Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_279
P. 1
CONTRAPUNCT SE REIAU
INVITATE LA REFERENDUM CURSELE TAROM
Cur s e 1 e regulate
ŢAROM vor fi reluate
Controversata vizită nocturnă a ex-regelui Mi- astfel:
hai a reactivat; pi intre altoie, discuţiile cu privire — eursele interne în.
la viitoarea'formă de guvernămînt a ţării. Se aud eepind do luni, li ia
astfel plaiuri care cer un (referendum, ca singură nuarie 1991;
modalitate' democratică, de â decide în această ches — cursele externe în-
tiune.; Ideea nu-trebuie respinsă din start fără a o eepînd do sini bată, 12
examina niai* îndeaproape. Ar fi deci de ales între ianuarie 1991 cu urmă
moitarhief.constiţuţională, republică prezidenţială şi toarele destinaţii; Frank-
republică parlamentară. , Cu monarhia avem oarc- furt, Zurieh, Amsterdam,
osere-, expesacnţă şi tradiţie.; Dinastia .Hobenzollern Atena, Larnaca, Berlin,
şi le-a. avut ale ,ei, şt btţne, şi rele. Contribuţiile lui Copenhaga, Roma, Lon
Carul I şi : ale lui t Ferdirtand la cucerirea indepen dra, Bruxelles, Paris,
denţei, Ia războiul (de reîntregire, la Unirea din 1918 Moscova, Budapesta,
-şi, ţn general, la; făurirea EcjmânieL moderne, nu pot Praga, Istanhul, Tirana,
.fi negate dar nici., nu ţ# cazjuh să IC idilizăm. Mihai Varşovia, Tel Aviv.
4i-a ţ.prea <apiucat să ;d<Mnnea$c», dar numele său ră- (Rompres)
mîne operabil şi inseparabil Jpgaţ- de momentul de lecţie de religie, susţinută; de preotul Etnii Şortan, Ui clasa a II-a A,
ia 23 -august 1914.1 Cil despre tatăl său* Carol al de la Şcoala Generală Nr. t Deva. Foto PA VEL LAZA
•11-lea, aventurier şi intrigant priapic, ne-a făcut de
rîsit’lumii şi a . demonstrat cutii poate duce un re A W W M W V W W W .W A \% W W M W .V V V W V W .S V A
ge ţara de rîpâ. Aşa că motive extraordinare de a
reinstaura monarhia după cinei decenii nu prea ) ORA DE RELIGIE t Se ocupă cineva
văd. Şi apoi, să reintronăm un rege de 7Q de ani ? 1
Şi cine i-ar fi succesorul ? Căci fecior n-are. Poate Uir eveniment de pri avem sfînta datorie s-o
prinţesa mitingistă care n-a trăit în ţară şi se pare mă importanţă pentru lăsăm urmaşilor şi care de protecţia mediului?
că n-o prea rupe nici pe româneşte 7 E drept că viaţa noastră spirituală ne-a însoţit pe tot par
m.-am înrudi cu toate casele domnitoare din Euro este reapariţia orelor de cursul istoriei, a devenit
pa, dar cred că şi fără asta am putea trăi. Să ale religie în şcoli. Şcoala şi parte constituantă a fi Să ne amintim cu nu refractare în materie. Cura
gem atunci republica prezidenţială, cu un preşe Biserica —■ în dialog. Lu inţei noastre naţionale. mai un an în urmă puzde este .şi normai, scrisoarea
dinte cu largi prerogative 7 Doamne fereşte! Ar fi cru ce bucură şi pc cei Grecii au ridicat educa ria de gazete apărute ca ciu mea a fost trimisa spre
şi mai rău. Căci un rege are măcar stil, pe cînd un mici şi pe cei mari, deo ţia la rang de zeitate, a- percile după ploaie care a- cercetare Ministerului Me
-preşedinte ajuns în fruntea bucatelor am văzut noi potrivă. Oare chiar să nu tîta preţ puneau ei pe veau ca. un subiect de pri diului de la care am pri
fie pielea noastră de ce e în stare. Republica parla ştim la ce se refereau cu formarea omului moral. mă linie cumplita problemă mit în sfîrşit un răspuns
mentară ar rămîne. aşadar, forma de guvernămînt vintele „daţi-mi o gene Omul imoral nu poate a poluării mediului încon (de la Inspecţia ; de Stat
cea mal democratică şi de viitor. Şi cea mai ferită raţie de mame bune şi voi face nimic cum trebuie : jurător. S-a scris excesiv, pentru Protecţia Mediului).
de pericolul pervertirii în dictatură. In sfîrşit, asta schimba faţa lumii ?". nici ştiinţă, nici artă, nici problema a fost întoarsă Să vezi şj şă nu crezi!
