Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_277
P. 2
CUVÎNTUt LtfrEft
Pai* 2
mdşm
Libera iniţiativă —
în consens cu nevoite „OUVNJTUUJÎ
economice, cu
solicitările cetăţenilor SERVIRE PREFERENŢIALĂ, unor oameni să devină proprietari măcelăriilor. La ora 15, cînd ieşim
noi de la serviciu nu mai găsim de-
pe ceea ce nu le aparţine şi că mă
C O M PO RTA M ENT suri s-au luat Şi se vor lua împo cît slănină sau cîrnaţ ordinar. Şi
In comuna Ilia, libera de numărul mare tic co NEPRINCIPIAL triva celor ce $ăvîr.şesc asemenea atunci, ca să cumperi came de porc
de 100 lei, trebuie ză-ţi iei o zi de
iniţiativă se afirmă tot menzi ce le înregistrează. abuzuri ? concediu (dacă ştii di ţeste carne)
P. S. O . soluţie definitivă pentru
mai mult In cadrul proce Primăria — cum am reţi In cursul toftnjjotombrie a" situaţii cum este cea din zona dv. sau să fagi de la serviciu. De ce nu
sului complex de trecere nui din spusele domnului fiind că la magazinul electrice ■*- va da viitoarea lege a sistematizării găsibt carne dimineaţa la ora 6? De
la economia de piaţă- Pînă Cmrnel Iştoe, primarul IIiei unitatea nr, 81 din Si meri a (gestio (sau cum se va numi ea). Aceeaşi ce ai noştri nu învaţă să facă ane*
în momentul de faţă eu - i - a ajutat pe întreprin- nară Olimpia Ciora) s-a primit mar zeluri ca cei de la Timişoara ?
fost emise autorizaţii pen zătorii respectivi prin atri fă, m-am aşezat şi eu, împreună îege’a să prevadă şi isancţiuni, spe Dorim mai- aurite magazine pen
răm destui de drastice, pentru a-i
tru 11 ateliere de mică buirea spăţi}, realiza cu soţia, ia nodul din faţa maga determina pe toţi să procedeze le- ’ tru produse lactate udde £S găsim
industrie, asociaţii fami re! unor utilităţi ete. , zinului format din'aproximativ zece unt, fără sare, caşcaval, brînză,
liale, acHvii&ţî individuale Libera iniţiativă s-a o- persoane, Respectîhd riadul. am a- cum se găseşte la Sibiu, Timişoara,
ş.a. dintre care un număr riantat, evident, şi spre juns la faţa vînză toanei Grniţă An- caro se află tot in ţara noastră. Dar
de 7 funcţionează deja. sfera comercială. Astfel, gela, care vindea uscâtoare de păr spaţiile comerciale centrale s-au
Interesant «te consemnat in Ilia s-au deschis un (preţ 225 lei/bucată), Aceasta nu a A M SOLICITAT restrîns pentru tot felul de *bou-
este faptul că cei mai mulţi complex şi un chioşc cu vrut să ne servească, spuaînd că tique”, . ppăruie ca ciupercile, dar
dintre întreprinzători s-au specific de alimentaţie pu are numai 16 bucăţi, dar şi-a servil DE ZECI DE O R I în care mărfurile străiiie sau româ
orientat spre activităţi pro blică, iar la Bretea Mu- în acelaşi timp doar cunoştinţele. SCHIM BAREA neşti se vtnd la preţuri pe care un
ductive sau spre servicii reşană un bufet. Sint ne Faţă de servirea preferenţială şi om care trăieşte cinstit dintr-un sa
utile populaţiei din Ilia cesare şi astfel de activi faţă de comportamentul total nc- . LO C U LU I DE M U N C Ă lariu, nu şi le poate permite. (Sem
sau din jurul acesteia. Ast principial — cu ţipete şi injurii —- nează 20 de salariate dc ia I.R.E.
