Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_99
P. 3

JMINICĂ, 22  APRILIE  1990
                                                                                                                                                   pag.  3

             Anotimpurile  siderurgiei                                       IC   A   L   E   I   D   O  S C O P

       (Urmare  din  pag.  I)  tăţii   combinatului  de.  la   Fără  Îndoială.   S-au |
                             Hunedoara  vor  fi   rodul   extins   deja  competenţele «
    venirii  în   continuare  a  > colaborării directe  a  minis­  pentru  unităţile  din  meta- |                                   — ţ- Scuzaţi-mă.   dom-  j
    combinatului  de  la  Hune­  terului  cu  consiliul  de  ad­  lurgie,  deci  şi  pentru  C.S. *   Reflecţia  zilei         j
    doara,  pentru  îmbunătăţi,   ministraţie  şi   specialiştii   Hunedoara,  în  ceea  ce pri- |                                 I nule  doctor,  dar  pacien­
                                                                                                                                    tul  care  de-abia  a  ieşit
    rea  condiţiilor  de  muncă   institutelor" de   proiectare   veşte  problemele  de  plani- J
    si  mediu ?          ■*'■■■  din  cadrul Ministerului  In­  ficâre,   de  investiţii,   de |   "Spiritele  m ediocre  condam nă  de  obicei  i   de  la  dv.  cu  fişă  de  ora
      —  Măsurile   întreprinse   dustriei  Metalurgice.  muncă  şi  retribuire.  Aş  e-1   tot  ce  depâ?e;te  inteligenta  lor".   ţ  i perfect  sănătos  a  căzut
    de  Ministerul   Industriei   —  Avînd  în  vedere  tra­  xemplifica  doar  faptul  că, j                                       mort  cum  a  închis  uşa
    Metalurgice'  pentru  S.  $.   diţia  de  exportator  a  C.S   acum,  consiliul de  ădminis-1    LA  ROCHEFOUCAULD             | cabinetului - Ce  să  fac ?
                                                                                                                                   i—  întreabă  îngrijorată
    Hunedoara,  privind   ren­  Hunedoara,  există  poşibili-   traţie  al  combinatului  hu-»                                    J asistenta.
    tabilizarea  producţiei,  îm­  tatea  ca  acest  combinat  să   nedorean  poate  aprobă  in-1
    bunătăţirea  condiţiilor  de   stabilească  contacte  direc­  vestiţii  în  valoare  de  pini*                                 |  —  Schimbări  poziţia,
                                                                                                                                   i să  pară  că  intra,  veni
    muncă  şi  mediu  se  înscriu   te  cu  partenerii  din  străi­ -la  60  milioane  lei.  Pe  mă-1   Mozaic  spiritual          | răspunsul   prompt   al
    într-un  program  complex,   nătate,  pentru  contractarea   sura  avânsării  spre  o  eco- J                                  ; doctorului.
    întreprins  în  toate  unită­  unei  părţi   din  producţia   nomie  de  piaţă,  competen- i   •   „Cînd  apare  un  geniu
    ţile  ministerului.*     finită?  .               ţele  unităţilor  din   siste- I                    •   „Dacă  se  înfătură  iubi­   —O —
      La  G.S.  Hunedoara,  e-   —  Combinatul   siderur­  mul Ministerului  Industriei J   în  lume,  poji  să-l  recunoşti   rea  şi  bunătatea,  toată  bu­
    xemplificînd  numai  elabo­  gie  Hunedoara  este  unita­  Metalurgice  se  vor  lărgi  în {   după  acest  semn:  loji  igno-   curia  vieţii  dispare".  Un  deţinut   primeşte
    rarea  oţelului,  avem  în  ve­  tea  dare  a  început  activi­  absolut   toate  activităţile. »  ranjii  se  unesc   împotriva   Cicero  | o  scrisoare  de  la  soţie.
    dere,  pentru  viitor,  înlo-   tatea  de  comerţ   exterior   —  Ca   fost  sidcrurgist |  lui".                             |  —  Ce  îţi  scrie ?  —  îl
                                                                                              J.  Swift
    cUirea   procedeului   Sie*   cu  produse  '  metalurgice,   hunedorean,   vă  i  rugăm !   •   „De  ce  te  plîncji   de   ,  •   „Legile  iubirii  âu  o  pu­  i întreabă  un  alt  deţinut.
