Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_275

,1 .

•y V J\ ■ \ ■. .1«? -X ■■ > y. 1- -yV “ ™
\:'V- 1 • t ■ :'K'W.'-S-'-'--'
Amil HI, nr. 27S VINERI, 4 IANUARIE 1991 • 4 pagini - 3 lei |
l;
|
tm

înnoirea vieţii

Orice început de nou an ne prileprieş- căci fără Mine hu puteţi face -nimic"
te întrebâreadesprft rostul vieţii noastre, (loaa, 15,5).
atît ca -naştere şi desfăşurare a ei pe De aceea, zilele -acestea, cele dinţii
pămint, d t şi ca necesitate a dobîndirii ale anului 1991, trebuie să fie zilele ho.
mîntuirii, a Vieţii veşuiee şi a împărăţiei tSHrii noastre de-a jpune ţin bun început
cerurilor, pe eare le dobîadihi numai prin strădaniilor prjjn care dăm un sens înalt,
credinţa în Hristos, după cuvîntul Său: luminos, a tot ceea ce vom înfăptui, în
„Cel ce va crede în Mine, are viaţa veş- armonic cu credinţa noastră, şpre^a binc-
nică* (loan, 4,47). plăcea lui Dumnezeu şi setnctiilor noştri,
înţelepciunea veacurilor şr adeseori Spre a he putea socoti în Cele ale Tatălui
atît de amata'experienţă a vieţii ne să- nostru cel ceresc (Luca, 2, 49). Prin a-
dosc in suflete tot mai adine convinge- ceasta ne îndeplinim îndatoririle şi faţă
rea eătrecfcrea tliqM if — ceaiuri, zile, de'Dumnezeu, dar şi faţă de societate, Ana-MaHa Stanca a adus -pe lume primul cetăţean al Devei in anul 1991
săfptămmi, Ikni -sau ani ~ sînt tot atîtea muncind conştiincios şi străduindu-nc să Alexandru Stanca : Lă mulţi ani fericiţi! Foto PA VEL LAZ A
trepte ale devenirii, ale creşterii noastre fim de folos nu numai nouă, ci şi se­
sam âle (mei căderi spirituale. Succesiu­ menilor noştri.
nea timpului este dramul nostru irever­ Noul An 1991' în eare am intrat, în
sibil prin această Urine,-axa existenţială 'deplină libertate pe care ne-a dăruit-0 De veghe la bucuria noastră
a fiinţei Umane de la ’ leagăn şt pin# ia tuturor jertfa tinerelor Vlăstare căzute
mordant. in Revoluţia dinr Decembrie 1989, la LA ÎNALTA
Şi lot in timp, în Înaintarea noastră Ttetâşăarri, Bucureşti şi întreaga ţară,
spre. DmfanezCu prin nfH ttţilc lUtnH pe să aducă pentru Secate din noi ac în vrenie ce m ajoritatea populaţiei TEMPERATURA
care El a creat-O şi o «ondăris spre schimbare de eare VOriteştC 81., judeţului S-a bucurat de petrecerea în H» A „FOCULD4
ţinta ei finală, ne ztdim pentru veşnicie, 'Pauuii _ „prin unirii rea minţii*, ca să
;in libertatea - propriei noastre v*«*ţ<\ deosebim ebre este Voia hţţ Dumnezeu, M p t f i tihnă a silelor libere din prag de C O N T IN U U "
pentru Viaţa veşnică si fericită fa c rin . ee este ban şi pliest şl denăvîrşR (Ro­ An N ou, au fost fi semeni a i noştri căro­ • Focurile nestinse ale
niunaâ &i«nsrie mt semenii şi Prin ri mani, »2.D vieţă noastre de aici Şi de muncii au ars In tilefg.yl
cu Dunpşeitn^nim «oştru cea nefericiţii, aeum» prin «Are urcăm spre împărăţia ra se cuvine s ă le exprimăm mulţumiri df» nopţile de An Nou ia oţe.
^ j t o g u t i n ţ a -de a ne de ncituierată lumină JHftomrnăh. mimă pentru modul cum «u înţrfes f ă sftfc* lăriite şi famaMe Hui».
r noştri ţi IM Cn Orie nun grele- campene ate vieţi» d e veghe la bucuria tuturor, să asij doarei şi CălâtraHJi, fie.
;> - •- 4“-.v Cf wmocentrala. Stiptia n& ,