fel, Mircea Ardelean a tăţi bineînţeles, dar este mai cu seamă că sintern oameni in S-a ivit prilejul să urez co Deva).
deschis un atelier de pre bine ca primăria să Încu vîrstă (eu fiind invalid), vă rugăm lectivului redacţional un An
fabricate din beton pen rajeze şi In continuare în să luaţi măsurile care se impun. Nou plin de satisfacţii, cit D O R IN JĂ ÎNDREPTĂŢITĂ
tru garduri, Filofteia Miţa fiinţarea de unităţi de Menţionez că am sesizat cele de mai mulţi cititori şi cit mai Prin sesizările adresate Primăriei
o unitate de cpjocârie, Au producţie sau de Servicii mai sus şi Primăriei oraşului Sime- multe adevăruri. ' şi G.I.G.C.L. Deva, domnul Constan
rel Mica şi Aurel Mihăi- pentru împlinirea solicită ria. (Gu stimă, Remus Fistîş — Si- Iar acum să abordez starea tin lonescu arată că pe Aleea Tran
îesc un atelier de bobinai rilor populaţiei, cum ar fi meria, Piaţa Unirii, bl. 1, ap. «). dramatică în care mă aflu. De silvaniei nu se poate circula cînd
ş.a. Utilitatea acestor acti tîmplărie, cizmărie, acti 13 ani sînt victimă a unui grav plouă, deoarece în urma lucrări
vităţi şi a altora este ar vităţi de construcţii ş.a. Şl TO TUŞI S-A U accident de muncă, de pe lor făcute în zonă s-au înfundat
gumentată şi de marile so urma căruia am rămas fără gurile de scurgere. Din această cau
licitări de caro se bucură; TRAI AN SONDOR C O N STR U IT vedere la ochiul drept, Deoa ză apa bălteşte pe carosabil şi plom
rece sufăr de mai multe mala
Subsemnata, Dorina 1 temea, do dii, am solicitat de zeci de ori bele de asfalt aplicate în acest an n-au
miciliată în Deva, str. M, Viteazul, darul să rezolve situaţia. Căci apa
VVMAmVMVVWtiVtAAVWVyVVtWUVWV^WVWtVVWWS conducerii C. S. Hunedoara pe de-o parte cit şi circulaţia in
bl. 8, ap. 5, am mai sesizat ziaru schimbarea locului de mun tensă (mai ales a maşinilor mari
lui „Cuvintul liber" abuzurile unor că, deoarece actualele Condiţii care fac aprovizionarea unităţilor
locatari de a-şi construi garaje îr> extrem de toxice nu fac de- comerciale din zonă) contribuie la
Cum se poate repara zonă. Deşi s-au dat asigurări de dv, cît să-mi agraveze aceste boli. degradarea aleii. Locuitorii de aici
(stimată cititoare noi am consemnat
doar opiniile pro şi contra ale ce Doresc să fiu ajutat să de doresc găsirea unei soluţii defini
lor cu care am stat de vorbă — păşesc acest mod da viaţă. tive care să redea Aleii Transilva
Lucrez de 30 de ani. Vă rog,
niei aspectul civilizat pe care-i me
n.n.) şi de primărie eâ nu se aglo în încheiere, dacă puteţi, fa rită centrul municipiului Deva, în-
o merează zonele, că locurile se vor ceţi un bine unui om suferind. trucît găsim dorinţa dumnealor în
vinde la licitaţie, aceste garaje1 s-au (Malhias Fridrich Gimther, dreptăţită, facem şi noi apel la coi
(Urmare din pag. 1} a nu li se considera ve ridicat foarte repede. S-au tăiat str. Transilvaniei, nr. 1, bl. în drept să Ie-o îndeplinească.
chime în muncă anii cînd pomi, rădăcinile aruneîndu-se lingă
nu au realizat salariul mi container, s-a stricat aleea construi V 5, sc. D, ap. 63 — Hune POŞTA RUBRICII
doara).
