Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_280

IANUARIE 1991 Pag. 3

Primăria-inima vie a oraşului ros pe baza căruia inten­ municipiul Deva. Din pă­ H
ţionăm să rezolvăm aceste
cate, multe din acestea au
probleme. Programul a fost. ea obiect desfacerea de
necesar întrucît „ de prea băuturi alcoolice, întrucît II
(Urmare din pag. 1} se vor construi în acest multe ori nu se intervine unii privatizaţi au ocolit (Urmare din pag. 1
an. După aprecierile noas­ prompt sau chiar deloc în primăria, inclusiv în obţi­ se prin trageri cu arma­
Miercuri, 9 ianuarie a.c., tre vom construi din fon­ rezolvarea unor defecte se­ nerea de spaţiu. Şi pentru Ioanele sale ment uşor asupra apara­
superioare tului. Pentru cei care au
colectivul redacţiei noastre durile statului aproximativ rioase. că a venit vorba, avem 390 să pregătească un elicop­ avut curiozitatea să ci­
i-a avut ca oaspeţi pe dom­ 250 de apartamente. Redacţia: Credeţi că de cereri pentru spaţii, ter, cu indicaţia de redu­ tească la vremea aceea
nii ing. TUDOIÎ IONESCU, Redacţia : Deva este un G.I.G.C.L. îşi va îmbună­ ceea ce reprezintă o altă cere la maximum a con­ articolele noastre, nu este
primar şi ing. DAN CA­ oraş cochet, cu o arhitec­ tăţi activitatea ? problemă deosebită pentru vorbirilor radio. o noutate acest lucru.
ZAN, viceprimar ai muni­ tură interesantă şi atrac­ .Răspuns: Altă soluţie noi. Pînă acum am rezol­ Sub forma unui amă­ Cum, de altfel, nu ar fi
cipiului Deva — reşedinţa tivă. Sistematizarea muni­ nu există. Neapărat tre­ vat 70 de cereri. în viitor nunt este făcută o preci­ o noutate precizarea că :
judeţului Hunedoara. Cu cipiului va urmări aceste buie s-o facă. Ea ţine însă vom acorda prioritate ac­ zare care ni se pare cu­ „Din unităţile ce puteau
acest prilej a avut loc o coordonate în viitor ? de oamenii de acolo. Spe­ tivităţilor cum sînt : servi­ rioasă. Anume că „nici exercita foc asupra eli­
discuţie amplă, sinceră şi Răspuns: Bineînţeles. răm că o dată cu crearea cii, producţie., import — la Bucureşti, nici la Si­ copterului nu s-a tras nici
la obiect asupra preocupă­ Sînt deja spre finaliza­ unei unităţi numai Dentru export şi comerţ alimentar. biu, şi nici echipajul nu un cartuş". Noi am de­
rilor actuale şi de perspec­ re eîteva detalii de siste­ municipiul Deva să reu­ Tot pentru perspectivă a- au cunoscut pe cine sau dus aceasta din declara­
tivă ale Primăriei Muni­ matizare. Ne referim la şim cît mai bine acest vem în vedere încurajarea cîte persoane vor fi luate ţiile comandanţilor de u-
cipiului Deva. Din multele zonele Cartodrom, Viile lucru. magazinelor alimentare par­ de la Deva". Curioasă a- nităţi cu care am stat de
probleme abordate spicuim Noi, centrul vechi, străzi­ Redacţia : Justificate ne­ ticulare. Pînă acum însă ceastă precizare întrucît, vorbă atunci. Noutate ar
eîteva pentru cititorii zia­ le Decebal şi Lucian Bla- mulţumiri provoacă felul nu avem cereri serioase. din discuţiile pe care fi însă afirmaţia din răs­
rului „Cuvîntul liber". ga. Este în elaborare sis­ în care se derulează acti­ Redacţia: Despre gospo­ le-am avut încă din ace­ puns, potrivit căreia eli­
Redacţia: Care este, la tematizarea centrului civic, vitatea comercială. Care dărirea municipiului ce ne le zile cu oamenii care copterul ar fi putut fi
ora actuală, cea mai im­ precum şi a noului peri­ este părerea primăriei în puteţi spune ? i-au arestat, păzit şi ur­ doborît de persoane civi­
portantă problemă cu care metru de dezvoltare a De­ legătură cu aceste nemul­ Răspuns: Avem pro­ cat în elicopter pe cei le care au primit arma­
se confruntă Primăria De­ vei. In ce priveşte centrul ţumiri ? bleme deosebite în special doi generali, şi cu alte ment pentru a partici­
vei ? civic, vom organiza la Ca­ Răspuns: Intr-adevăr, cu salubritatea, asigurarea cadre, a reieşit clar că, pa la revoluţie, şi care
Răspuns : Din multitudi­ sa de Cultură o expoziţie activitatea comercială nu apei reci şi calde, cu în­ atît pe linia fostei miliţii au trăit sub psihoza eli­
nea de preocupări se de­ cu variantele ce se propun, se ridică nici pe departe călzirea. Vă dăm un sin­ cît şi a armatei, s-a ra­ copterelor teroriste.