                                                                                                         tere  mai  mare  decît  toate
    mens-Martin,   determinat   deţinînd  în  acest fel,  mulţi   domnule   ministru   Ioan                                       !  —  Că  îmi  redă  liber­
    de  existenţa  în  combinat   ani,   prioritatea  în  volu­  Cheşa,  să  exprimaţi  cîte-1   duşmani ?  PoJ  să-fi  fie  prie­  celelalte;  ele  rup  nu  numai   tatea.
    a  unui  flux  integrat  (coc-   mul  de  export  faţă  de 'ce­  va  gînduri,  care,  prin  in- *   teni  nişte  odmeni  cărora  o   pe  acele  ale  prieteniei,  ci  şi
    serie,  aglomerare,   furna­  lelalte  combinate.  în  con­  termediul  ziarului  nostru, i   natură  ca  a  ta  le  este  în   pe  cele  divine".
    le),  cu  un  nou  procedeu   secinţă,  combinatul  hune-   să  fie  transmise  celor  ce *   ascunsul   inimii  o  veşnică   Boccaccio  —  Vreau  să  depun  o
    de  elaborare,  în  converti-   dorean  are  posibilitatea  să   muncesc  in  această  mare j   mustrare?".                    reclamaţie.
                                                                                               Goethe
    zor,  şi  modernizarea  cup­  stabilească  contacte  direc­  citadelă  a  oţelului  romă-1   e  „Nu  pofi  doH  ce  nu  cu­  •   „A  te  plictisi  înseamnă'
    toarelor  electrice  prin  in­  te  cu  partenerii  din  străi­  nesc.   J                          a  morfoli  timpul".  :
    troducerea  panourilor  ră­  nătate  pentru   încheierea   —  In  etapa   pe  care  o |   noşti".  .          E.  M.  Cioranu
    cite  cu  apă  la  pereţi   şi   de  contracte  şi  urmărirea   parcurgem,'  de  democraţi- *   Voltaire
    boltă,  a  evacuării  oţelului   derulării  acestora.  Celelal­  zare  a  întregii  noastre  ac- I   •   „Numai  prostia  poate   •   „In  pădurile   primitive   UMOR
    prin  vatră  şi  dotarea  cu   te  operaţiuni  se  fac,'  deo­  tivităţi,  gîndurile  cele  mal *   să  n-aibă  intermitente”.  -   ciomagul;  In  societate  sar­
                                                                                                                 Expresia  fizică  a
                                                                                        Grigore  Moisil
                                                                                                        casmul.
    transformatoare  de  mare   camdată,  în  întreprinderi»   bune  şi  sincere  se  îndreap- |
   putere.  Pentru  asigurarea   specializate  de  comerţ  ex­  tă  către  tradiţionala  vatră J   •   „Cînd  înţelegi  un  copil   sentimentului,  aceeaşi;  ară­  —  Vă  ascult.  Despre
                                                                                                        tarea  caninilor".
   nivelului  calitativ  ridicat,   terior,  cu  nuclee  din  Uni­  siderurgică  a  ţării,  i  care  >   sau  o  operă  de  artă,  înfe­  ce  este  vorba ?
