Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_278

Drumul mătăsii „Daţi dovadă

va fi mai neted ? de înţelegere

Cu ^această ' întrebare 150 tone'solicitate şi nece­ si omenie i“
l-am abordat; pe dl. ing. sare pentru trimestrul IV
Come li rect t u din 1990, ni §-au reparti­
Ţesătot-iei de MătaŞe Deva. zat‘doar 100 tone, dar nici Cu această rugăminte,.
Optimist, diri fire, interlo­ aceasta nu am primit-o în Însoţită de invitaţia de a
cutorul ne-a răspuns .afir­ totalitate. De asemenea, ne verifica veridicitatea celor
mativ. Drept argument, provoacă serioase necazuri prezentate în scrisoare şi
ne-a adus ,q serie de date şi primirea suveicilor de mulţumiri „în speranţa că
ce susţin afirmaţia. Cea la «Ambalajul Metalic" cele relatate de mine vor
mai concludentă dovadă că Timişoara. găsi ecou în inimile dy„“
marfa — respectiv măta­ — Cum este viaţa şi îşi încheie mesajul, adre­
sea — este mult căutată, munca oamenilor din uni­ sat nouă, Eugenia Burza,
o reprezintă, faptul că ce­ tate ? din Hunedoara. ’
rinţele pentru anul 1991 — Unele îmbunătăţiri Cum noi sîntem întot­
sînt pentru 32 milioane mp, ' s-au adus şi în această pri­ deauna dispuşi să-i ajutăm
faţă de 9 milioane cit re­ vinţă. Mă refer la faptul pe oameni (evident atunci
prezintă capacitatea de că s-au acordat unele cînd au dreptaţe), am răs­
producţie a fabricii. drepturi cuvenite cum sînt: puns .invitaţiei. Mai ales
—- Cum veţi satisface o majorarea sporului de că scrisoarea avea un ton
asemenea şoliditare ? noapte, adausuri, la conce­ Ercse Florin — preparator Ia I.M.C. Bîrcea şi Ercsc Mihacla — lăcătuş moderat,- fără acuzaţii şi
— Evident că" cerinţa diu pentru muncitorii din Ia S.I.M, Bîrcea au hotărît să întemeiezo prima familie a anului 1991, în muni­ invective. Cuprindea doar
depăşeşte mult posibilită­ secţia de bază -—ţesătorîe, cipiul Deva. Le dorim „La mulţi ani*~şi casă de piatră! Foto. PAVEL LAZA povestea tristă ă unei ti­
ţile noastre de ofertă. A- spor de zgomot şi muncă
vem totuşi in vedere o grea. Fireşte, mai există .rVWVVVWWVWVVWV\iVWWWlAA«WWV^^A^/WVWSAAW/WVVVW■VW rt nere handicapate, după
propria-i' afirmaţie „lipsi­
creştere de capacitate pro­ şi unele nemulţumiri, lega­ tă de multe bucurii ale
prin punerea' în funcţiune că nu putem satisface ce­ la-mă, ia-mă şi pe mine-n braţe... I vieţii" şi îngrijorată de
ductivă «1 3. milioane mp,
te de transport, de faptul
a unei noi instalaţii de ur- rinţele de locuinţe ş.a. Im­ spune că a create un . < -j 11 - *'lî S I .. paşi mici, Uneori chiar de desfiinţarea, în perspecti­
vă, a locului său de mun­
zit-încheiat, dotată cti 72 portant de menţionat este c Spi nu-i act de ", sper a- acele instituţii a căror la leagănele de copii. 1
de războaie. Intrarea în însă, că am reuşit să plă­ re Şi totuşi, uneori este! lic ită »n ,r este , croti- Am bătut mai întîi la că.
* La adresa indicată am
fjmeţiune a noii capacităţi tim integral salariile la în­ Să fie acest uneori tocmai rea sub un acoperiş a mi­ poarta deasupra căreia cu găsit sectorul de salubri­
nu se întrevede însă de la treg personalul muncitor.