taşează, prin însemnătatea invitîndu-i pe cetăţeni să-şi la nivelul cerinţelor, atît gur exemplu: deţinem trei portat încă de la început Desigur, posibilităţi sînt
deosebită ce o are pentru exprime părerile, să facă sub aspectul aprovizionării, transportoare de containe­ la Bucureşti cine şi cîte multe, iar fiecare crede
viaţa economico-socială a propuneri. cît şi al servirii. Parcur­ re în loc de 14. Există persoane sînt arestate! ce vrea şi ce poate. Mai
municipiului, cea a asigură­ Redacţia: Nu se merge gem o perioadă mai grea, programe cu termene apro­ Comandamentul Aviaţiei ales că, iată, nici acum,
rii locuinţelor pentru cetă­ prea încet cu punerea în De fapt, fondul de marfă piate sau mai îndepărtate Militare să nu fi ştiut a- după un an, nu s-a dat
ţeni. De fapt, aceasta este practică a acestor proiec. este mai mult sau mai pu- pentru îmbunătăţirea gos­ cest lucru? Dacă da, este nici un răspuns, nu s-a
o problemă majoră de in­ podăririi municipiului. rău că nu se recunoaşte, făcut cîtuşi de. puţină lu­
teres naţional, care nu poa­ Printre altele, menţionăm dacă nu, şi mai rău că mină într-una din mari­
te fi soluţionată peste Convorbire cu ing. TUDOR IONESCU, asigurarea încălzirii, creş­ nu a fost informat. în­ le enigme ale revoluţiei.
noapte. Municipiul Deva primar şi ing. DAN CAZAN, viceprimar terea debitului de apă rece trebarea ar fi, de ce ? Şi-atunci, de ce fratele
a moştenit de la vechiul prin preluarea apei din Dar, şă continuăm. Se maiorului erou Victor Mo-,
regim o serie de anomalii ai municipiului Deva priza de la barajul Orlea, mai spune în răspuns că tica să nu facă apel la
în ce priveşte condiţiile de îmbunătăţirea sistemului de . găurile din fuzelajul eli­ „Conspiraţia tăcerii", pen­
locuit ale oamenilor. De te? ţin dirijat de Primăria De­ pompare din priza de la copterului au fost produ­ tru a afla adevărul ?