   oţelul  elaborat  în  coriver-   tăţile  productive,  care,  în   este  Hunedoara,  în  jurul I   legi  nemurirea  şi  pe  Dum­  G.  Ibrăileanu   —  E  revoltător  ce  se
   tizoare  va  fi  prelucrat  prin   timp,  se  vor  forma  şi  vor   căreia  —  şi  cu  aportul  ei J   nezeu".                  petrece   în   serviciile
   metalurgia  în  oală  şi se  va   fi  capabile  să  întreprindă   direct  —  a  fost   posibilă |   Ion  Vlasiu  Selecfie  de  IUE  LEAHU  dumneavoastră!   Soţul
   ■introduce,  pentru  ambele   acţiuni  pe  cont  propriu.  O-   dezvoltarea  siderurgiei  ţă- *                                 meu   îmi   scrie  de  la
   procedee,   turnarea  conti­  dată  cu  pregătirea  acestor   rii  noastre.  Intrînd  acum I                                    Lyon,  unde  e  plecat  în
   nuă.  Se  prevede,  de  ase­  cadre,  cît  şi  prin  prelua­  în  perioada   rentabilizării *                                   interesul   firmei   sale,
   menea,   dotarea  cu  insta­  rea  unor  cadre  deja  for­  de  fond  a  activităţii  pro-1                                     iar  pe  ştampila,  de  pe
   laţii  de   mare  capacitate   mate  din  întreprinderi  de   ductive,  sînt  convins  că  Si- J                                plic  scrie  Saint-Tropez !
   pentru  captarea  şi  epura­  comerţ  exterior,  se  poate   derurgiştii  hunedoreni  vor |
   rea  gazelor  şi  a  prafului,   trece  la   descentralizarea   fi  In  primele  rînduri.  Le I                                     -   - o  -
   precum  şi   modernizarea   activităţii  de  export  doresc,   din  toată  inima, j
                                                                                                                                    —  Domnule  căpitan,
   instalaţiilor ^ de  tratare  în   —  Se  poate  vorbi  despre   multă  sănătate,  pentru  a |                                   permiteţi  să  raportez:
   vid.                     existenţa  elementelor  care   se  bucura  Împreună  cu  cei »
      Măsurile   preconizate   să  ateste  acordarea   unei   dragi  şi  întreaga  ţară  ete |                                      Ostaşul  Smith  a  sărit
   pentru  îmbunătăţirea,  sub   autonomii   largi  combina­  noile  condiţii  Create  şi  ca -,                                   fără   paraşută  din  a-
   toate  aspectele,  a  activi­  tului  de  la  Hunedoara?  re  trebuie  statornicite.  - .  |                                    vion ’!
                                                                                                                                    —  Iarăşi ?   ■
          Cît  este  hectarul                             INADMISIBIL  !                                                            Un   turist  a  scrijelit
                                                        (Urmare  din  pag.  1}  I                                                  pe  peretele  unei  stîhci
                                                                                                                                   următoarele:  „Am  fost
                  de  mare?                            tinip ?„.  -   şi,  med  apoi,  de                                          aici  cu  soţia mea.  4  fost
                                                       cel  al  revoltei.  Da,   este                                              frumos".   Sub  această
                                                                                                                                   inscripţie  un  alt  turist
      (Urmare  din  pag.  1)  sească  pe  loturile  date  în   inadmisibil   ca  un  om  sâ                                        a  scris:   „Am  fost  aici
                            folosinţă  îndelungată.   Ni   fie  lăsat  să  sufere  ca  un                                          fără  soţia  mea.  A  fost
   holdelor.'  Noi  facem  apel   s-a  spus  că  au  apărut  tot   cîine  şi  apoi  sâ  moară  din                                 şi  mai  frumos".
   la  oamenii  de  bine  din  a-   felul  de  situaţii.  Dacă  la   cauza'  lipsei  de  solicitudi­
   cest  sat  să  ia  neîntîrziat  o   început  unii  au  luat  pă-   ne,  a * indiferenjei  cu  care   -   Deci,  susfinefi  că  în  democrafie  nu  se  mai   dă   Culese  de  I.  LEAHU
   hotărîre   privind   modul   mînt  peste  prevederile  De­  alfi  oameni  îşi  fac  dato­  bacşiş ?...
