                                                                                                                             pentru
                                                                                                                                                    afir­
      „epocii  da  aur“\  Cu  o  scan­  Perspectivele culturii                 ne  de  serviciu,  ci  de  viaţă.                             marea  adevă­
      daloasă   risipă  d e' energii,                                          Ne  aşteaptă  o  muncă  imen­                                  ratelor  valori,
      de  timp  şi  de  bani,  masca­                                          să  şi  acaparantă.   Profesio­                               fnlăturîndu-se
                                                                                                                                              amatorismul
      rada  era  destinată  unicului                                           nismul  artistic  se  cere  repus                             păgubitor* im­
                               competenţă.  Şi  trista  retro­  depind  de  acum  exclusiv  de                                               postura  care
      scop  al  celebrării   cultului                                          în  drepturi,  înţeles,  respec­                              a   întunecat
      imbecilităţii  pe  calea  min­  spectivă  ar  putea  continua,   felul  în  care  vom  gîndi,  de                                      atîţia  ani  scri­
                              dar  lucrurile  sîht  prea  bine   iniţiativa,  noastră,  de  idei­  tat,  dotat  cu  instituţii  spe­          sul  românesc.
      ciunii.  corale,   agrementată   cunoscute  ca  să  mai  insist. .   le,  de  talentul,  de  vocaţia   cifice.  Cartea  şi  spectacolul   în  fotografie
      Cu  paiele  şi  ţipurituri.  Ca­  Ceea  ce  e  important  acum   noastră.  Toate  acestea  sînt   de  calitate  trebuie  să   pă­      —  poetul  Mir-
      podopere  ale  geniului  popu­  e  că,  slavă  Domnului,  „fes­  de  acum  libere şi  nimeni  nu   trundă  alît  în  lumea  sate­      cea  Dincseu.
      lar  erau  murginalizdle   în   tivalul"  nu  mai  e   fole,   le  va  mai  putea  obstruc-   lor  cit  şi  în  aceea  a  cartie-
      beneficiul  ilicit  al  unor  tex­  ele !).  Chestiunea  e:  ce  pu­  ţiona  sau  aservi  unor  sco­  relor-dormilor  din   oraşele
      te  inepte ■ numite   „folclor   nem  în  locul  lui ?   A  ră­  puri  extraculturale.   Acum   industriale.  Marele   public
      nou",  care-şi  găsiseră,  bine­  mas  Un  vast  loc  gol:  cu  ce-l   se  va  vedea  ce  poate  fie­  trebuie  deprins  să  facă  deo­
      înţeles,   ţi   „teoreticieni",   umplem ?  S-au  eliberat  re­  care.  De  acum  se  va  şti  cu   sebirea  promptă  şi  exactă   Neculai  Chirica:  „MELANCOLIE"
      Kitschul  în  varii   ipostaze   surse   materiale,   energii,   certitudine  cine  e  cu  ade­
                              timp,  disponibilităţi   crea­  vărat  -om  de  cultură  şi  cine   între  artă  şi  kitsch.  Se  im­
      tropăia  victorios,  pe  trupul   toare:  cum  le folosim ?  Cum   nu  e  decît  un  „activist",   pune  reluarea  tradiţiei  con­  Din  vechiul  „triunghi”  al  traducătorilor-poeţi  hunedo-
      umilit al adevăratelor  Palori,                                                                    reni,  reprezentat  prin  Dan   Gonstantinescu,  Iv  Marti.'
                              ţi  ce  vom  semăna  pe  aceas-   la  fel  de  (ne)priceput   în   ferinţelor,' compromise   de
      iar   profesionismului   ar­  tă  mirişte,  astfel  incit  să   cultură  ca  fi  in  agricultu­  „expunerile“   tembelizante   novici  şi  Neculai  Chirica,  autorul  volumului  „MELAN­
      tistic  ii  era  opus  şi  impus,   devină  un  loc  cultivat,  care   ră.  Nu-mi  fac  iluzii:  opor­  ole  defunctelor  cabinete  de   COLIE"  iese  din  nou  astăzi  în  întîmpinarea  cititorului
      ca  model  infailibil,  amato­  să  rodească  autentice  va­  tuniştii,  veleitariiţ  graf orna­   de  poezie,  cu  a  doua  sa  carte  de  versuri  proprii,  după.
      rismul  indecent  ţi  averte-   lori ?          nţi, diletanţii semianalfabeţi,   partid.  Şi  eîte  altele,  treabă   „Simfonie  fa  albastru"   (Ed.  Cartea  Românească,  1983),
                                                                               cit  încape,  pentru  cel  p u -.
