Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_279

CUVTNTUL LIBER NR.
Pag. 2

Icoanele meşterilor populari
RESTANŢIERil
Nc-am născut cu icoa­ şi conţinutul lor, ci şi din secolul al XVIII-lea, Domnul Lazăr Danci'i,
na „Maicii Domnului cu prin funcţia lor socială. unele semnate de loan vicepreşedinte al Asocia­
pruncul in braţe", cu a Cumpărată său dăruită, din Deva. De mare preţ ţiei de locatari nr. 130 din
JMîntuitorului Iisus Hris- călătorită din loc în loc, sînt icoanele pe sticlă Deva, a venit în audienţă î
tos“ în casă ca simboluri cu însemnările margina­ provenite din cunoscutul la redacţie, foarte necăjit.
ale credinţei, ale spriji­ le, acestea au îndeplinit centru de iconari de la — Avem în asociaţia
nului invocat de om pen­ adesea o nobilă misiune Nicula din secolele XVIII- noastră — ne-a spus dom­
tru liniştea şi siguranţa culturală naţională“. XIX, ca de altfel şi icoa­ nia sa — oameni de trea­
propriei locuinţe. Aceste Icoanele redau chipuri nele de Lancrăm, Ţara bă, atît în ce priveşte în­
însemne le revedem, de şi scene religioase, picta­ Făgăraşului, Ţara Oltu­ treţinerea spaţiului locativ
fiecare dată, cu multă te pe lemn sau sticlă, în lui, Argeşul de Sus re- proprietate de stat, cît şi
dragoste şi satisfacţie. O culori inconfundabile sau dînd pe Iisus Hristos, achitarea sumelor datora­
colecţie impresionantă de cu ajutorul foiţei aurite, Maica Domnului, Botezul te pentru întreţinerea a-
icoane pictate pe lemn realizate de meşteri popu­ Domnului, Punerea în partamentelor pe care le
sau sticlă poate fi întîl- lari de mare talent, ma­ mormînt, învierea... O ocupă. 1
nită în expoziţia deschi­ joritatea necunoscuţi, ca­ neasemuită comoară de — Foarte bine. Atunci 1
să de Secţia de artă a re cu trecerea timpului simţire şi de artă care de ce sînteţi supărat? 1
Muzeului Judeţean din dobîndesc o neasemuită poate fi vizitată de pu­ — Fiindcă există şi cîţi- 1
Deva prin grija specia­ valoare de patrimoniu, blic pînă la mijlocul lu­ va ce fac notă discordan­
listului său, prof. Doina deopotrivă de document nii februarie a.c. Şi deo­ tă, nu plătesc taxele co­
Reghiş. Alături se află istoric. O bună parte din­ potrivă o iniţiativă de mune la timp, creîndu-ne 1
expusă carte veche, feri­ tre icoanele prezente în toată lauda a organizato­ greutăţi în achitarea pres­
cită îmbinare de tipări­ expoziţia deveană provin rilor care, periodic, ne o- taţiilor ce le asigură
tură şi pictură. Semnifi­ din fondul de carte şi feră posibilitatea contac­ G.I.G.C.L.
cativ este în acest sens pictură veche de la O- tului direct cu realizări — Puteţi exemplifica ?