   'turn  trebuie  lucrat  pămîn-   cretului,  contînd  şi  pe  par­  ria !  Este  ta  fel  de  cum­ |   Desen  de  ALEXANDRU  RUGESCU  «vevvw w virdvvv<vw w w
  . iul,  pentru  ca  să  ne putem   ticiparea  la  munca  pe  o-   plit  sâ  aud  din  gura  doc­
   apuca  şi  noi  de  treburile   goare  a  copiilor  angajaţi   torului  Sâmârghifan,   di­
   urgente-  ce  ne  revin.  în  alte  sectoare,  acum  vin   rectorul  spitalului,  că  a  a-
     Intr-o  discuţie   purtată   şi  spun  că  ei  nu  pot  lu­  flat   despre  acest  deces,   5,  Anateme  cu  efect  de  bumerang
   cu  directorul   S.M.A.  Să-   cra  atîta  teren,  că  au  cre­  dar  sâ  aştept  pînâ  se  in­
   lan,  dl.  ing.  Ioan  Cotuţiu.   zut  că  hectarul  nu   este   teresează  de  ce  Salvarea         opoziţia  Răsăritului  contra  A-   rularie,  bucurîndu-se  de  sim­
                                                                                începînd  cu  secolul  al  V-Iea
   au  revenit  frecvent  în  a-   aşa  de  mare  (?).  Ba  au  e-   nu  a  ajuns  nici  în  jumă­  al  erei  noastre*  In  sinul  Bise­  pusului.  Apogeu!   conflictului   patia  clerului  şi  a  poporului,
   tenţie  problemele   referi­  xistat  şi  cazuri  cînd  unii   tate  de  oră  la  locul  acci­  ricii  creştine  s-âu  produs  o  s-a  produs  între  patriarhul  dfe   a  convocat  în  grabă  un  Sinod,
   toare  la  situaţia  programe­  au  cerut  să  revină  la  fos­  dentului...  serie  de  tulburări  (datorate  Constantinopole,  Mihail  Ceru-   care  lâ  20  iulie  1054  a  rostit
                                                                                                                                 anatema  împotriva  papei  Leon
                                                                                                        larie  (1043—1059^  şi  papa  Leon
                                                                               controverselor  de  interpretare
   lor  de  culturi  ale  unităţi­  tele  proprietăţi,  creînd  ast­  Un  cat  izolat, se  va  spu­  a  Sfintei  Scripturi),  care  au   al  IX-lea  (1048—1054),  ajutat   al  IX-lea  şi  a  Bisericii  roma­
   lor  din 'zonă,  care  nu  sînt   fel numeroase  nemulţumiri.  ne.  Din  păcate  nu este  aşa;   dus  la  scindarea  el  în  două   de  cardinalul  Humbert,   cel   ne.  Nesocotinţa  si  orgoliul  pa­
   încă  stabilite.  Interlocuto­  Lăsînd  clarificarea  aces-/   doreşte  cineva   exemplifi­  biserici:  cea  Orientală  (de  ră­  mai  intransigent  reprezentant   pilor,  precum  şi  vînarca   de
                                                                                                        al
                                                                                                                     anti-bizarttin.