pildă, avem aproape 400 Răspuns: Nu, întrucît vei, deoarece intervine şi investiţii, a încă trei re­ i
Batiz şi realizarea, prin
de apartamente de confort încă nu sînt elaborate şi Prefectura. Am urmărit şi
redus. Iar dacă vă spunem aprobate o seamă de legi urmărim conlucrarea cu zervoare de mare capacita­
că, în prezent, sînt înre­ care reglementează aspec­ întreprinderile comerciale te la Deva. Prin acestea I Renaşterea satelor
gistrate 7 800 de cereri şi te legate de fondul funciar, din municipiu pentru asi­ va trebui să ajungem la un
că în 1990 s-au dat în fo­ sistematizare, construcţii gurarea fondului de mar­ debit de 1 000 mc/sec. faţă 1 (Urmare din pag, să se facă o asemenea in#
losinţă abia 120 de apar­ ş.a. fă corespunzător număru­ de 500. cît avem In pre­ vestiţie In agricultură, ca­
tamente vă imaginaţi ce Redacţia : Se are in ve­ lui populaţiei şi desfacerii zent. Tot în perspectivă I tă. Important este însă ca re este legată indiscutabil
probleme se ridică în a- dere licitarea unor proiec­ acestuia în condiţii bune. se prevede trecerea unor 1 tradiţiile să fie păstrate şi de renaşterea generală a
cest domeniu. te pentru ca noile obiecti­ Nu sîntem mulţumiţi de unităţi economice la folo­ j îmbogăţite, ca toate teme- tuturor satelor pe sfintul
Redacţia : Cum şi pe ce ve Să aibă o originalitate ceea ce am realizat pînă sirea apei industriale în 1 iurile existente în direcţia părnînt românesc. .
căi va acţiona primăria deosebită ? acum, mai ales de ceea ce procesul de producţie. I renaşterii satelor să fie va- Dezbaterea şi aprobarea
pentru a încerca să solu­ Răspuns: Proiecte bune s-a întîmplat în decembrie Redacţia: In ce măsură i lorîficate cît mai bine, dînd — s-a promis de către Par­
ţioneze această problemă avem, totul este să le pu­ 1990 cînd, dintr-o pripită simte primăria sprijinul ! astfel sens trăiniciei şi du­ lament — pînă în luna
deosebit de acută ? tem pune în aplicare. Pen­ dirijare, nu am reuşit să parlamentarilor din judeţ? rabilităţii lor în timp. De­ martie a acestui an a Le­
Răspuns : Am acţionat şi Răspuns: Am avut în­ sigur că mai sînt încă gii fondului funciar, care
tru marile edificii, evident
acţionăm pe mai multe pla­ că vom cere mai multe asigurăm nici cele 10 ouă tâlniri eu senatori şi depu­ ] multe iţe încurcate pînă ce se apreciază că este la fel
nuri. în primul rînd, pen­ variante. de persoană, cum de alt­ taţi De fapt. săptămînal I vor prinde contur toate de importantă ca şi con­
fel nu sîntem mulţumiţi de
tru reamenajarea aparta­ ţinuta morală -a lucrătorilor sînt prezenţi la primărie. 1 proiectele legate de aşeza- stituţia, are darul să
mentelor cu confort redus. Redacţia: Întreţinerea din comerţ. Deşi Jn ultima Problema este : că nu au I rea pe noi baze a econo- mai limpezească apele,
Avem deja două proiecte fondului locativ reprezintă un sediu al lor unde să j miei rurale, pînă ce îi vom să asigure un ca­
care se vor materializa cît una dintre cete mai impor­ vreme s-au dat amenzi în ştie oamenii să-i caute. i putea numi şi pe ţăranii dru propice restructu­
valoare de peste 140 000 lei,
de curînd. In al doilea tante atribuţii ale primă­ au fost destituiţi 10 gestio­ Sperăm să rezolvăm aceas­ 1 noştri (deşi cred că acest rării din temelii a agricul­
rînd, o seamă de unităţi riei. Ce se întreprinde in tă chestiune în curînd. Am I lucru nu ni se potriveşte), turii, avînd în vedere că
economice — printre care această direcţie ? nari, problemele de fond nu solicitat sprijinul lor în j fermieri, aşa cum se în- patria noastră are un spe­
I.M.C. Bîrcea, Î.L. Deva, Răspuns : Este domeniul au fost rezolvate. Oricum, mai multe domenii cum ar i tâmplă în alte ţări . Ori- cific aparte, fiind în tre*
C.T.E. Mintia — s-au an­ unde am avut un impact unde vor fi sesizate abateri fi folosirea fondului fun­ j cum, avem suficiente mo- cut şi rămînînd în conti­
vom interveni cu cea mai
gajat să construiască un a- puternic cu cei de la mare exigenţă. ciar şi altele. j tive să tînjim şi să-i invi. nuare o ţară de agricul­
riumit număr de aparta­ G.I.G.C.L., pentru că oa. Redacţia: Cum conlu­ 1 diem pe fermierii francezi tori. Cît de bine se vor
mente pe care să ie repar­ menii nu sînt mulţumiţi de Redacţia: Cîţi dintre ve­ craţi eu celelalte organisme J sau pe cei ce lucrează în mişca lucrurile la sate, cît
tizeze propriilor lucrători. felul cum se munceşte. A- chii conducători din co­ ale municipiului ? j agricultura olandeză pentru de bine va şti omul de la
Metoda va fi extinsă în- vem peste 160 de blocuri merţ au fost schimbaţi Răspuns : Avem o cola­ j productivitatea ce o reali- talpa ţârii să sfinţească lo­
după revoluţie?