motto-ul acestei expoziţii răştie, aflat în proprieta­ de mare preţ aflate în — Am aici un tabel cu 1
consemnat de organiza­ tea ''Protopopiatului Orto­ patrimoniul judeţului nos­ restanţierii mai impor­ 1
torii ei: „Cartea şi icoa­ dox. Extrem de rare şi tru. tanţi. fată, Valerica Obre. t
na veche sînt importante cu atît mai valoroase sînt In centrul oraşului Haţeg, acest stîlp fără globuri movici are 5 844 lei dato­ 1
nu numai prin existenţa icoanele pe lemn datate MINEL BODEA a fost lovit de o maşină. Făptaşul trebuie găsit şi rie, Mihai Ungureanu — 1
pus să repare stricăciunea. Foto PA VEL LAZA 3 660 lei, Aurelia Josan — I
. »
3103 lei, Marius Szabo —
2 868 lei, Ioana Borbely —
E dimineaţă de decem­ otrăveau suflete, creau ten­ părintelui — o vină. O 2 881 lei, Ioan Oprişoiu — 1
I Cîteva râspunsuri la o singură întrebare
brie, într-o zi de la finele siune. E linişte acum. Şi vină pentru că nu am reu­ 2 087 lei, Vasile Ianc — 1
anului care a trecut. Paşii înţelegere. Şi totuşi... Mă-n- şit să ne opunem relelor 2 504 lei, Octavian Paşca
| CARE SÎNT CALITĂŢILE MORALE PE CARE mă poartă pe trotuarele o- tîlnesc cu vechi cunoştin­ pe care le-au proliferat — 1892 lei, Remus Boar-
! LE PREŢUIŢI CEL MAI MULT raşului de la poalele Cetă­ ţe, ne privim, dar nu ne dictatura, comunismul. teş — 1376 lei ş.a. Facem 1
\ LA APROPIAŢII DUMNEAVOASTRĂ ? ţii, apoi mă adaug unei salutăm. Aşteptăm fiecare ...Dar cît de mici eram! apel la cel de mai sus şi
cozi la... „ce se dă". E li­ s-o facă celălalt. Oare de Cu cît dispreţ eram tra­ la alţi restanţieri să achi­
nişte, nimeni nu-şi mai taţi de mai-marii judeţu­ te sumele datorate, altfel... 1
I Selectăm cîteva dintre matematician, 34 ani : sin­ vorbeşte gîndurile, se pare lui, iar copiii noştri obli­ — Altfel 7
" cele 30 de răspunsuri pri- ceritatea, cinstea, perse­ că un calm relativ a pus gaţi să stea ore întregi — După 15 februarie vom
mite la întrebarea de mal verenţa ; I.M„ economist, 1
deschide acţiune în instan­
sub cerul liber spre a slăvi
I sus. 37 ani: tăria de caracter, stăpînire peste tot. Sîntem D U PĂ prin cîntec şi vers „părin­ ţă... Nu este 6 ameninţare
iată dornici de pace, de în­
I V.S., profesoară, 40 ani: corectitudinea, cinstea; ţelegere, de- bună convie. tele drag” ! Să avem pu­ ci o acţiune perfect lega­
corectitudinea, M.D., ingineră, 32 ani :
cinstea,
lă şi îndreptăţită. (T. Bon-
ţuire.
terea să iertăm ! Să nu lă­
' hărnicia, demnitatea; respectul pentru adevăr ...Le-am regăsit, sper, U N A N ... săm să mai rodească în dor).
I D.M., metodist, 47 ani: şi respectarea cuvîntului după căutări şi momente sufletele noastră sămînţa
' Consider că un om apro­ dat, demnitatea, corecti­ în care întrebări de tot fe­ vrajbei, a urii şi neîmpă- •A V .’.W A W JW J'A W .V 1
I piat ori un prieten tre. tudinea, fair-play-ul; C.A., lul ne chinuiau, ne creau cării, să privim cu opti­
\ buie să fie în primul rînd operator, 23 ani : sinceri­ puternice stări emotive, ore ce ? Să fie vinovată per­ mism în noi înşine, să mer­
sincer, modest, corect, tatea, corectitudinea, bu­ de nesomn. Deoarece in­ soana care a trecut, lăsîn- gem spre un echilibru di­ Ora de religie ;
I iubitor al adevărului, har- nătatea ; F.D., economist, tenţiile destabilizatoare ale du-şi privirea în jos, de namic !
nic şi în mod special un 35 ani: onestitatea, spi­ unor forţe au adus neîn­ Acum, la început de An
I bun patriot; O.P., inspec- ritul de dăruire în orice ţelegeri între membrii a- nedreptăţile din vechiul Nou, să ne spunem cu su­ (Urmare din pag. I 2
regim 7 Astfel gîndim u-
J tor şcolar, 55 ani: Doresc întreprindere, respectul celeiaşi colectivităţi, ba neori despre alţii. Cu toţii fletul deschis şl zîmbetul
| ca partenerii mei să fie faţă de tot ce e bun în chiar în familii, conflicte am fost tentaţi — şi poate pe chip măcar bună ziua oameni întregi, organic
* cinstiţi, drepţi, buni, lo- istoria acestui popor, per. între generaţii. - mal sîntem — să găsim şi să redevenim Oameni. legaţi de tradiţie, de tot
| iali, cu toate că opuşii , severenţa ; L.I., matema­ Doar în urmă cu un an celuilalt — vecinului, co. ce-am moştenit prin vre­ 2
* acestora străbat adesea tician, 37 ani; onestita­ afişe şi telefoane anonime legului, prietenului şi chiar ESTERA SÎNA me, luminos şi pilduitor.
