Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_276

INICA, 4 IANUARIE 1991 Pa& $
N
-!
t *-*m *- ******
y ■ — La serviciu e ma> 1
1 Bfaţe ca acasă I
Cum aşa? UNDE SÎNT ZĂPEZILE
Acolo măcar nu mă ^ FLASH !
ceartă simeni că. nu fac ţ DE ALTADATA?
t nimic.» (
Bunicul îmi povestea despre zăpezi mai mari
REFLECŢIA ZILEI decU un stat de om şi gerul cumplit din mitnţB
v w /
Galiţiei, despre vremea cînd Mureşul îngheţa de tre­
ceau oamenii cu carele tn satele vecine. Chiar eu
„După ce Dumnezeu făcu pe am, ce sa îmi amintesc iernile copilăriei cu zăpadă abundentă
nu-l lase să trăiască singur printre vieţui­ şt atît de albă thcît noi copiii o mincam. Zăpezi
toare, îi dade un tovarăş de viaţă. pufoase în care ne afundam cu sănii cu tot, zăpeat
din care construiam cu ajutorul părinţilor, tir'
Dupâ multă- chibzuială juă rotunjimea oameni de zăpadă şi castele de gheaţă; zăpezi t
turi de care povestea despre Crăiasa Zăpezii părea
şi legănarea şarpelui. îmbrăţişarea plante­ a fi reală.
lor agăţătoare, tremurai ierbii,, subţirimea Pe măsură ce am crescut zăpezile de basme mă
părăseau aşa cum încet părăseam eu dulcea copilă­
trestiei şi catifelatul florilor, plînspl ste­ rie. De cîţiva ani zăpezile sînt toţ mai puţine, ier­
lelor şi nestatornicia vîntului, sfiala iepu­ nile sînt negre, lipsite de mantia albă, iar atu d
cînd totuşi ninge, dimineaţa Zăpada este acorer’tS
relui şi aroganţa păunului, dulceaţa mierii de un văl suriu de praf şi cenuşă. Imensa poluare
şi cruzimea tigrului, căldura focului şi ră­ din jur nu mal permite formarea norilor de zăpadă
Desen de V. Mihăflescu şt nu dă voie iernii să fie albă. In curînd voi ar
ceala zăpezii, limbuţia gaiţei şi gunguritul
junge să povestesc fetiţei mele despre zăpezi imensa,
turturelei. albe şi pufoase, doar să-l desenez oameni de zăpa­
Apoi amestecînd toate acestea, făcu... AVEREA.. PROVERBULUI dă tar povestea lui Aniersen să fie o simplă po­
veste S.F.
FEMEIA". Cînd poţi ajută, ajută tu cît poţi, dar ajutor Privesc din geam petele surii de Zăpadă şi-mi
Poveste indiană culeasă de la altul nicicum tu să aştepţi™ Vine î» gtnd celebrul vers: mOu sont ies neiges
dc II.IE LEA1IU Adu-ţi aminte dă pîinea şl sarea ce ai înfocat, ă’antan ?".
dă la cel ce te-a ajutat şi nu o uita în veri... INA DELEANU
Ceea ce omului i-ajunge, aceea să-nţeîoge ave­
rea cea mai mare, iar prinosul, lăcomie... , / v
RECORDURI VECHI.. Averea curlnd să pierde şi nicicum să mai vede,
iar Învăţătura în veci rămîne nemuritoare. Ale­ VARIETĂŢI tele latine: „caleo" — •#
• Singurul om r din în numai 9 ore. / ge care-ţi place. nun ţâre solemnă, procla­
lume careta reuşit să * Averea mai lesne să dobîndeşte, decît să pă­ CALENDAR — maţie şi „calendarium* ".mm
treacă peste cascada • Recordurile de du­ zeşte. CARTEA DATORIILOR în traducere liberă —i
Niagam, plunbîndn-se rată in privinţa zboru­ Avere din munca ta, iar nu dă l-altul d-a gata... „cartea datoriilor".
