Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_277
P. 1
Cum se poate
repara o
Cindva considerată faima prindem în ce direcţie se
ţăranilor din toate locali îndreaptă sectorul zooteh O femeie ajunsă la vîrsta
tăţile, acum zootehnia a a. nic, deoarece unii oameni pensionării 'hi s-a adresat,
juns să fie pusă cu ade — în aşteptarea Legii fon nedumerită că, deşi vremo
vărat la..: pămînt, care nici dului funciar — ' vor pă de peste 25 de ani a făcut
el parcă nu este dispus să mînt, dar nu şi animale. acelaşi serviciu, adică a
mai suporte răutatea şi a- „Scăldindu-se" în c e tul colectat p’ehtra Î.C.I.t,.:
titea / capricii ale omului. buri, cei ce au în preocu lapte de Ia cetăţenii saltu
Un lucru este însă foarte pare soarta zootehniei, au lui Sare'au încheiat de-a,
clar: fără pămînt şi ani lăsat la periferie grija fa lungul anilor' contracte cu
male nu şe poate trăi, se ţă de acest sector. Ca do sus-numita unitate, atîmci
merge ireversibil spre au vadă, raportul lunar între cîndf ar fi dorit să benefi
todistrugere. Este foarte cheltuielile numai pentru cieze de pensionare înainte,
trist şi adevărat că, aşa salarii şi veniturile reali de îrhplihîreă _ vîrstăi BUţi-
cum vedem şi prin inter zate este de 3 : 1. Evident, tă, în baza reglementărilor
mediul televiziunii, nu ne în asemenea condiţii nu din anul trecut, i s-a refu
găsim cadenţa, ura multor este de mirare că acum, Mecanicul Burza Octavian şi ajutorul său Iov iţă Medrca, dc la Depou) zat întocmirea dosarului
semeni de-ai noştri, dacă în iarnă, soarta sectorului C.F.R. Simeria, sînt mereu la datorie, asigurînd fluenţă şi siguranţă în trans pe motiv dă nu îndepli
pot fi numiţi aşa, revăr- zootehnic al unităţii , este porturi. Foto FAVEL LAZA neşte condiţiile cerute -de
şîndu-se cu înverşunare in incertă, mai ales în pri rtW W V S V S ftW W A V A W W V W M A W A W W w W JV W W /Z A V .W V V -'- . . . . lege.
explicabilă asupra anima vinţa asigurării bazei fu Firesc, oe-am adresaţ
lelor, cărora le-au dat cu rajere. Deşi au jnai rămas întreprinderii *de Industria
seninătate foc sau, în alte 176 bovine, din care 110 Neasemuit patrimoniu bibliofil lizare a Laptelui pentru
cazuri, le ard hrana ce le vaci (de la acestea se ob lămuriri. Răspunsul a fost
este necesară pentru iarnă. ţin şi se livrează zilnic a- fără echivoc: femeia în
bia cite 50—60 1 lapte la Din nou, Secţia de artă — Acum, pentru prima evidenţiat faptul, că expo
Multe probleme şi sem a Muzeului Judeţean îşi oară, după zeci de ani, am natele rămîn documente a- cauză nu poate %'fetteficia
ne de întrebare se ridică două zile — n.n.), canti-, răsfaţă vizitatorii, prin in avut posibilitatea să orga le istoriei culturii noastre. de pensie, deoarece mai
şi în zootehnia judeţului tatea de nutreţuri este de termediul a două expozi nizăm o astfel de expozi Din cărţile şi icoanele pic mult . de 15 ani nu a rea
nostru, atît în privinţa a- parte de a reflecta o pre ţii situate într-una singu ţie, întrucît în trecut căr tate pe lemn ori pe sticlă, lizat din activitatea de
sigurării furajelor, a stării ocupare cit de cit satisfă ră, cu neasemuite piese a- ţile religioase nu-şi găseau aflate în depozitele "de la colectare a iapfelui sala
productive a animalelor, cătoare pentru strîngerea le unui bogat patrimoniu locul în expoziţii pentru Orăştie Muzeul Judeţean, riul minim pe economie.
cit .şi a viitorului acestui a tot ceea ce era posibil. bibliofil şi de artă, pe ca marele public. Anul trecut, Biblioteca Judeţeană ori
sector. De o asemenea si Ca urmare, în depozit s-au re îl posedă Hunedoara. înainte de Revoluţie, la ION CI Of LEI
tuaţie nu este scutită nici. adunat abia 100 tone fîn, . Piatra jCJeâmţ, s-a atins ab , ; MINEI, BODEA
300 tofte siloz şi 130 tflflie -Pentru încep«±r, oe vottQ.
Cooperativa Agricolă din feri la cartea veche, în ex surdul, etaîîodu-se cărţi
Dobra. Deşi aici au exis sfeclă. poziţie fiind prezente exem religioase, dar fără a se
Din succintele date pre
tat condiţii ca zootehnia zentate se desprinde faptul plare din toate centrele ti specifica titlul, pentru sim (Confim-oro în pog o,-t-o) (Continuare in pag. a 2-a)
să nu decadă în aşa mă că zootehnia Cooperativei pografice medievale româ plul motiv că se numeau
sură încit să - ajungă în neşti, aflate la ora actuală în „Evangheliar", „Octoih",
pragul falimentului, totuşi Agricole din Dobra se a- fonduri de carte locale, o do „Catehism" etc. Dictatura
flă la răspîntie. Să nu ui
în prezent ■ mcertitudi..ea tăm însă că adevăraţii ţă vadă a circulaţiei intense îşi spunea atunci cuvîntul.