trucît s-a discutat cu con­ în care plouă, probleme borare bună cu procuratu­ ] zează. După aprecierile cul, să ne îndestuleze tra­
ducerile a circa 60 de în­ serioase eu instalaţiile in­ Răspuns: O parte au ra, poliţia şi celelalte in­ 1 specialiştilor în materie, iul, asta numai Dumnezeu,
treprinderi din municipiu. terioare, subsolurile, foarte fost schimbaţi. Chestiunea stituţii în soluţionarea mul­ este suficient să reţinem care ne-a luminat calea, o
-Cinat,, sfîrşitul acestei multe apartamente cu con­ este însă că Legea 15 a dat titudinii de probleme lega­ un fapt semnificativ, anu­ ştie. Oricum, ştim bine că
luni ne vom-Sfttîbu pentru dens, Toate aceste neca- dreptul ca adunarea gene­ te de buna desfăşurare a Ime că dacă am reuşit să este o legătură directă şi
a pune la punct uftin.oi | .. -ţ care vin de eîţiva rală să-i aleagă. Unii din­ vieţii economice şi sociale obţinem numai 80—85 la nemijlocită între renaşte­
detalii, preeonizîndu-se a ani'buni, nu s-au putut re­ tre ei au fost „pe fază" şi a municipiului. Va trebui | sută din randamentul agri- rea satelor şi dispariţia co­
se construi în acest mod zolva şi va mai trece o au acţionat în aşa fel în- să întărim şi să diversifi­ 1 cultorilor francezi, ne-ar zilor de la magazinele a-
270 de apartamente. vreme pînă vor putea fi cît au rămas în funcţii... căm această conlucrare jn rămîne disponibile mai limentare, ba şi a celor
: Problema locuinţelor ră- soluţionate. Dar, pentru a- Redacţia: Cum se desfă­ combaterea încălcării le­ Imult de 3 milioane ha te- de îmbrăcăminte şi încăl.
ţnîne însă un mare semn ceasta trebuie să îmbu­ şoară privatizarea ? gislaţiei, asigurarea liniştii ren de pe care s-ar putea ţăminte, a altora ce au în
de întrebare, întrucît în­ nătăţim a c t i v i t a t e a Răspuns : Pînă în pre­ publice ş.a. Iexporta anual produse Jn profil prelucrarea produse­
că nu cunoaştem numărul G.I.G.C.L.-ului, Avem deja zent, au fost date peste TRAIAN BONDOR. valoare ce ar depăşi 3 mi­ lor agricole. Pe măsură
exact de apartamente ce un program strict şi rigu- 700 de autorizaţii pentru VALENTIN NEAGU Iliarde dolari. Merită deci ce nu vom mai vedea a-
semenea imagini, ne von»
întări încrederea că în a-
gricultură se munceşte bi­
(Urmare din pag. 1 întrebările la vamă sînt răspunsuri la întrebări ne va fi mereu dor. Iar să vă înflăcărez speranţa ne, că standardul de viaţă
sumare. Normal. Cu ce puse în taină, pe şoptite. dacă cititorul acestor re­ ie a vizita acest mirific al ţăranului s-a îmbună­
care ni se serveşte un se poate întoarce oare tu­ Dar şi cîte întrebări portaje din Italia va fi teritoriu al Europei şi al tăţit.
copios dejun „a la Italia" ristul din Italia decît cu încă fără răspuns... Pen­ constatat oarecari minu­ lumii.