nim pe economie sînt a- tă de locatari şi s-a blocat trece • Traian Paseu — Crişcior. Po
Socotind că ar fi vorba proape toţi colectorii de rea sfcre strada Libertăţii. Locata dul Morii 7. Pentru rezolvarea pro
de vreo reglementare de lapte, precum şi alţi cetă rii blocurilor 7 şi 8 (26 de familii) blemei dv. personale, vă îndrumăm
partamentală, ne-am adre ţeni care au lucrat în solicită mutarea containerului de D-ALE A P R O VIZIO N Ă R II să vă adresaţi comisiei de judecată
sat to acest caz şi Direc regim asemănător. Cum se gunoi la vechiul său loc, nu unde a de pe lingă primăria din localita
ţiei Judeţene de Muncă şi poate înlătura o asemenea fost amplasat din ordinul fostului Citim în ziar despre preocupări tea în care domiciliaţi.
Protecţie Socială. Nu, nu nedreptate ? primar din regimul apus. Şi mai de bună aprovizionare. Ne pare rău • losif June — Rapoltu Mare, nr.
este vorba de o reglemen Supunem parlamentari întrebăm : ce-ar fi dacă cineva s-ar dar sint numai vorbe. Noi femeile 160; Pentru ca scrisoarea dv. să ai
tară departamentală ci de lor hunedoreni acest caz apuca să-şi construiască o casă în care sin tem angajate avem multă bă efectul scontat, vă rugăm să vă
una guvernamentală încă spre a fi adus la cunoş parcul din faţa primăriei, că doar răbdare dar nu putem fi de acprd adresaţi unor ziare centrale ori di
în vigoare. In situaţia de tinţa guvernului. e democraţie ? Cine le dă dreptul eu . programul; de aprovizionare a l rect Guvernului tării.
ÎN S E M N Ă R I D E C Ă L Ă T O R IE
Neasemuit patrimoniu bibliofil I T A L I A
(Urmare dir pag t) perelor văzute dar şi cu
(Urmare din pag; 1) — Aş aminti aici „Ca pentru prima dată, se pu semnătura lui Inooenţiu regretul de a termina vi
zania” iui Variaam, 1643, nea problema unităţii lim Micu Klein, deschizător de retto — a - doua Staţie a zita noastră îti frumosul
apărută sub patronajul lui bii literare româneşti; „E- drum în ce priveşte şcoa lui Paulo Guînigi, perso ojraş Lucea. O facem în
aparţinînd colecţionarilor Vasile Lupu, cea care prin vanghelia" de la Snagov, la românească la Blaj. O nalitate de vază, care, apropiere de piaţa San
particulari, cunoaştem nu Predoslovie făcea adresare 1697, tipărită de Antim vitrină cuprinde numai ti timp de 30 de ani, în Michele, de unde privim
me de traducători, perso tuturor românilor fără a Ivireanul; „Chiriacodro- părituri de la Blaj, unde, în secolul al XlV-lea, s-ă copleşiţi de emoţie încă
nalităţi ale culturii medie se ţine seama de graniţe mion", Bălgrad. 1699, prin perioada 1753:—12130, au apă aflat la cîrma oraşului. un obiectiv celebru — ■
vale româneşti, tipografi, le existente între cele trei care se susţine ideea uni rut peste 145 cărţi româ Apoi, tntr-o altă mare casa in care s-a 'născut
care nu erau doar simpli provincii româneşti. Apoi tăţii naţionale; un alt neşti ce au fost răspîndite piaţă din oraş, permanent marele compozitor Giaco-
meşteri, ci adevăraţi căr „Noiil Testament" de la „Chiriacodromion", Bucu pe întreg teritoriul ţării. inundată de porumbei mo Puccini, ce face şi azi
turari, pictori, zugravi le- Bălgrad, 1648, prin care, reşti, 1732, cu sigiliul şi — Pe lingă tipărituri sînt domestici, am imirat gloria muzicii italiene. Şi