nu (• docil, o părere, mai reflectaţi şi dumneavoastră. Dar vai !... şi mamele au educaţie, nici politică. O- pe toate părţile posibile, Din scrisoare aflăm lucruri
Iată însă că (1-1 Silviu Brucan zice că problema trăit atunci. cînd nu tre mul moral oriunde ar parcă începuserăm să ne pe care le-am tot auzit de
nici nu trebuie pusă astfel deoarece românii, nc- buia să ştim că avem şi lucra este o lumină şi o avîntăm şi să respirăm mai vreo 8 ani buni : „s-au
avînd culţură politică n-ar fi în stare să facă deo suflet. Că omul, „coroa bucurie pentru cei din din ad incul piămînilor, Întreprins imediat o serie
sebirea între republica prezidenţială şi cea parla na creaţiei", cum îl de jur. Un stat cu atît este convinşi că acestora li se de măsuri ; identificarea
mentară. După d-sa, ar fi deci de ales doar între numeşte Biblia, se distin mai matur şi mai legat va destina imediat un aer surselor de poluare ; slabi,
republică şi monarhie. Ei, nici chiar aşa ! Cit am ge radical de restul crea de bunăstarea omului, cu mai curat.„ lirca de măsuri pentru re
Dar n-a fost să fie ; a
fi noi de grei de cap, atîta deosebire am şti să fa turilor. cit se ocupă de formarea trecut valul, promisiunile medierea situaţiei; sancţio
narea celor vinovaţi...”.
cem. Ne-ar mai ajuta presa, radioul, televiziunea ■ Va fî ştiut Mîntuitorul adevărată a omului mo
şi am scoate-o la capăt. Şi nu ştiu co mă face să Hristos ce înseamnă pen ral, cu cît criteriul pro făcute de cei ce conduc Şi ceva mai departe t
bănuiesc că m anarhiştii. şi adepţii republicii prezi tru noi chemarea „lăsaţi movării în ierarhia so întreprinderi cu mare grad „vă putem informa că cir
de poluare s-au depozitat
cuitul de ape chimic im
denţiale n-ar agonisi împreună -mai mult de 25 la copiii să vină la mine". cială se întemeiază pe
sută din voturi. Electoratul n-o fi avind cl cultură Ei bine, ateismul comu valoarea morală, pe omul peste cele făcute în ştim pure din C.S.V. Călan este
politică,, dâr are bun simţ şi ştie ce ştie. nist a încercat prin toate obiectiv, altruist. prea bine care perioadă şi actualmente închis, neexis-
tînd pericolul de poluare
să
nu se găseşte nimeni
Chestiunea e facem sau nu „plebicist" ? O ase mijloacele— şi avea des Primiţi, dragi copii, a- aplice cu bărbăţia şi seve a rîului Strei decît în ca
menea întreprindere ne-ar costa time şi money, timp tule — să-L smulgă' pe ceastă preafrumoasă mi ritatea cuvenită vreun ca zul producerii unor avarii".
şi bani pe-care, săraci cum sîntem acum, i-am pu Dumnezeu din sufletul nune, de a-L avea pe păt de lege care să înîă. Toate foarte frumoase,
tea folosi mai profitabil în alte direcţii. Pe de altă copiilor. Rezultatele a- Hristos în mijlocul nos ture pentru totdeauna in ca pe vremuri, dar fără
parte însă, un referendum ar lămuri o dată pentru cestol „lucrări" s-au vă tru, ca pe un dar, un dolenţa (puţin zis). acoperire. în consecinţă în
totdeauna problema şi ar exclude orice viitoare zut şi se văd —■ cu du dar care nu se va lua Dezamăgit de clişeele ziua de 3 Ianuarie 1991
contestări ale formei de guvernămînt sau aî carac rere o spunem — în a- niciodată de Ia noi şi vă neschimbate ale situaţiei Streiul a fost din nou po
tîtea şi atîtea nelegiuiri
terului democratic al noii Constituţii. Ar fi un pro — pe care nu le mai nu va fi atît de util în via mediului, am adresat un luat, din nou au venit
fit m ajor şi aducător de linişte, care ar justifica mim — toate fiind ma ţă. Mai mult ca pricind, memoriu preşedintelui Ion peşti morţi pe apă !! Cînd
întru totul efortul şi cheltuiala. Deci, dacă m-ar întreba nifestări ale omului fără astăzi avem nevoie de Ilieseu, în care — cum se va face ordine şi se vor
cineva, aş fi de acord cu un referendum. Ca să frică de Dumnezeu. este normal — principala aplica sancţiuni care să-i
n-avem vorbe. Şi ca să fim cu conştiinţa împăcată Credinţa pe care o moş Preot EMIL ŞORTAN referire am făcut-o la Com împiedice pe cei în cauză
că am făcut-o şi pe asta. binatul Siderurgic „Victo să se-’ joace de-a protecţia
RADU ClOBANU tenim de la începuturi şi (Confînuare in pag a 2-a) ria" din Călan, una din mediului înconjurător ?