                                Reţete  nu  există..  Nu  vor   „naivii'   (făcuţi  ţi  nu  năs­         Ucenicind  la  şcoala  unor  „monştri-sacri"  ăi  poeziei,  în-
      braţ.  Concursurile  pe   ace-                                           ţin  două  decenii...  Dar  ce   cepînd  cu  William  Shakespeare  şi  Francois  Villon  şi
      eaţi  ternă  dată  se  subsli-   mai  exista  nici  indicaţii  fi   cuţi)  nu  vor  pieri  nicicind.
                              orientări.  Se  pare  că  asta  ti   Dar  azi  imposturii  i  se  poa­  ne  facem,  că  ri-avem  „indi­  sfîrşind  cu  Rudyard  Kipling  şi  Kostas  Varnalis,  Neculai
      tuiau  creaţiei  solitare  şi  la­  sperie  pe  unii  pînă  la  para­  te  zice  impostură,  iar  valoa­  caţii" ?  Dacă  „se  interpre­  Chirica  şi-a  însuşit  pe  deplin  lecţia  maeştrilor  săi,  tre-
      borioase,   singura ’■  viabilă,   lizare.  Da,  va  trebui   să   rea  poate  fi  afirmată  şi,  la   tează" ? 1  cînd  cu  brio  „examenul"  adevăratei  Poezii.
      iar  prezenţabilitatea  festivis-   gîndim  singuri.   Şi,   mai   nevoie  apărată,  în  cîmp  des­  Trebuie  spus  dintru  început   că  această  poezie  nU
      ti  trecea   drept   talent  şi  mult:  perspectivele  culturii  chis.  De  mai  mult  nici  nu  RADU  CIOBANU  se  adresează  unui  cârc  ezoteric  de  aşa-numiţi  iniţiaţi  în
                                                                                                         limbajul  ocult  al  poeziei  ermetice;  ea  coboară  din  tur­
                                                                                                         nul  de^fildeş  fa  Agora  vieţii cotidiene:  „Nu  m-âm  închis
                                                                                                         habotnic  în  chiliş/  precum  un  sfînt,  că  nimb  pe  frunte
                        I I  E u   c u   c i n e    v o t e z   ?    "    (  I I )                       n-am/  sînt  omul  ce. continuă  un  neam/  a  cărui  casă  n-a
                                                                                                         rămas  pustie...*.  ' ;
     Ţinînd  seama  de  sub ti*   într-un  chef 1”,  („ ... dă-i  cu   plica  raţională  a  unui  om   cuvinte  vin  să  întărească   Sentimentul  preponderent  al  acestei  poezii  este  iubi­
    litatea  şi'  rafinamentul  cu   bere,  dă-i  cu  vin...").   B,  căre-şi ,dă  seama  de  inuti-   ideea  că  nu  sînt  rostite  de   rea,  la  care  se  adaugă  meditaţia  gravă  asupra  tîlcurilor
    care   marele   dramaturg   prima  şi  singura  iui  apa-' ?  litatea  votului,   de  faptul   Un  ora  aflat  sub   efectul   existenţei.  Rostirea  e  fluentă,  cuceritoare.  -  Asemenea
    şi-a  construit  comediile,  -de   riţie  cînd  turmentarea  sa   că  nu  e  o  grupare  politică   băuturii  ce  întunecă  jude­  unui  rîu  de  munte  ce-şi  împlineşte  apele,  limpezindu-se
    potenţialul  semantic  al  cu­  e  mărturisită  concret:  „A   mai  bună  decît  alta  şi  nici   cata  şi  estropiază  vorbirea.   mereu  prin  curgere,  aspiraţia acestei  poezii  este  a  puri­
    vintelor  şi  expresiilor  puse   făcut.cinste  dl.  Nae...  l-am,  un  candidat  mai  puţin  în­  Dimpotrivă,  '  In  .  această   ficării,  a  decantării,  pînă  la  transparenţa  calmă  a  Mării,
    fa  gura  personajelor,  pre­  băut...  oo !  l-am  băut!”.  E   setat  de   putere  decît  ce­  demnă  şi  acuzatoare  repli­  presimţită  ca  integrare  armonioasă  în  Marele  Tot  uni­
    cum  şi  ideile  şi  simboluri­  apariţia  cînd  şi   întreabă   lălalt    că  întîlnim  expresii  dense   versal.