în viaţă; M.P., bibliote­ tea, stăpînirea de sine ; Părinţi, lăsaţi copiii să
I car, 44 ani: cinstea, ome- D.D., operator, 26 ani: meargă la Hristos! Re-
j nia, corectitudinea ; P.V., cinstea, sinceritatea, bu­ Noi, siderurgiştii, ne a- U N APEL rea prin uşa din spate, pe învăţaţi să vă rugaţi o- 2
| jurist, 60 ani: inţegrita- nătatea sufletească ; E.R., flăm permanent pe plat­ sub tejghea favoritismele dată cu ei ! Un popor ca­
' tea, caracterul şi cinstea ; librar, 38 ani: bunul simţ, formele cu foc nestins ale CĂTRE PRIMĂRIE ete. au rămas în vigoare. re a uitat să se roage este
| V.J., funcţionar, 47 ani: modestia, sinceritatea. marelui combinat din Hu­ O spunem cu părere de Noi facem un apel către pierdut, spuneau aceiaşi
' modestia, inteligenţa, cul- Anchetă realizată de nedoara : la oţelării şi fur­ rău că nu în aceeaşi mă­ primărie: să se facă or­ greci. începutul e promi­ 2
| tura, moralitatea; C.S.. ESTERA SÎNA nale, la cocserie şi aglo- sură îşi fac datoria faţă dine în comerţul din Hu­ ţător. Şi frumos. Tot a- !
meratoare, ne străduim să de noi lucrătorii din re­ nedoara ! (Gheorghe Epu­ tît de frumos pe cît ochii .1
ne facem datoria. ţeaua comercială. Vînza- re, laborant.) şi sufletele copiilor!
** • • mmm # » mmm » •mmm # mmm
(Urmare din pag. 1 nează prin dimensiunile victoriile şi valorile sale Coborîm însă la lumi­ spune. tisface cîtuşi de puţin.
şi perfecţiunea ornamen­ autentice, de neegalat. nă, în imensa Piaţă San Am ajuns la orele a- Privind de sus. Şi noi o
telor, prin bogăţia de to­ Dar poate că impresio­ Marco, de unde-i privim miezii. Luăm masa la un facem din nou, de la înăl­
Xl-lea şi sfinţită în anul nuri şi culdri. La intrare ■’ nează în mod deosebit pe cei doi mauri masivi cochet restaurant, JBar- ţime, contra cîtorva do­ gj
1094, adăugîndu-i-se, în te întîmpină statuile u- „Paradisul", lui Tintoretto bătînd ora exactă în clo­ tolomeu", apoi, vreme de lari — parcă numai trei i«
timp,' inestimabile valori riaşe ale lui Neptun şi — cea mai mare pînză potele mari de bronz. trei ore, sîntem liberi ca ureînd cu ascensorul 9,
artistice. Impunătoarea Marte, care deschid Sca­ din lume, lungă de 80 de Ghida ne spune că ei porumbeii din piaţă, pen­ în Campanila din Piaţa Pi
construcţie, avînd lungi­ ra de Aur — a celebru­ metri şi înaltă de. 24 me­ simbolizează hărnicia ita­ tru a mai vedea cîte ce­ San Marco. De aici ni se 1(
mea de 76,50 metri şi lă­ lui arhitect Sansovino—, tri — cu 600 de persona­ lianului : lucrează cinci va din falnica Veneţie ; dezvăluie Veneţia în toa­ ri
ţimea de 64,50 metri, are cel care avea să-şi lase je în mişcare, în lumina minute şi stă o oră. Cine­ străzi, magazine, canale, tă grandoarea şi plenitu­ R
plafonul în formă de cru­ aici geniul şi viaţa sa. roşietică a flăcărilor şi va deplasează comparaţia celebrul pod Rialto — dinea ei; de aici arun­ 12
ce, cu patru braţe imen­ Urci cu sfială şi res­ fumului unui incendiu. la un alt popor latin că­ zona cea mal ridicată din căm privirea mai depar­ ca
se susţinînd tot atîtea pect treptele de marmu­ După cum impresionează ruia, se pare, respectiva oraş, faţă de nivelul apei te, spre insulele Torcello, 12
cupolei plus una pe axul ră grea şi nu te poţi du­ şi o altă sală — a Con­ legendă i se potriveşte —, alte obiective. Şi cîte Murano, Malamocco, Lido Ri
central, la intersecţia ce­ miri de puritatea forme­ siliului superior — de mai bine la această oră... nu sînt... Biserici, muzee, — cu regretul de a nu zi'
lor două cave perpendi­ lor şi volumelor, de li­ 54/24/13 metri, în care In sfîrşit, ni se pregă­ statui, palate, canale, pie­ le putea gusta la faţa lo­ IM
culare. Despre bogăţia ar­ niile elegante ale ara­ încăpeau 2 000 de persoa­ teşte o nouă şi plăcută ţe, străzi, poduri, atîtea cului splendorile; spre R
hitectonică — într-o enor­ bescurilor, de rigoarea co- ne, prin aceea că, la di­ surpriză: vizitarea unui şi atîtea alte bijuterii ar­ canalele şi străduţele O
mă diversitate de stiluri, strimte ce despică oraşul 20
despre policromia mur­ în zeci, în sute de tărî- D<
21
murelor şi ingenioasa de­ muri unice de viaţă, de 22,
scena biblică a Fa.erii, 16. VENEŢIA - FENOMEN UNIC IN LUME legendă, de savoare.