pe o sîrmă intimă litre rilor ca avionul sînt de­ Aurul şl argintul, d t dă muît să fie grămădit Calendarul este o foar­ Prima denumire provine
cele două maluri, a fost ţinute de Robert Timm pă tine, nici frumuseţe nici minte ţi-aduce, te veche creaţie a minţit din regula că în Roma
francezul Charles Bon- şi John Cook (cu un a- dăclt te arată ca un măgar împodobit... umati$ prin care se sub­ antică începutul fiecărei
dio (1824—m n . Aceas­ vion Cessna 17% care Oridtă avere vei aduna, cu tine nimic vei lua, înţelege un anumit mod luni se anunţa — procla­
tă neobişnuită ispravă a zburat timp de 104 de ci toate altora le vei lăsa, ' de măsurare a timpului. ma oficial, iâr cea de •
a avut loc la 30 iulie zile, 22 de ore, 19 minu­ Unde averea nunului acolo şi inima lui zace... Vechii egipteni aveau un doua denumire arată ohi»
W $ k ' : : ' ■ te $i 5 secunde (fiind Cutase do desfid de exact an calen­ ceiul şi obligaţia ca 'f a
aprovizionat in am). E- ŞTEFAN COSTEA daristic: anul cu 12 luni prima zi a fiecărei luni
• F i r m a britanică ▼enimentul s-a produs a clte 36 zile şi la sflr- să se restituie datoriile fa­
„Britlsh Bopes Ltd.“ intra 4 decembrie 1958 şit facă aşa zise 5 zile tale sau parţiale. De
din Docaster a realizat — 7 februarie 1959, fa bisecte. Denumirea de ca­ şi azi se practică
cel mai lung fir de sir- S.U.A. VWUVWWtfVWAWWtAAWWVtWWttoWWWWVVVWU) lendar, după mulţi ling­ restituirii creditelor In cote
mă. 0 măsura 15,551 « - vişti, provine din cuvin­ lunare.
ta» şi cîntărea 313 to- • Croitorul Bud Mac-
kea din Maseot (Aus­
tralia) este autorul unui L A -U R I COLO SUS
• Recordul lui John record greii de egalat 4. ţ 3 4 ' 6 / PĂTRAT v
Papa din New York In numai o oră, 52 ml- v 3
dintr-o. ţigare de for­ nUte şi 18 secunde, el ORIZONTAL şi VEKTP. ]
mat normal a reuşit să a terminat croitei şi Cresc lauri, Colo sus ' i CAL: 1) Vas metalic pen­
realizeze 140 de fomuri cusutul unui costum hîrtoape nu-s tru fiert ţuica sau ceaiul t ,
(8 mai 1974). bărbătesc (bafaă şi pan­ Pretutindeni numai lauri, t ; 2) Neliniştită: .3) Călugăr
* talon). îşi scol capetele, Şi nici găuri de prisos franciscan ; 4) Un fel de
• 59,2 dc secunde i-au • * trufaşi, Să se scurgă oase-n jos. 5 sofa; 5) Taxă pentru pă- ;
fost necesare foi Chris o 37,140 km este re- - ca nişte balauri. 6 şunatul vitelor pe timp de ţ
Ambrose din Cicrken- cordul de Înălţime rea- Colo-n vale vară (od); 6} Urmăriri pen- j
well (Anglia) pentru a lizat de un balon pilo­ Lauri pe frunte tru o revanşă; 7) Răzleţit j
consuma IDO de alune tat la 1 februarie 1966 Lauri pe piept ;■■■■ Ce mai cale! de ai Iul.
americane. Recordul este de Micholas Pianstani- Unde-i cuvîntul cel Ogaşele-s multe, adinei, L.B. j
stabilit la 3 aprilie 1973. da la New Jersey drept ? De-ai căzut, rămîi
(S.U.A.). pe brînci.
• Campionul niturilor Balauri pe limbă, Un profesor roagă un
este J. Moir din Belfast (Din „GuinnesS Book Peste tot se plimbă. GEORGE FA VEI, student la medicină să sta­
(Irlanda). El a reuşit să of World Record). '& J bilească doza de medica­
ment care trebuie
sâ-1
realizeze 11209 nituri LAURENŢIU BORCA administreze unui pacient,
Stăpîna casei ţine foarte Tînărul zise prompt:
mult la papagalul ei. Îna­ — 5 grame. / /
inte de,a angaja o fată fa Un minut mai tîrzlu i
, victimă a bolii Waldenştrom casă, o întreabă: studentul ridică mîna şi j
— Iţi plac papagalii?
— Nu vă faceţi niciodată spune că ar vrea să co- i j
recteze răspunsul.
