Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_280

Pag. 2 CUVÎNTUL LIBER NR. !

MIHAI EMINESCU-------
LUCEAFĂR
„Pămîntul ni-e sub picioare, cerul de­ „Nu există nici libertate, nici cultură, Cuvintele cîte sînt, cîte se ivesc,
Cu Tine încep, în pagină se-mplinesc.
şert e deasupra noastră ; jur-imprejur stă fără muncă şi cine crede că prin profesa­ Sînt cuvintele Limbii române,
Cuvinte născute din credinţă şi dor,
Cu Tine intră-n graiul acestui pămînt
lumea indiferentă sau în observaţie şi ast­ rea unei serii de fraze a înlocuit munca, Nemuritor.
Gîndurile zilei se-nalţă spre cer.
fel trebuie să înaintăm cu sarcina vieţii. deci libertatea şi cultura, acela se prenu­ Stelele nopţii se-mbraeă de ger,
între toate, un punct mare luminos,
Luceafăr de ziuă în cer luminos.
O singură clipă nu ne este iertat să mără, fără s-o ştie, între paraziţii societă­ Din vreme-n vreme, te aştept în tăcere,
Pe Tine Înaltă frunte, veşnică înviere,
scăpăm din vedere că nimeni nu împarte ţii omeneşti, între aceia care trăiesc pe Cuvintele cîte sînt pe toate le iubesc,
Sint cuvintele gîndului tău, românesc,
Domnule Eminescu,
cu noi această sarcină şi că noi înşine pâmînt spre blestemul, ruina şi demorali­ ..A fost odată ca-n poveşti,
A fost ca niciodată"
croim soarta noastră şi a urmaşilor noştri". zarea poporului lor". Şi fi-vei în veci Luceafăr al
LIMBII ROMANEŞTI.
MIRON ŢIC

cosiNzeaNa W W W V V W V ^ « V k V V W W W W W V ,*.V W V V V V V W V V W V V W V W V V V W > 10

STAREA DE FAPT
10
A scrie poeme-i o stare de fapt,
lin fel dc-a visa ars în gînd de lumină,
tăria de-a fi toată viaţa inapt
să cînţi dintr.un fluier dogit de rugină.
11
A scrie poeme înseamnă să crezi
S-a încheiat un an ca. noaşterea specificului tra­ artistică a judeţului, au ţiune locală. Probabil, se întîi şi apoi şi pururi in tine
re, pentru cultura hune- diţiilor locale pe care să determinat participarea va spune că e posibil şi şi inima ta, dogorind de amiezi,
doreană, a constituit, în se zidească altele, noi, unor colective artistice la aşa, fiecare fiind în mă­ s-o dărui şi lumii şi vremii ce vine. 12
perioada postrevoluţiona­ care să răspundă unui Festivalul interjudeţean sură să-şi gîndească ac­ 13
ră, o etapă de căutări, alt mod de gîndire, s-a „Căluşerul transilvănean" tivitatea. Mai precis să A scrie poeme-i ceva care doare,
adesea fără un orizont extins extrem de mult. de la Orăştioara de Sus facă ce vrea! Dar, să
clar exprimat, în care Dincolo de preluarea u- şi Orăştie, întîlnirea ce­ facă ceva, căci, deocam­ un fel de-a rămîne vieţii dator.
Ministerul Culturii a lă­ nui patrimoniu sărăcit, telor de colindători de la dată unii mai iau sala­ A scrie pocme-i un semn de-ntrcbarc
sat totul la libera iniţia­ lăsat moştenire de regi­ Almaş Sălişte cu prilejul rii fără a face nimic. al celor ce mor neştiind că nu mor.
tivă a oamenilor din... mul comunist, dictatorial, sărbătorilor de iarnă, a „Pensia" se acordă doar 13
cultură. In ce condiţii ? mare lucru nu s-a prea unor formaţii la concertul la limită de vîrstă sau pe NECULAI CHIRICA a dţ7
Aici se impune o preci­ făcut. Aceste instituţii nu coral organizat la Cate­ motive de boală! Starea
zare — în timp ce la ca­ de prostraţie nu se poate
sele de cultură şi clubu­ extinde din economie în
rile sindicatelor au ră­ cultură căci face ravagii
mas, în general, aceleaşi Cultura încotro ? şi lasă un gol mai mare
conduceri, la căminele decît „epoca de aur". it
culturale şi bibliotecile Se spune că Ministerul RONDELUL LUI HOREA
săteşti au fost angajaţi, Culturii are oameni ca­
cu normă întreagă, oa­ au „intrat” în viaţa ce­ drala Ortodoxă din Orăş­ pabili în fruntea sa. Nu
meni noi, cunoscuţi de lor de la sate. Şi acesta tie. Au fost iniţiate în ştim dacă şi Structurile La Alba-Iulia în cetate
localnici, în care s-a pus este aspectul cel mai pu­ toamnă „Zilele culturii sale bucureştene sînt la Duhul Iui Horea dăinuieşte
speranţa revitalizării ac­ ţin încurajator. Cei che­ hunedorene", manifestare fel de capabile. Oricum, Şi printre ziduri vechi, surpate, 18
tivităţii acestor aşezămin­ maţi, o bună parte din­ în care publicul a avut după „reciclarea" la care El nu apune, ci tot creşte. ÎS
te care, alături: de şcoală tre ei, nu au încercat posibilitatea să revadă e- au participat directorii
şi biserică, să devină in­ să-şi asume o responsa­ voluţiile unor teatre pro­ de aşezăminte culturale Erou în drum spre libertate. 20
stituţii de bază în comu­ bilitate, pentru a face ce­ fesioniste de mare valoa­ in ultima parte a anului Deşi zdrobit şi rupt de cleşte, 20
ne. Aşadar, ministerul, ne- va. S-au grăbit să dea re, a putut admira într-un trecut, cele transmise spre La Alba-Iulia în cetate
fiind capabil să-şi contu­ uitării şi bruma de for­ tîrg anume creaţiile meş­ „învăţătură de minte" nu Duhul lui Horea dăinuieşte. 21
reze o politică culturală, maţii folclorice ce exis­ terilor populari, ori să se văd deocamdată !
s-a spălat pe mîini ca tau în sate şl care, la o participe la întîlnirea poe­ Auzim mai nou că Bi­ Va fi simbol pentru dreptate.
Pilat din Pont adică, prin spectacole pu­ ţilor ţărani ş.a. Din pă­ blioteca Judeţeană, seri­ Stejar vorbind pe româneşte,
Din păcate, perioada teau umple cît de modest cate, au existat condu­ oasă instituţie de Cultu­ Va fi un clopot care bate <%
de organizare, de timpul liber al localnici­ ceri de aşezăminte cultu­ ră, atît de tracasată în Pentru un neam ce vieţuieşte..
găsire a unor personali­ lor. rale de la sate care nici anii dictaturii ceauşiste, e
tăţi care să-şi asume o Noroc că factorii cultu­ măcar nu ştiau de o ast­ iarăşi atenţionată cu eva­ La Alba-Iulia în cetate. 22
astfel de responsabilitate, rali judeţeni, care au ini­ fel de manifestare com­ cuarea. Aşadar, din nou,
trebuie să recunoaştem, ţiat cîteva manifestări plexă, nicidecum să se la drum* încotro ? SANDII
delicată, bazată pe cu­ menite a înviora agenda integreze în ea cu o ac­ MINEL BODEA