/începutul anului/ ci mai — Cu ce deficienţe vă excepţia menită a confirma cilor abandonaţi: casele . grafie veche, stă scris:, tate şi zone verzi al I.G.C.L.
LUMINEAZÂ-TE ŞI VEI
regula ? 5 Posibili '«i-*.'Re­
de copii.
târziu,. deoarece avem une­ mai confruntaţi ? le unor astfel’ de excepţii Am poposit în zona O- FI ! VOIEŞTE ŞI VEI PU­ Hunedoara. Pe strada- „6
Maftia" se află clădirea
le greutăţi cu construcţia — Mai avem deficit de îngroaşă însă rîndurile u. R AŞTIK, unde fii iţeoză TEA : îndemnurile sînt dărăpănată care adăposteş­
staţiei de compresoare, de­ oameni la unele meserii, nui mărunt şi nespus de două ■ astfel de ' aşezăminte, mult mai vechi decît cele
terminată şi de neprimi- cum sînt: sudori, fochişti, te sectorul amintit. Fireso
rea acestor utilaje. ajutori jde maiştri reglori, trist popor: al pruncilor unul preluînd ştafeta de <ia *ec s nu firmei AdWfcss că tntr-o astfel de clădire
şi spaţiul îp care munceş­
lipsiţi de zeităţile prbte >
la celălalt şi încercînd a
— Deci, nu de benefi­ dar consider că sînt tem­ şi vin direct din Cartea
ciari duceţi lipsă.. porare asemenea dificultăţi. toaţe care sjtnt părinţii. Şi, scoate Ta limanul tinereţii Cărţilor — BIBLIA. Re­ te semnatara scrisorii n-a­
pe cei care vin aici cu
Intr-adevăr, acum In noua structură organi­ cînd zeităţile lipsesc, lor gret sincer că cei mici nu rată prea bine. Dar faţă
problema ce ne frămîntă zatorică, ne vom redimen- ştiu încă a culege literele tje cele relatate în scrisoa­
şi nici a înţelege pildele.
este aceea de a ne orga­ siona disponibilităţile de Nădejdea rămîne la cei re s-a înregistrat o schim­
bare în bine. Exista în a-
niza ca societate pe ac­ personal în' funcţie de ne­ mari. înainte de a păşi telier o sursă _de căldură.
ţiuni (numită Matex De­ cesităţile producţiei, pu- pragul cu îndemnuri, mă
va) — astfel îr.cît să fo­ nînd accentul şi pe acti­ UW4 PS ZI Nu însă şi de lumină, pen­
losim deplin baza tehnico- vitatea de cercetare pro­ opresc în faţa ferestrelor tru că nu se găseSc becuri.
Eugenia Burza era , în
materială existentă. prie. Fără îndoială că nu larg deschise pentru aeri­ concedip de- odihnâ. Am
sire. Sînt de la dormitoa­
— Ce obstacole vă îm­ vbm neglija aspectele eco­
piedică ? ■ nomice, avînd-în vedere, — Dacă mal vii odată beat acasă, nu-ţi mai vor­ rele micuţilor, şi. văgute
— Ca şi în anii anteri. besc toată viaţa! VIORICA ROMAN
ori, ne izbim de lipsa ma­ NICOLAE TlRCOB —dubito, nu mă ispiti! NATALTA VASIU
teriei prime, în special a
poliamidei. Ca dovadă, din (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a)
15. La Verona-in jurul dramei lui Romeo şi Julietei curgerea domoală a Adi-
gelui, care împarte ora­
şul în două, străzile
Din superba staţiune displelul de pe autostra­ metri, pe autostrada ce- vate cu lespezi masive
balneoclimaterică Mon- dă citim intensitatea tra­ duce în Austria, ajungem piatră, bogăţia florală.