— cu chifle, brînză şi sa­ impresii şi amintiri de ne­ tru că, din scaunul au­ suri ori inadvertenţe, îl Dar să revin Ja zi”. Să nu mai fiţi
lam, şuncă, unt şi caş­ uitat ? ! Pentru că ce alt­ tocarului, din plimbările rog să acorde circum­ Sîntem în Aeroportul O-
caval, vin, cafea şi pişca­ ceva a contat decît plă­ grăbite pe străzi, din po­ stanţe, avînd în vedere topeni. Ne aşteptăm ba­ supărat !
turi — şi mai schimbăm cerea călătoriei, mulţumi- pasurile prin mănăstiri şi presiunea timpului, sur- gajele pe banda rulantă,
unele impresii din peri­ ne mai notăm adrese, te­ Acest apel îl adresăm
plul nostru în „cizma" lefoane, apoi ne risipim d-lui Ioan Crăciun, din
Europei, aterizăm pe care încotro, înotînd prin satul Stănija, care ne.a
Otoveni 17. DIN NOU ACASA liberalizarea preţurilor scris că este supărat pe
Impactul cu pista de Primăria comunei Buceş,
beton o impresionează (un taxi de la Aeropor­ pe Dispensarul sanitar-ve-
tul Otopeni la Gara de
pînă la lacrimi pe o terinar şi nu mai ştie pe
doamnă prof. dr. din Ga­ rea de a călca sfios şi muzee — şi acestea în­ sele de documentare nu Nord — 500 lei ş.a.m.d.), cine, deoarece nu i s-a a-
laţi, partenera noastră prudent teritorii străine, tr-un timp extrem de chiar pe înţelesul şi pe prin labirintul reforme­ eordat prima cuvenită pen­
de discuţii şi vecina de bucuria de a-ţi încărca scurt —, nu poţi cuprin­ limba lui, însemnările fu­ lor, prin tumultul stră­ tru • viţelul ce l-a obţinut
scaun din avion, la gîn- sufletul şi ochiul minţii de decît o parte din bo­ gare — din■ goana maşi­ zii, prin trepidaţia vieţii şi-l creşte în gospodăria
dul de a fi ajuns cu bine cu imagini şi subiecte pe găţia şi frumuseţea unui nii, ori din mijlocul unor noastre diurne. Ne-am tre­ personală. Verificînd veri­
şi mulţumiţi acasă, de care doar le-ai visat. A popor. O parte * poate in­ grupuri care se exprimau zit, ce-i drept, destul de dicitatea celor semnalate,
a şi-t afla sănătoşi pe fost, aşadar, doar b excur­ fimă dar atît de intere­ în mult prea multe limbt repede la realitatea noas­ s-a constatat că I.C. are
cei dragi — soţul, fiicele sie, o deplasare turistică, santă, de fascinantă, de Am încercat însă, pe cît tră dură, dintr-un vis dreptul să intre în pose­
gemene şi ginerii, în aş­ un timp de potolire a binefăcătoare. Amintiri mi-a fost posibil, să vă fascinant, în sfîrşit îm­ sia primei pentru un vi­
teptarea primilor bebe­ stării de însetate şi cu­ de neuitat. Cu ele am ră­ strecor în inimi doar cî- plinit, în însorita şi fer­ ţel obţinut în trimestrul II
luşi. Sper să le fi ajutat noaştere umană, de îm­ mas, vom rămîne întot­ teva fărime de splendoa­ mecătoarea Italie. Asta a al anului trecut, bineînţe­
Dumnezeu să fie bine. bogăţire spirituală şi de deauna în suflet. De ele re din fascinanta Italie, fost tot... les îndeplinind formele le­
gale, respectiv adresîndu-se
Iii acest scop primăriei.