mai planează asupra men rani au considerat dintot- a cărţii, a nevoii de carte, — Expoziţia se constituie
ţinerii sau lichidării sec deauna că animalele re de a ajunge cît mai repe intr-un generos cadou a-
torului da creştere a ani prezintă fala oricărei gos de la îndemîna românilor dus pujjlicului cu prilejul
malelor podării. Iată un conside de pe tot cuprinsul ţării. A- sărbătorilor de iarnă. In
Din discuţia purtată cu rent care credem că va fi mănunte despre valoarea primul rînd, aceasta cu Sptincţi-mi, doctore, o vreo speranţă în ce-1 pri
iag. Lia Roşea, şef de fer repus în drepturile sale şi acestei expoziţii am soli. prinde însă documente. veşte pe şoţul meu ?
mă, şi d-na Cornelia Mun la Dobra. citat doamnei Maria Ba- — într-adevăr,. dincolo — Depinde ce speraţi... •>
tean, contabil şef al cq o. sarab, specialist al" Muzeu de aspectul religios al te
oerativei, este greu să des nicolAe tîrcob lui Judeţean. maticii expoziţiei, _ trebuie
14. in-Lucea-oraşul lui Puccinî acum se află Muzeul Na — cc sc aseamănă mult
cu cca a. Domului
din
ţional din Lucea), trecem
mai frumoasă a construc
Bernardini şi Orsetti, n i.
in frumoasa şi mănoa muzeu, cil urme ale Evu pe lingă palatele Cenami, Pisa — este partea cea
sa regiune 1 a Toscanei, lui Mediu, dar şi ale Re se spune cite ceva despre ţiei.
punctată de orăşele co naşterii, ale puternicei bisericile Sf. Maria, Sf. La intrare te intîmpină
cheta, cu o puternică in regiuni manufacturienc, Francisc, Sf. Giusto şi Sf. statuia ecvestră din m:,r-
dustrie, dar şi cu miri dar şi ale marelui Centru Petru Somaldi, despre mură albă a Sf. Martin
plantaţii cu viţă de vie muzical al Italiei, cu am amfiteatrul roman din o- —- patronul oraşului —,
şi cu o dezvoltată bază prente ale prezentului raş, despre alte monu iar în interior, în centrul
turistică, ni se propum turistic şi comercial. mente de istorie, creşti capelei, atrage . 'Zistibil
un scurt popas intr-o lo Străbatem cu ' pasul nism şi frumuseţe. Dar atenţia un mic templu
calitate, pe cît da veche străduţe înguste, cu case abia acum, cînd scriu a- octogonal împodobit de
— datini din. secolul al vechi dar frumoase, de ceste rînduri şi am răga un crucifix cu o ,veche
Ill-lea înainte de Cristos la etajele cărora vecinii zul să privesc mai pa în şi interesantă legendă. O
—, pe atît de frumoasă şi îşi pot da mina. din bal delete în ghidul oraşului scrie de alte picturi,
de bogată în monumen sculpturi, fresce, mozaicuri
te. Este vorba de oraşul dau măreţie acestei bise
Lucea — locul de naşte în s e m n ă r i de c ă l ă t o r ie rici. Să notăm cunoscuta
re al unuia dintre cei pictură a lui Tintoretto
mai de seamă compozi ' i t a l i a — „Cina cea de taină"
tori ai Italiei şi ai lumii —, ce datează din anul
— Giacomo Puccinî. coane şi întinde sforile Lxtcca, îmi dau seama cît 1590 şi căreia tehnica lu
Intrăm cu oarecare sfia pentru uscatul rufelor, de puţin am văzut din minii folosită de artist
lă în impunătoarea for privim vitrinele şi galan acest tulburător spaţiu îi conferă o neasemuită
tăreaţă romană pe una tarele din stradă, sufoca italian. splendoare şi originalita
din cele zece, porţi săpa te de mărfuri de o va Pe retină şi în suflet te, o pictură de aseihe-
te în zidurile înalte de rietate impresionantă, in am înregistrat totuşi cit e- nea de marc valoare, în-
apărare, din care două trăm în cîteva prăvălii, vă imagini şi amintiri de făţişînd-o pe Madonă cu
— Sf. Fecioară şi Sf. Pe privim cu îneîntare unele neuitat. Mai întîi din pruncul în braţe, pe tron,
tru — şi-au păstrat pînă construcţii antice, cu tur Domul San Martino, si între patru sfinţi, lucra
astăzi elementele origina nuri înalte, în vîrful că tuat în piaţa cu acelaşi re aparţinînd lui Dome-
le. Unde să te îndrepţi rora creşteau pomi şi nume — locul cel mai nico Ghirlandaio, un Crist
mai întîi ? Ce să alegi ■flori, dină impresia unor sugestiv şt mai armonios după înviere — sculptu
din cele 20 de biserici, grădini suspendate. în din oraş, prin construcţii ră în marmură a lui Gi^x-
18 pieţe, 13 palate, şase Piaţa Napoleon facem cu le sale din epoci diferite bologna, ori celebrul sar
vile, nenumărate grădini, noştinţă c» marele palat şi cu stiluri arhitectoni cofag al Harţei del Car-
parcuri, muzee, biblioteci, princiar, admirăm apoi ce diferite. Domul re OUMITRU GlIEONEA
arhive. Oraşul însuşi, in palatul Guinigi, eu im prezintă o superbă operă — Steaua străluceşte, şi lumii vesteşte, că viaţa
ansamblul său, este un punătorul său turn (unde de artă, a cărui faţadă (Continuare în pag.' a 2-a) scumpeşte,
Desen - de -V, MIJI AILESCU