di
coraţie mozaicată, despre
Din impozantul lor Turn,
din vestitul, şi pînă la maurii bat orele înseră­ 24
cea a înălţării, din mijlo­ no
cul cupolei centrale, nu loristică a lucrărilor. Ad­ mensiunile ei, nu se spri­ atelier în care se prelu­ hitecturale, sculpturale, rii. Trebuie să ne retra­ o,:
se poate scrie; ele, toa­ miri celebrele picturi jină pe coloane, ci este crează manual, ca în ur­ gem. în bazinul San Mar­ tir
te, trebuie văzute. Sf. Marcu a lui Tinto- lucrată în căpriori. mă cu sute de ani, sticla ornamentale, picturale, co ne aşteaptă vaporaşul st(
s pi r i t ual e
în care
care ne va duce, în 40
După cum este la fel retto, Triumful Veneţiei, Din minunatul Palat al de Murano. Un maestru sînt încă vii spiritele de minute, în staţiunea-
de greu să povesteşti de­ de Veronese, ori Virtuţile, Dogilor, o punte mică, al genului ne demonstrea­ creatoare ale unor ar­ gazdă Lido di Jesolo. Pă­
spre măreţia Palatului lui Pordenone, dar nu închisă, aruncată peste ză înaltul său profesiona­ tişti celebri ai vremii, răsim cu nostalgie aceas­
Dogilor — vechiul centru poţi trece insensibil pe Rio di Palazzo, ducea de lism ; în mîinile sale, jon- ca Donatello, Botticelli, tă minune a lumii, care ]
al vieţii politice veneţie- Ungă atîtea alte pînze, de aici, din Sala Tribunalu­ glînd cu un cleşte meta­ Ganaletto, Verocchio, Tie- este Veneţia. O vom re­ cal
ne, care uimeşte prin di­ inestimabilă valoare, ale lui, în groaznicele închi­ lic, în doar cîteva minu­ polo, Carpaccio, Bonifa­ vedea vreodată ? Cine Te
versitatea stilurilor, for­ aceloraşi sau datorate lui sori veneţiene, denumită te, lava incandescentă ia zio, Pordenone, spre a ştie... Dar am putut oare Vîi
melor clasice şi gotice, Tizian, Bonifazio, Palma pe drept cuvînt Puntea forma unor căluţi superbi nu mai aminti de inega­ visa cîndva că o vom sa­
vei
prin concepţia surprinză­ cel tînăr, ale altor 20 de Suspinelor. Am trecut cu sau vaze ingenioase. A- labilii Tintoretto, Tizian, vura din chiar interiorul mi
toare a arhitecţilor, de a artişti care, în anii de emoţie pe punte, am vă­ pol, ce aveau să ne vadă Veronese, Bellini ori de ei atît de dulce şi de fas­ se
inversa elementele de glorie ai Veneţiei, şi-au zut celulele întunecoase, ochii în magazinele fir­ neîntrecutul sculptor Ja- cinant TIO tempora. „ Ne
construcţie, aşezind pli­ probat aici tot spiritul cu inele în ziduri, de mei, cu obiecte de la 10 eopo Sansovino. Cum să vom reîntoarce însă la plt
ma
nul peste gol, ziduri ma­ lor creator, înălţînd un care erau înlănţuiţi deţi­ la 30 000 de dolari, de o le cunoşti ? Cum să ţe realitatea tioastră, pe ca­
sive deasupra unor arce monument unic, ce vor­ nuţii, închişi aici pe via­ diversitate şi perfecţiune vezi, măcar de departe ? re o vrem liniştită, cal­ 11
şi arcade suple, impresio­ beşte peste vreme despre tă. uimitoare, nu se poate Simplu, dacă metoda sa­ mă, plină de speranţe... net