                                                                                                           curentului
                                                                                                                                 drepturi  potrivnice  spiritului
                                                                               sărit,  greacă,  bizantină,, orto­
   rul  ne  spunea,  între  altele   tor  situaţii  în  seama  comi­  cări ?  Nu  fac  nimănui  pro­  doxă)  şi  cea  Occidentală  (la­  împăratul  Constantin  al  IX^-lea,   şi  fiterii  Sf.  Scnpţuri,  a  duş
   că  dacă  in  anii  anteriori   siilor  locale  şi  a  primării­  ces  de  iBtenfie,  ci  pur  şi   tină,  romano-catolică).. Episco­  ştiind  prea  bine  disputa  din­  la  >  definitiva  sfîşierea   uni­
   se  însămînţau  în  jur  de   lor,  important  este   acum   simplu  mă  întrebi   Gnd   pul  român  Leon  I  (440—461)   tre  cele  două  Biserici,  a  ho-   cului  trup  al  Bisericii.  '  Cele
                                                                                                                                 două  anateme  s-au  dovedit a
                                                                                                                             la
                                                                               2is  „cel  Mare"  a  fost  cel  care  .  târît  ţinerea  unui  Sinod
   1 600  hectare  cu  porumb  şi   ca  pămîntul  să  fie  bine  lu­  vom  putea  avea   deplină   a  formulat  cu  claritate  ideea   Constantinopole.  unde   urma   fi  avut  efect  de.   bumerang,
   400  ha  cu  cartofi,   acum   crat  şi  semănat  cît   mai   încredere  că  vlafa  noastră,   monarhiei  papale.  Papii,:  con-   să  fie  discutate  neînţelegerile   deoarece  pe  parcursul  sutelor
   nu  se  ştie  precis  dacă  se   repede  posibil,  numai  aşa   a  tuturor,  este  suprema  ra­  siderîndu-se  ca  urmaşi  ai  Sf.  dintre-  Răsărit  şi  Apus,   Leon'  de  ani  fee  s-au  scurs  după  a-
                                                                                                                                 nul  1054.  cele  două  biserici  au
   vor  mai  cultiva  circa  200   putîndu-se  obţine  produc­  ţiune  de  a  fi  a  celor  care                                 avut  multe - frâmîntâSrî;
   şi,  respectiv,  150  ha  cu  a-   ţiile  agricole  de  care  fie­  lucrează  In  domeniul  sănă­                             ca  Occidentală   s-a  dezbinat,
   ceste  plante  (!).  Bine  ar  fi   care  şi  noi  toţi  avem7 atîta   tăţii,  indiferent  de - funcjia                       fapt  ce  a  făcut  posibilă  apa­
                                                                                                                                 riţia  mai  multor  fracţiuni'  re­
   ca  diferenţa  să  se   regă­  nevoie.              şi  locul  pe' care  le  ocupă?                                           ligioase  (luterană,  calvină,  hu-
                                                                                                                                 sistâ,  anglicană  etc.),  care  au
                                                                                                                                 credinţe  . diferiţe  faţă  de  Bi­
                                                                                                                                                     DÎn
                                                                                                                                 serica  .romano-catolicâ.
         Libera  iniţiativă,  la  început  de  afirmare                                     s e r i a l   d e   d u m m k ă      sinul  :acestor  fracţiuni  - • reli­
                                                                                                                                 gioase:^ au  apărut,  apoi  sectele
                                                                                                                                 religioase  neoprotestante.  care
                                                                                                                                 şi-au  schimbat  total   esenţa
      (Urmare  din  pag.  1)  ţene  pentru  analiză  şi  a-   nală  şi  locativâ  au  dato­                                      credinţei  faţă  de  Biserica  ve­
                                                                                                                                                  Biserica
                             vizare.                 ria  să  inventarieze  toate-                                               che  romano-catoheă.   (Biserica
                                                                                                                                 bizantină  ortodoxă
                              —  Cei  care  au  primit   posibilităţile  de  care  dis­                                          Orientală)  s-a  divizat  în  Bise­
      —  Cererile  de  autoriza-   autorizaţii,   au  început,   pun  localităţile  şi  să  ofe­                                 rici  ortodoxe  naţionale  .auto­
     ţii  se  depun  la  primă­  oare,  activitatea ?  re  particularilor   spaţii                                               cefale,  care  recunosc  hotârî-
     riile  locale.  Aici  se  veri­  —  Puţini,  din  păcate.   sau  terenuri  pentru  ame­  Petru  (acesta  a  fost  timp  de   al  IX-lea  a  acceptat,  propune­  rile   stabilite  prin  cele  şaj^e:
                                                                                                                                 Şfinoade  ecumenice  ţinuţ^. pî-  .