i ■ -Tim ens; Om această zi'de An' Nn*, un dă HfWşf Domnul ^ Ife J S ito ru l roT ^^hfrerupf of viaţă ş ip , la cea din Paroşeni. Arii.
.InMpM ritotH uaintret SteMnaritaţ c m - nostim ăuK Hristos.: „îndrăzniţi. Eu m ateriale, acolo unde focul nu se avut lumină In case. A-
piw wm'n • Ulii est» pvntrţt fiecare «m MruH lumea * ţloan, M, 33), „Iată. ceşti bravi bărbaţi au fost
UjlUtort « n lritoBţ. e lefentpexti** seve**, m stat m m i in-toate zfteie pînă. la Dorind Ca nouţ gn în care am păşit la datorie eSnd ătiii
dav nnemasă a 'tot m m ee am fettptoK veacurilor- <Matri, 28. Î0), fHnd. despărţeau. Pentru ea să
iiaritonl- eatn a trecut. Dar este şi pd. că avem cu toţii; „ţin Domn. o er< fă fie met rodnic în împfbtiri în toate ş b - avem iin an mâi plini ’rhâl
bidrytuai ferite# de «MgestR, deschizător ţă, un Botez, Un Dtanaezeu şi T ata tu- nurile vieţii economieo-sociale, bogat în bun.
d e'«to şi-Ufto oetaiirtnei fltc vieţii M to tartbi Care este peste tonte şt intru noi sper ort**, încredere şr stabilitate, consem­ o Inimă lingă inimă,
tre lU'. toMQ in care tr«- toţi* (Rteseni, 4, suflet lingă sutjet. mrfasd
bute a* «pre f etosul vieţii noas- fmpărtăşindu-vfi aceste ginduri pă- năm succint cîteva aspecte semnificative la 'rtscrikoiTi
tre, <m ..... dfcipi şi e' ' rtntejftî, mg pe Bsmri Dumisezeu să sub seninul căro ra a debutat anuf 1991, aflaţi tn tură la eaîea fe^;
te «ntntoutm ' reverse asupra noastră, a tuturor, toate
Morira lisns ...... dai urile 'Bale- rele bogate. «u n ăd ejd ea că rezultatele notab ile vor fi Secvenţe cwuHibntr de
f mMr 11 MC JJB©8SuB* /''^VFxCi vwTwtvR • Sărbători torieite!*Lamtrtp ani f ESTIERA StNA.
• nCM ee irănttne in ţcfedtoţa h*> Mine VIORICA ROMAN.
Şi *u la et, acria adnee roadă multă. Epfscop vfcar ESDLrAN ABADBANUL satisfa cerea m ai bună a trebuinţelor şi ri­ MCOI A R TtttGBNL
dicarea standardului nostru de trei ztfttic. OM. i. frB&BEA '
(Continuare în
s t
ÎAsetw şl noi ofecolul nostru. E mOtrăpazlicuri pînă lă grandioase fără s-o mai poată ojWi recupera,
m tj& sum i sau tenJht*&. Am început $ă ne ootş- vechile-i convingeri. Ajuns la vlrştă greva şoferilor a fost dezamorsată
cercetat in - momente dt confuzie ticăloşit — pare astăzi acrit de „Pasienţa" n-a ieşit, tnttt:jperXrU Cg
rmim «u ri #!„ «frtd 4ele-4pariţiile-i înţelepciunii* constată calm — prin.dialog şi pe urmă fiindcă mflin-
feadneeput de ort periodice întirţie, ti simţim, lipsa. sine ira et studio —- că, azi, comu­ gul aşa-zis comemorativ de la fim i-
Admirat sau detestat, respectat sau nismul c „un căi mort* şi se miră şoara a fost „un chix". După cum
IVo^fromul Tv. .AMtfV opiniile toi carp seamănă a uşor amuzat 'că mat sînt atîţla care „chix" s-a dovedit a fi şi Altănţa Ci­
ffc Pokiareef şi condiţiile tehnice . verdicte stol in#â urmărite cu sufle- se înverşunează să tragă de acest vică. Dar cine sînt iniţiatorii rmai,
tul ta ppră; de . milioane de oameni. cal de vreme ce e mori. Dar tocmai astfel de scenariu J Oraoalvl nu răs­
♦ S em afor
Ultimă dată, ă-l Emanuţl Valeriu ei, înverşunaţii, tl acufă de machiar punde, pentru că n-are., dovezi. Ches­
l-a consultat tir afunut Anului” ti ou, verlîc. L-au făcut ba, kaghebist, bă tiune de etică. „ Cil despre desantul
bun priit} de rcirospe&ive şi pfe- intempestiv al ex-tnajestSţii sate,iei