gători de carte. prezente şi manuscrise. încă o celebră construc nu termină ghida de îm
— Vă rugăm să enume — Copişti-ca I igrafi, sem ţie şi operă de artă — părtăşit cîteva date Ja
raţi cîteva din principale. natari sau nu, au răspuns Biserica San Michele, rea subiect“ că piaţa răsună
Ie exponate de carte pre atunci nevoilor de scriitu-' lizată în etape, din se — ni şe pare, desigur —
zentate în expoziţie. ră românfească. Amintim colul al XllI-lea pînă în de încântătoarea arie a lui
— In ce priveşte cartea, în acest sens un „Ceaslov" secolul al XlV-lea, ceea Mimi. din opera „Boema",
am etalat, cronologic, car din secolul al XVlII-lea, ce i-a imprimat, de ase pe care Puccini a com
te din secolele XVI—XIX, semnat de Petru din Ghe- menea, o mare diversi pus-o aici şi care încon
provenită din centre tipo lari, „Cazanie", secolul al tate de forme şi stiluri joară de un secol lumea
grafice de la noi, dar şi XVIII-lea; „Miscelâneu”, arhitectonice. Faţada are muzicală. Iar pe aproape
venite de dincolo de Prut secolul al XVIII-lea sem cinci niveluri, In colona parcă simţim respiraţia
şi de peste hotare („Mi- nat de Ion Oproşan, origi de de marmură albă, cu inegalabilei cîntăreţe aus
neiul de obşte", 1819, Chi- nar din Romos. sculpturi, intarsii şi or traliene Melba, căreia în
şinău, „Minei" de Buda, — Să amintim în final namentaţii de fi rară fru suşi Puccini i-a îndrumat
1864, „Adunarea Cazanii că valoarea de document museţe, în vtrf tronînd o repetiţiile cu „Boema* în
lor", 1793, Viena, „Biblie" a cărţilor vechi expuse dc superbă statuie a îngeru chiar' casa lui din în dă
de Petersburg, 1819 etc.). Muzeul Judeţean este în lui Mihail, care va răpu tătorul orăşel Lucea..’.
în ce priveşte cartea au tregită de meşteşugul deo ne dragonul cu o suliţă, Pe care noi îl părăsim
tohtonă, aş aminti exem sebit al legării lor în pie fiind înconjurat de doi cu nostalgie, dar şi cu
plare de mare valoare le, ori cu fcrecătură meta îngeri cu trompete. mulţumirea de a-i fi ad
cum sînt: „Molitvenic”, lică, care au ridicat mese In Interior — ca în mirat cîteva din nume
Tîrgovişte, 1545, „Tetrae. ria Unor oameni dotaţi ex Dom, ca în multe alte roasele opere de artă, din ‘
vangheliar" al lui Coresi, traordinar la „ars tipogra biserici —, bogăţie de peceţile trecutului şi din
1561, un exemplar facsimi- fica*. Să mai amintim eă picturi şi sculpturi, de captivantele frumuseţi c
lat al „Paliei" tipărită Ia această expoziţie care ex mici temple şi altare, de le prezentului. Ne conso
Orăştie în 1562, de Şerban, primă spiritualitatea popo mozaicuri şi vitralii, rea lăm însă la giuăul că şi
fiul lui Coresi. rului român merită să fie lizate de marii artişti ita la Verorn ne Vom putea
— Majoritatea exempla văzută imediat şi de cît lieni ai vremii, teşim pu bucura de asemenea sa
relor de carte veche expu Carte veche, nepreţuită, în expoziţia deschisă ia mai mulţi oameni, pentru rificaţi sufleteşte, impre tisfacţii spirituale. Rămî-
se sînt din secolele XVII— Secţia de artă a Muzeului Judeţean din Deva, că este unică îs ţâră la a- sionaţi de grandoarea e- nem in aşteptare... /. ■
XVIII. ..........- " ' " ' -------•. Foto PAVBL LAZA ccaslă dată.