     fică   temeinicia  acestora   Spun  aceasta,   deoarece   najarea  de  aşa  ceva.  Mai   25  de  ani  episcop  al  Romei),   rea  împăratului  şi  a  trimis,  ia   nâ  în  anul  10M.  Este  de*  he-
                                                                               au  căutat  să  accentueze  pre­
                                                                                                        începutul  lunivi  iânu^ie  1054  o
     —  urmărindu-se  dacă  se   la  noi  se  află  50  de  au­  sînt  de  rezolvat  o  seamă   tinsele  lor  drepturi  de  supre­  delegaţie  Ia'  Constantinopole,   crezut  că  şl  astăzi  sc  menţine
     respectă  prevederile  refe­  torizaţii  neridicate.  Sînt   de  probleme  referitoare   maţie  asupra  întregii  creşti­  condiisă  de  Humbert,'  Lucră­  schisma  din  anul  1054,  dintre
     ritoare  la  calificare,  po­  mulţi  oameni  ce  posedă   la  asigurarea  cu  materii   nătăţi.  Papii  afirmau  că  pu­  rile  Sinodului  au  început:  la   cele  două  Bj.serici.  •  Motivul ?
                                                                                                                                 Lipsa  unui  consens  dintre  re­
                                                                                                        1  iulie  1054,-în  ziua  de  16  iu­
     sibilităţi  de  practicare  a   autorizaţii,  dar  nu  au  în­  prime  şi  materiale,  care   terea  lor  e  superioară  sinodu­  lie  1054,  în  bisenea  Sf.  Sofia,   prezentanţii  acestor  două  Bi­
                                                                               lui  ecumenic,
                                                                                                  chiar
                                                                                           avînd
     activităţii  respective  etc   ceput  activitatea  fiindcă   cad  în  sarcina  posesori­  dreptul  de  a  anula  hotârîrea   unde  clerul  si  poporul  au  ve­  serici.  Dumnezeu,  Cu  "nia'rea
     Cererile  se  aduc  apoi  la   nu  au  spaţiu pentru  prac­  lor  de  autorizaţii.  Orice   lui.  Patriarhia  ecumenică  de   nit  sâ  asculte  Sf.  Liturghie,   lui  răbdare,  aşteaptă  sâ  vadă
                                                                                                                                 uniflcarşa.  celor  două  Biserici
     Direcţia  financiară  a  ju­  ticarea. acesteia.  început  este  greu,   dar   la  Constantinopole   (Biserica   Humbert  a  aşezat  pe  Şt.  Masă   şi  crearea  uneî  Biserici - Uni­
                                                                                                        din  altar  iibelul(a& tvil)
                                                                                                                             de
                                                                               Orientală)  a  creat,  la  rîndul
     deţului   ■  unde,  de  ase­  —  Cine»trebuie  să-l  a-   sînt  sigur  că  el  va  fi  de­  el,  o  masă  compactă  de  drept-   excomunicare  a   .patriarhului   versale*-  care,  asş  cum.  spune
                                                                                                  care
     menea  se  fac  o  serie  de   jute  în  acest  sens ?  păşit,  iar  libera  iniţiati­  credincioşi  (ortodocşi),   emi­  Cerularie  si  a  altor'7'.: ,-cadre   Sf.  Scriptura,  sa  fie  o  singură
                                                                                                        preoţeşti  (anatema  t&t  Hum­
                                                                               n-au  acceptat  dogmele
     forme  —  după  care  se   :—  Primăriile  şi  unită­  vă  îşi  va  croi  tot  mai  vi­  se  de  papi.  Pe  parcursul  su­  bert)  : şi  la   plecare  acesta  a   turmă  si  •.■•tir  ^ăstor.
     înaintează  Comisiei  jude­  ţile  de  gospodărie  comu­  guros  drumul.  telor  de  ani,  rivalitatea  blzan-   strigat:  „Dumnezeu  sâ  vadă.   ION  D.  MĂNOIU
                                                                               tino-romană  a  crescut,  mărind  şj  sâ  judece".  Patriarhul  Ce-
   1   2   3   4