I Festivalul Cinematogra­ nifestare din octombrie pii“ al lui Louis Malle, non şi izvorul". In am­ celor două exemplare in­ Cesar în 1989 pentru tel
fiei Franceze — o pre­ 1990 pînă îrt iunie a a- precum şi cel al lui Jean bele pelicule, popularul terpretări : aceea a lui mai bun actor. (
I mieră în materie — or­ ccstui an. Loup Hubert, „Marele interpret de teatru si film Philippe Noiret_ şi a lsa~ Organizatorii Festiva­ <
ganizat in municipiile Graţie atît diversităţii drum". Ambele filme sînt reuşeşte o adevărată per­ bellei Hupperi. lului filmului francez
I Deva, Hunedoara şi Pe­ şi profunzimii conţinutu­ exemplare prin capacita­ formanţă actoricească, de­ In sfirşit, in festival va speră să dovedească pu­
troşani începînd cu 14 lui lor, cit şi valorii es­ tea de a desluşi tonul au­ venind personajul cel fi prezentat filmul de blicului spectator că ci­
I ianuarie — este fructul tetice recunoscute şi în­ tentic, reacţia surprinză­ mai dramatic. aventuri „Viaţa unui cop.l nematograful este totuşi
unei generoase iniţiative cununate de succes la toare a micului interpret, Pe aceeaşi orbită, şi răsfăţat" în regia mare­ un domeniu artistic, deşi
I a producătorilor francezi, festivaluri şi competiţii in­ comportamentul firesc şi tot într-un film de mare lui Claude Lelouch, cu aparţine industriei, şi de
care au dorit să ofere pu­ ternaţionale, filmele de gestul natural. tensiune, „Misiunea lui Jean Paul Belmondo în aceea trebuie urmărit cu
I blicului român şapte din­ care se vor bucura spec­ Un film de o cu totul Cordier”, naraţiunea este rolul principal, pentru ca­ atenţie şi bucurie.
I tre cele mai bune filme. tatorii hunedoreni vor altă factură este „Diva", susţinută, este impulsio­ re cunoscutul interpret a ALEX. MARDARI
nată, subordonată chiar
fost distins cu Premiul
I s<
I CINEMATOGRAFUL FRANCEZ c,
f]
I s b
I ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA s
d
I T
v
I cedînă drepturile lor de permite nu numai o re- linde, sub aparenţa poli- P
I exploatare comercială din intîlnire cu actori şi rea­ cier-ului, se ascunde o o
Ş
ultimii zece ani.
lizatori francezi de mare
mare tandreţe şi care es­
Datorită cooperării Di­
I recţiei Reţelei Cinemato­ prestigiu şi notorietate, ci te, prin muzică, decor, d
n
montaj şi imagine, o pe­
şi o imagine complexă a
I grafice şi Difuzării Filme­ cinematografiei franceze liculă plină de fascinaţie i:
lor, Unifrance Film-ului
şi rafinament, un oma­
din ultimul deceniu.
Filmul cel mai delicat
I şi Secretariatului de Stat ca abordare astăzi, acela giu adus muzicii. &
V
Marele actor Yves Mon­
pentru Relaţii Culturale
I Internaţionale, un număr al universului copilăriei, tând este interpretul prin­ Ş
Ş:
de 43 de oraşe din Româ­
.Jean,
cipal al filmelor
a dat tonul prin două pe­
I nia găzduiesc această ma­ licule : „La revedere, co­ fiul lui Florette" şi „Ma- Scenă din filmuj „Diva" ţi