    le  pe  care  aceste  persona­  de  trei  ori  „Eu  pentru  ci­  Tot  cu  prilejul   acestei   şi  tăioase,  încărcate   de   Poezia  lui  Neculai  Chirica  este  rezultatul  unui  trava:
    je  le  poartă  în  opera  lui   ne.. votez       apariţii,  Cetăţeanul  îl  în­  sentimentul  demascării  şi   liu  susţinut. asupra  cuvintelor  —  cuvinte  care  îmbracă
    Caragiale  sub  o  mască  sau  ;   Fărâ  a ' afla  dacă  a  măi .  fruntă  tranşant Şi  sarcastic   condamnării:  „mă  lucraşi",   „ţmuta  de  rigoare"  (pentru  a  folosi  o  sintagmă  atît  de
    etlta,  socotim.;  că  semnifi­  băut  sau  nu,  el  reapare  . Chiar  pe  Gaţavencu:  „Şi  zi,   „nu  pentru'  cinstea  obrazu­  dragă  poetului)  a  prozodiei  clasice,  a  versului  cu  rimă
    caţia  Cetăţeanului  din  „O   în   ăceeaşi  zi,  după-masă   mă  lucraşi,  ai ?  Adică  dă-i   lui";  „ca  să-mi  faci  pontul   şi  ritm...  Aparent  încorsetat  în tiparele/ reclamate  de  fot»
    scrisoare  pierdută"  e  mult   (în  scenele  12, 13  şi  14,  din   pu  bere,  dă-i  cu  vin,   nu   cu  scrisoarea"  —  expresii   ma  fixă  a  sonetului,  autorul ■ „MELANCOLIEI”  caută  să
    mai  importantă  şl  comple­  actul  al  II-lea),  cînd,  .  la   pentru  cinstea  obrazului...   ce  se  constituie  fatr-Un  a-   traducă  prin  vers  acel  simbure  inefabil  al  poeziei,   al
    xă  decît  ni  se  pare  la  pri­  obsedanta  sa  întrebare  „Eu   pentru  ca  să-mi  faci  pon­  devărat  rechizitoriu  .făcut   inspiraţiei,  în  sensul  pe  care  îl  întrevedea  Rilke,  atunci
    ma  vedere.,   '         pentru  cine  votez ?“,  Tipă­  tul  cu  scrisoarea...  bravos!   fa  limbaj  specific  măreîui   cînd,  în  „Scrisori  către  un  tînăr  poet",  referindu-se  la
     El  apare  pentru  prima   tescu  îl  sfătuieşte  cu  in­  dom’le  Nae",  Convingerea   dramaturg.  celebrele  sale  „Elegii  duineze",  afirma:  Pe  ţărmul  mării,
    dată  în  scenele  7  şi  8  din   diferenţă  şi  cinism:   „Vo­  noastră ’ este  că  şi  aceste  Praf,  DUMITRU  SUSAN  la  Duine,  am  auzit  (â.n.)  primul  vers...   Acest  mod  ro­
    actul  I,  cînd  mărturiseşte   tează pentru cine pofteşti.-*                                       mantic  de  abordare  a  poemului  nî-1  relevă  pe  autorul
    lui  Tipătescu  că  a  găsit  o   Răspunsul   Cetăţeanului:                                          „MELANCOLIEI"  ca  pe  un  vechi,  în  sensul  prim,  nu  de­
    scrisoare  a  acestuia  către   „Eu  nu  poftesc  pe  nimeni,                                        suet,  al  cuvintului,  tonul  elegiac  al  sonetelor  conţinînd pe
    coana  Zoe  şi  că  i-a  fost  fu­  dacă  e  vorba  pe  poftă.,."   POŞTA  REDACŢIEI                alocuri  inflexiuni  ironice,  mai  aproape  de  poeziâ  ulti­
    rată  de  Nae  Câţavencu  ca­  ni  se  pare   deosebit   de                                          mului  deceniu...  O  ironie  calmă,  înţeleaptă,  integrată  fi­
                                                          Itfntt  C.  Setea  —  Deva.  în­
    re  l-a  îmbătat:  „Fă-ţi  idee,   semnificativ  deoarece   nu   trebarea   Olariu   Romeo   Vicenţiu j  resc Jn  discursul  poetului.