dicţit, O-l 3Ktoto Sfuidn a răspuns bine, aici s-a vădit Jipsa inteligen­
şi de data asta cu morocănoasa-i CONTRAPUNCT ţei politice" şi de o parte ţţ de alta.
amabilitate. Evident, se complace Căci nici chiar un fost rege nu tre­
in rolul oracular şM la în serios, O R A C O L U L buie. să se preteze la a iiâra .pe uşa
Jiu e modest, căci.modestia e virtu­ din dos, tar noi, după .chixul" ce­
tea celor nesiguri de valoarea left lorlalte puncte din scenariu, na-am
iar domnia sa are orgoliul de a fi agent al C.I.A., ba spion multiplu, fl putut permite generozitatea -ţte
perfect conştient de propria valoare. rrtăson, mafiot, una peste alta, per­ a-l lăsa să-şi facă numărulĂaiţri-eme
Intre întrebare şi răspuns, creează fid du'şmăn ăl ţării. El îşi vede de ce tot ă zburat atîta drum. De'alt­
cîteva clipe de suspans in care re­ ale lui şi se sinchiseşte de' toate as­ fel, în general, se. poate constata la
flectează gospodăreşte, clipind raC tea cit broasca ţestoasă de furnica doi „o penurie a inteligenţei: poli­
din pleoape grele. Răspunsul cade
In anul care a trecut, la sută faţă de cea din apoi oblu, intr-un limbaj- uneori cp i se plimbă pe carapace. A stîr- tice". Poţi 'să-l contrazici. ? ' Parcă
economia judeţului nostru, anul precedent, !n vreme frust, eare numai de lemn nu e, nît un vifor de indignare afirmînd nu ni-aş încumeta...
ca şi a întregii ţări de ee cheltuielile au crescut exprimînd exact ceea ce gindeşte, că românilor le vor trebui douăzeci A nu ţine seama de capacitatea
altfel, a înregistrat un vertiginos, iar beneficiile fără a menaja pe nimeni şi nimic. de ani ca să înveţe ce este democra­ sa de analiză, chiar dacă nu sintem
evident regres comparativ s-au diminuat Nici In con­ ţia. $i, prin ceea ce fac zi de zi, întotdeauna ' de acord cu opiniile -
cu realizările din . 1939. strucţia dfe locuinţe bicru- Căci — zice (Unsul — toată lumea măcar o parte dintre români se sau concluziile Sale, ar fi înir-ade-
strigă că vrea adevărul dar nu ac­
Producţia fizică la princi­ rile nu au stat mai bine, străduiesc să-i demonstreze că a vfir un simptom al deficitului de in­
palele produse industriale, deşi se simte acutrlipsa ceptă decit adevărul convenabili Iar avut dreptate. Cum zicea interlocu­ teligenţă politică. Ascultat de toţi
cu excepţia unor bunuri acestora. el nu cultivă decit adevărul pitr şi torul său, d-lui Silviu Bmean îi cu interes şî de mulţi cu păsiştm.
gliinentofe unde s-au ob­ simplu. Poţi să-l contrazici ? Nu place „să ridice plapuma de pe lu­ Oracolul nostru a devenit o necesi­
ţinut soawn, ceea ct; m r NICOtAK 9P01COB poţi şi ei ştie asta şi uneori se în­ crurile dezagreabile". Un astfel de tate prin darul -mu de a ne incita
nsslmţii ri In domeniul a- dură să zimbeâsaSi (Or noi răsuflăm lucru a fost şi mscenariul" din de­ stimulindu-ne apetitul de refle&ie.
provizionirii poputeţirt. s-a uşuraţi, cu senzaţia că ne-a făcut cembrie. Da, zice Oracolul, a existat Dacă nu exista, trebuia să-l inven-
situat in limftrie^a 59-9S fCSBiNHUi tu pap. o o concesie. aici „o înlănţuire logică", evidentă tăm... ■ - n ■
Comunist hîrşit, care a trăit şt a mai ales din clipa in care Marian
văzut cîte toate — de la simple Munţeanu „a scăpat miţa din şac" RADU CIOBAN L

i