întreprinderile cele mai Dr. CORNEL STOICA
MMHMsaau»:.
S-a întîmplat să ajun ce, generate de maree şi
gem la Veneţia într-o 16. VENEŢIA - FENOMEN UNIC IN LUME de vînturile Sesa ce bat
duminică. O duminică lu uneori puternic din lar
minoasă de noiembrie, cu gul mării spre oraş. Ase
soare blînd şi binefăcă trarea şi acostarea în ba perlele Veneţiei, cu cele Privim în jur cu uimi căreia pînă acum nu i menea fenomene sînt ,şi
tor, ce-t dădea oraşului zinul San Marco — lin grupate în inima oraşului, re şi îneîntare. Lume s-a găsit soluţia salvatoa 240 în cursul unui an, a-
născut din spuma Adria- gă impozanta statuie a în Piaţa Şan Marco: Pa multă, gălăgioasă, vorbind re, îngrijorarea localnici pele depăşind cu pînă ta
ticii întreaga dimensiune lui Victor Emaituel Rege latul Dogilor şi Basitica în toate limbile pămîntu- lor crescînd cu fiecare 1,40 metri nivelul, mării
şi strălucire. Despre a- — şi apoi toată această San Marco — ce pun am lui, se intersectează la zi. Ridurile lăsate de a- şi năpustindu-sc violent
ceastă perlă Inegalabilă a splendoare arhitecturală prenta dominantă asupra fiecare pas. Două parti cest fenomen nemilos pc peste oameni şi casc.
Italiei, despre acest fe şi istoria ei de secole, lu pieţei —, dar şi Turnul cularităţi surprind însă faţa bătrînei, dar atît da Intrăm în Basilica San
nomen unic în lume — mea veselă şi pitorească Maurilor, Puntea Suspi cu deosebire: puzderia de fermecătoarei Veneţii, sint Marco — feeric ansamblu
prin organizare urbanis a Veneţiei m-au determi nelor, Palatul Procuratu- porumbei din piaţă, atît adinei, vizibile pa străzi, bizantino-veneţian, stră
tică şi concepţie arhitec nat totuşi să consemnez pe celebrele ei monumen lucind de mozaicuri, mar
turală, prin acumulare de în carnet şi apoi să scriu te. De multe secole, va mure colorate, cupole au
capodopere şi risipă de cîteva rînduri. ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE lurile Adriaticii rod în rite, bogat pictat şi încăr
fantezie creatoare — s-a Sigur, ar fi atisurd să I T A L I A cet, cu necontenire, teme cat cu statui. Construcţia
scris o literatură bogată, credem că într-o singură liile Veneţiei. Palate mo bisericii a început in se
ceea ce U pune în difi zi vom putea cunoaşte rit, Academia — deveni de domesticiţi, îneît tre numentale se înclină tot colul al IX-lea. îndată ce
cultate pe semnatarul rin- prea mult din acest imens ta azi Biblioteca naţiona buie să păşeşti cu grijă mai mult, oraşul în an au fost aduse din Ale
durilor de faţă de a mal conglomerat urban aşezat lă, Campanila, cele două pentru a nu-i călca şi samblul său coboară în- xandria moaştele Sf. Mar
adăuga ceva în plus in pe 120 de insule, strtns coloane monolite purtînd lipsa cu desăvîrşire a ma cet-încet în ape. Urmele cu, devenit patronul ve
tr-un simplu reportaj de grupate, separate de ca în creştet — una statuia şinilor — Veneţia fiind, sînt tot mai pregnante. nerat al oraşului, a fost
ziar. Dar emoţia puterni nale, din această diade Sf. Teodor — 1 patron al din cîte ni se spune, sin Pînă şi frumosul mozaic distrusă da turci în urma
că ca , na cuprinde In timp mă fără seamăn, căreia oraşului, iar cea de a gurul oraş din lume în al Basilicii San Marco unui incendiu, reconstrui
ce ne apropiem cu vapo diamantele ce o compun doua — leul înaripat al care nu circulă automo este unduit de scufunda tă în secolul următor, a-
raşul de acest tărîm a- ti conferă o forţă de a- evanghelistului Marcu, bile. rea neîncetată a grandi poi din nou în secolul al
rnestecat de real şi ireal, tracţte şi o strălucire a- leul devenit emblema Ve In mod cert, aceasta din oasei construcţii. Dar şi DUMITRU GIIEONEA
impresiile copleşitoare ce parte. Vom face totuşi neţiei, iar Sf. Marcu — cauza stării sale de scu alte semne poartă oraşul :
ne subjugă încă de ta in cunoştinţă cu cîteva din primul ei patron. fundare lentă în mare ale inundaţiilor pariodi- (Continuare în pag o 2-~V