tecatini, care ne-a găzduit ficului auto (no 'mal) şi în cocheta staţiune• Peş- Una dintre construcţii­
trei nopţi, şi pe care am temperatura aerului — a- chiera di Garda. Coborîm le cele mai importante,
putut-o cunoaşte puţin fără — (minus 2 grade pe mo-lal lacului cu ace­ care dă personalitate ora­
doar intr-o după-amiază, Celsius). laşi nume, lung do 56 ki­ şului, o constituie Arena
şi pînă la următorul loc !n provincia Emilia lometri şi larg de 18 ki­ Romană. Avînd. lungimea
de popas al călătoriei Romania ni se arată ca­ lometri, dăm 'mîncare ia de 90 metri şi lăţimea de
noastre — nu mai puţin sa celebrului fizician lebede şi facem fotogra­ 60 metri, 72 de intrări,
frumoasa staţiune la Ma­ Marconi, în Bologna — fii, dar, după un sfert de cu ziduri masive şi uria­
rea Adriatică, Lido -i oraş cu 500 000 de locui­ ceasf. Mario — şoferul şe bolţi rotunde, aşezate
Jesolo — sînt cam 500 tori —- ni se vorbeşte, tn- nostru — claxonează im- in etaje, Arena putea a-
de kilometri. Drum lung, dăposti, la. cele trei ge­
nu glumă. nuri de spectacole prezen­
Pornim la ora 8 dimi­ ÎNSEMNARI DE CĂLĂTORIE tate aici, pînă la 80 000
neaţa, pe o vreme cu I T A L f A de persoane. Interiorul
ceaţă, apoi cu ploaie mă­ se menţine foarte bine
runtă, dar şi cu repriza conservat, fiind mult fo­
de limpezimi Şi bună vi­ tre altele, despre recu­ barcarea. tntr-o jumăla- losit pentru diferite ge­
zibilitate. Traversăm A- noscuta universitate de te de oră sîntem in Ve­ nuri de spectacole. Şi
peninii, printr-o serie de medicină de aici, unde rona — al doilea oraş ca azţ, la Arena Romană din
tuneluri lungi, luminate au predat pentru prima mărime şi importanţă (cu Verona, sa organizează o
ca-n plină zi, trecem prin dată profesori-}emei, in­ 250 000 de locuitori) din serie de festivaluri care
zone de deal bogate tre care frumoasa doam­ regiunea Lombardia. cunosc un puternic aflux
plantaţii cu vii şi pomi nă Elena Preda după o Sint orele amiezii, aşa de turişti din lumea în­
fructiferi, prin orăşele cu draperie, pentru a nu-şi că restaurantul „Los Ca- treagă, iar la grandioa­
fabrici de mobilă şi de în­ tulbura studenţii, şl uite- ligero" ne primeşte . ca sele spectacole de operă
călţăminte, cariere de aşa ne apropiem de ora­ dejunul gata pregătit. Du­ ce au loc aici, cum sînt
piatră, calcar şi marmu­ lul Modena, eu 250 000 pă aceea putem vedea, cele cu „Aida* de Verdi,
ră, admirăm şirurile lungi locuitori. Facem un scurt din nou sumar (timpul şl care concurează cu. a-
de pini marini şi de chi­ popas la staţia de benzi— nu ne permite), citeva celm prezentate la „Sca--
paroşi qe flanchează, pe, ■ nă-motel din apic piere, din comorile oraşului. ld“ din Milano, vin mart
unele porţiuni, frumoasa unde am Intrat intr-un Mai întii ii admirăm pa­ vielomarii de pe toata
autostradă Bologna — Mi­ magazin ultraaprovizio- tina medievală, fortifica-■
lano — Roma, ca şi plan­ nat, apoi din nou la drum, ţiile din secolele X—XII, DUMITRU GIIEONEA
taţiile de arbuşti orna­ spre Verona. monumentalele clădiri
Nici nu au trecut
mentali, In timp ce pe După încă 90 de kilo- din timpul Renaşterii, (Continuare în pag. a 2-a) şi primii vestitori ai de mult sărbătorile de iarnă
pri măverii au ieşit de sub
zăpadă. v Foto PAVEL LAZA