                                                                 dumneavoastră  o  —  Hunedoara.  O  scriere  sa-  .
    de  alaltăieri  seara  (cînd  a   seamănă  deloc  cu  lipsa  de   supunem  atenţiei  şi  colegilor  tirică  şi  mai  mult  nimiG.  |
    găsit   scrisoarea . —  n.n.):  raţionament  a  unui ’  tur­  noştri  de  la  celelalte  ziare   Lucian  Nicolae  Clndea  —   Cu  alte  cuvinte,  intre  atîtea  modele  antilirice  de  as­
   ptaă  azi-dirnineaţă  s-o  duci  mentat.  E  mai  degrabă  re­  ee  apar  tn  judeţ:  „Pe  cînd   Hunedoara.  Ne  puteţi  scrie j   tăzi,  poetul  Neculai  Chirica  îşi   afirmă  în  continuare
                                                        la  Deva  o  revistâ   literară   oricînd  doriţi   dumneavoas- I   crezul  nedisimulat  în  puterea  tămăduitoare  a  cuvintelor,
                                                        sau  suplimente  ale  ziarelor,   trâ.       i
                                                        unde  să-şi   aibă  şi  poeziile                 ştiind  că înainte  de  toate  poezia  înseamnă  chin  solitar,
                                                        locul  lor ?**,.  Răspunsul  nu-l   Dorina  Bogdan  —  Ilia.  In- I   acea  „boală  de  origine  divină",;  cum  definea  cineva  în
                                                        Cunoaştem  încă.       teresant  crochiul  dv.  de  pri- '   mod  fericit  poezia  —  fiecare  carte  tipărită  fiind  o  boală
                                                          Ranga ‘Marian  Emil  —  De­  măvarâ.       ]
                                                        va.   Poezia ■  dumneavoastră   Nicolae  ,  Moţ  —  ZdrapţI:  |   învinsă.  Fără  a  adera  la  o  anumită  modă,  Neculai  Chi­
                                                        aduce  mai  mult< a  proză.  E  Ne-am  Însuşit  critica  dum- ,   rica  rămîne  o  voce  distinctă  în  contextul  poeziei  actuale.
                                                        bine  să  fim  ceva  mai  atenţi  neavoastrâ,  nu  însă  si  cea i
                                                        cu  ce  trimitem  redacţiei.  adresată  colegilor  de  breaslă.  |                 IO AN  EVU
                                                                     Mărturii  grăitoare  ale continuităţii
                                                        O   splendidă  expoziţie  de   munca,  obiecte  care  înglo­  rat  conceput  şi  realizat  de   al  judeţului  nostru.   Unele
                                                      tehnică  populară   se   află   bează  deopotrivă  valoare  şi   el  însuşi.  dintre  acestea  Sînt  aduse  în
                                                      deschisă  în  bolul   muzeului   frumuseţe  artistică.   Menţio­  In  expoziţie  sînt  prezente,   patrimoniul  Muzeului  de artă.