E greu de spus dacă bol­ rările de sărbători ale per­ paste măsură. O şapcă în­ bine. Ceea ce mă oboseşte griji cu mine, nu fac mof­ — Prea tîrziu, zise pro­
navul a fost sau nu Înşe­ sonalului casei sale, fundată ptnâ pwte urechi nu e boala, ci tratamen­ turi la mîncare. fesorul uitîndu-se la caas. j
lat de atenţia pe care i-o Valăry Giscard d’Estaing îi masca trăsăturile. N-a tul". Jn continuare Pom­ dr Pacientul dumitale. a murii
arătau medicii consultanţi. susţine că şi-a dat seama scăpat nimic observatori­ pidou considera că funcţia — Te simţi bine ? ' acum 30 de secunde.
Se ştie că în august 1972 că Pompldou tete bolnav lor şi presa americană a sa fi obligă la efort con­ — Nu, dobtore! Inima
şi-a redactat un testament fa avionul fa care zburau consemnat totul ca de o- tinuu, ceea ce La slăbit, îmi bate cu repeziciune. Selecţie dc
Cam din acest moment ob­ spre Reykjavik la a doua bicei cu litera mari. As­ fâcfadu-1 victima uşoară a — Lasă că o facem noi
servatorii politici remarcau fatitaire cu Richard Nixon pectul fizionomiei. tea mo­ unei gripe şi a complica­ să se oprească! LAURENTUJ BORCA
■ modificări in comporta­ ia 36 mai 1973; Pompidou dificat caracteristic pentru ţiilor acesteia Era de pă­
ment, fa prim-plan o ne- rere că trebuie să-şi între­
botărîre care continua să rupă pentru un timp tra­
progreseze, considerată ca PUTEREA Şl BOALA tamentul şi intenţiona să
se retragă In provincie la
• BOALA PUTERII odihnă pînă după Paşti,
• PUTEREA BOLII revenind la activitate pe
sol bolit g impus la Juraâtâteă lunii aprilie.
rea tratamentului la finele Vineri, 29 martie, Pom­
anului 1972, dar nu într-un l-a invitat pe ministrul său cel ce iau doze mari de pidou a plecat conform
spital, ci ambulator, subii- de finanţe să lucreze îm­ cortizon; de fapt i se ad­ planului în provincie, dar
niindu-i prin aceasta bol­ preună In apartamentul ministrata doze foarte mari situaţia s4l agravat brusc,
navului că nu e vorba de amenajat tn partea din fa­ de cortizon fa kieea că a apărut un abces al rec­
o suferinţă serioasă. . S-ail ţă 8 avionului, iar oaspe­ astfel a vor ajuta consi­ tului, septicemie, bolnavul
administrat medicamente tele sfiu l-a putut observa derabil. a fost transportat urgent
după o schemă codificată; fa timpul somnului: „o .Mărturiile ministrului de la Paris. Nu mai era nimic
ciriofosfamidă, vincristină, faţă gri, copleşită de obo­ finanţe ne lămurea* fa dc făcut, medicii erau ne­
cortizon. Dar oboseala pro­ seală. In locul pielii proas­ continuare că Pompidou putincioşi, medicina de a-
vocată de,tratament a fost pete şi netede™ o carapace nu ar fi fost lămurit de­ Tnrmmcn Marti 2 aprilie
stît de mare că preşedin­ de piele care se fagroşase spre situaţia sa gravă, nu la orale 18, pacientul a
ţie a trebuit să-şi contra­ şi sub care viaţa era ta era conştient de ceea ce fi început să-şi piardă cu­
mandeze participarea la curs de a se retrage". Pen­ i: fi 27 mai ÎS noştinţa. Finalul era aproa­
poMnl de Crăciun de la tru spectatori televiziunea Intr-o vizită pe. Cele 12 luni de calvar
palatul Elysăe. Imediat du­ l-a arătat pe Pompidou de lucru |a preşedinţie, au marcat politica Fran­
pă Anul Nou răspundea Pompidou a ţinut să-i fa­ ţei fa mod considerabil în- -m w c A m t . CONSUMULUI)
urărilor presei aşezat fa- coborind din avion la R**- că precizări privind boala tr-o perioadă de embargo IANCRV1.... /
tr-un fotoliu : „gripă*. Pre­ kjavife cu deosebită pre­ sa: .-Sînt îngrijit de «tai petrolier! ^ o r itD i,N u î>c
tinsa -gripă" nu cauţie. ţfaîndu-se de ba- multe luni pentru o boală
mtislpSlsă ... te m , ... pB <att; 1RNRB o cras»© Br, CORNEL STOICA ge A t-aifA M iiiui lllliă fin i