                                                      din  Orăştie.  Sînt  reunite  ,o-   nam  cîteva  dintre  exponate:   de  asemenea,  teascuri,  scaun   din  Orăştie,   altele  vor  fi,
                                                                                                                                  conservate  pe  locul  în  care
                                                      biecte,  instalaţii   reprezen-  fastul   pentru  copt  pîinea,   de  curelor,  un  interesant  fil­
                                                      tînd   domeniile   ceramicii,  rîşniţa  pentru  măcinat  gră­  tru  de  piatră  pentru  apă  po­  «u  fost  descoperite  —  satele
                                                                               unţe,  lespedea  de  prăjit  se­  tabilă  din  zona  minelor  au­  Gosteşti,  Ludeşti,  Orăştioara
                                                      prelucrării  metalului,   con­  minţe  oleaginoase,  furca  de              de  Sus,  Sibişel  ş.a.,   toate
                                                      strucţiilor  laice  şi  de~  cult   tors  cu  pedală,  spetele  pen­  rifere,  pive,  joagăre,   căru.   constituindu-se  în  bunuri  de
                                                                                                         cior ţărănesc  de  mină,  o  ma­
                                                      reprezentînd,  cu   prioritate,  tru  războiul  de  ţesut  în  ca­          mare  preţ  ale  parcului  na­
                                                      zona  etnografică  a  Orăştiei.   să.  O  instalaţie  mai  compli­  chetă  a  unui  şteamp  auri­  tural  Grădişte-Cioclovina.  Şi
                                                      Impresionante  sînt  mai  ales                    fer.  „în  jurul  unor  astfel  de   deopotrivă  în  puternice   şţ
                                                                               cată  o  constituie  moara  de   obiecte,  ne  mărturiseşte  mu­
                                                      instalaţiile  tehnice  care   se   mînă  dotată  cu  măsele   de   zeograful  şi  artistul   plastic   grăitoare  ' mărturii  ale  vie­
                                                      bazează  pe  folosirea  focu­  lemn  pentru  a  transmite  miş­  Nicolae  Adam,  s-a  constituit  ţuirii  continue   milenare  a
                                                      lui,  apei,  a  forţei,  manuale   carea  de  rotaţie,  principiu           poporului  nostru  pe  aceste
                                                      şi  animale  ş.a.        folosit  şi  de  Ion. Stoica  din   viaţa   socială  a  aşezărilor   meleaguri  încărcate  de  ne­
                                                                                                         umane,  a  luat  fiinţă un  mod
                                                                                                                                  pieritoare  istorie,  de  forma­
                                                        Vizitatorul  se  opreşte  cu  Ormindea  la  realizarea  apa­  de  comunicare  între  membrii   re  «  limbii  şi  neamului  ro-
                                                      un  deosebit  interes  în  faţa   ratului  său  de  zbor,   care,   acestor  comunităţi.   Muzeul
                                                      fiecărui  obiect  expus,  admi-   înîr-o  formă  mult  îmbunătă­  are  în  atenţie  spre  cerceta­
                                                      rînd   ingeniozitatea   popu­                                                Cj  iniţiativă  generoasă,  de
                                                                               ţită,  a  fost  preluată  de  ma­  re,  în  primul  rînd  astfel  de   mare  încărcătură  emoţională
                                                      lară,  a  creatorului   anonim   rele  inventator  şi  aviator  Au­  obiecte,  instalaţii  aflate   în   care  merită  stima  şi  admira­
        Moara  de  mînâ  aflată  în   expoziţia  deschisă   la   care  a  imaginat  şi  realizat   rel  Vlaicu  în  Transmisia  spre   funcţiune  în  zonă,   dar  şi   ţia  noastră.
    Orăştie.                                          obiecte  în  gospodărie  ţără­  cele  două  elice  contrarota-   alte  în  vetre  de  locuire  cu­
                           Foto  NICOLAE  GHEORGHIU   nească  pentru  a-şi   uşura,  tive  ale  aparatului  de  zbu--  prinse  în  actualul   teritoriu  MINEL  BOC IA
   1   2   3   4