Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_281

Pag. 3

Originea unor nume de persoane

Herodot creiect că în din adîncul veacurilor au Corneliu (latin) — cu
Anglia trăieşte un popor avut la bază o poreclă. coarne; Dumitru (grecj
• Intre scoţieni: care nu cunoaşte numele -Aţi auzit, de pildă, de — care lucrează pămîn-
REFLECŢIA ZILEI — John, mi-ai spus că proprii. Cercetările ulte­ filosoful grec Aristotel ? tul; Eugen (grec) — no­
i-ai dat calului tău, cînd rioare au infirmat preo­ Nu vă grăbiţi să-l cău­ bil ; Gheorghe (grec) —
• Optăm pentru ziua cu opt ore de a fost bolnav, un litru cuparea marelui istoric, taţi în enciclopedii. Cu agricultor; llie (ebraic)
de gaz. descoperind, în schimb, anii adevăratul lui nume — forţă divină; Mihail
gîndire I — Exact. la diferite popoare p se­ a fost dat uitării, păs- (ebraic) — egalul lui
— Păi, i-am dat şi eu rie de particularităţi ono­ trîndu-se doar porecla Dumnezeu; Nicolae (grec)
iepei mele bolnave şi a mastice. In Etiopia, de „cel mare" care în limba — cuceritor de popoare;
murit. pildă, mamele obişnuiesc greacă sună „Platon”. Ca- Paul (latin) — mic; Şte­
— Şi, ce, parcă armă­ să ascundă numele copii­ racterizînd într-un fel fan (grec) — cunună;
oamenii, poreclele nu sînt
CU STANISLAV JERZY LEC sarul meu mai trăieşte? lor, după cum în India e întotdeauna măgulitoare. Teodor (grec) — darul lui
considerat indecent
să
— scriitor polonez (1909—1966) pronunţi numele unei fe­ Căci alături de un Ri- Dumnezeu; Valentin (la­
tin) — învingător.
• Un naufragiat a-
junge, după mari efor­ te. In Spania de altădată, chard Inimă de Leu sau Nume de femei: Alina
Niciodată lumea n-o să vrea să-i ierte pe cei care un hidalgo s-ar fi simţit un Filip cel Frumos, în (latin) — străină ; Ana
n-au greşit niciodată. turi, la butoiul gol de umilit să poarte doar pa­ analele istoriei s-au păs­ (ebraic) — belşug, bucu­
Nu prăpăstiile ne despart, ei diferenţele de care se agaţă încă un tru sau cinci nume, ca trat şi nume ca Naga cel rie ; Dor a (grec) — dar,
nivel. naufragiat. un meseriaş de rînd. Chel, rege al Ceylonului, cadou; Elena (?) — lu­
Capodopera o înţelege şi un prost. Dar cutn ? „Norma" lui- era de cel sau Tissa Nas Strimb, un minoasă; Florentina (la­
Putea să fie şi mai rău. Duşmanul tău ţi-ar fi puţin şapte nume, Dar cap Încoronat al aceluiaşi tin) — înfloritoare ; Irina
putut fi prieten. şi mai umiliţi s-ar fi stat. Dar numele contem­ (grec) — pace ; Lucia (ita­
Urlaţi! Vă simţiţi mai tineri cu un milion de simţit aceşti hidalgo da­ poranilor noştri ? Filolo­ lian) — luminoasă, stră­
ani. — Cît de departe o fi că ar fi aflat că îh Ba- gul sovietic A. Super- lucitoare ; Margareta (la­
In rai ar trebui să existe totul : şi iadul! pămîntul, întreabă unul. bilon a existat o perso­ anskaia a întocmit o lis­ tin) — perlă; Maria (e-
El e un gol uriaş umplut pe margini cu erudiţie. — La doi kilometri, nalitate, ce-i drept, un tă de nume în care expli­ braic) — plină de amă­
Pînă la urmă, s-au înţeles. Au stabilit de co­ răspunde tovarăşul de zeu, care avea 50 de nu­ că pe scurt originea lor răciune ; Nina (gruzin) —
mun acord că sînt duşmani. necaz. me ! . . , ' şi din care am ales cî­ fecundă; Olga (scandinav)
Cea mai slabă verigă a lanţului e cea mai pu­ — Şi în ce direcţie ? E mult, desigur, dar teva mai răspîndite la — sfîntă; Silvia (latin)
ternică. Rupe toată legătura. — Sub noi... zeul egiptean Osiris era noi: — din pădure; Solia
Unii ar dori să înţeleagă ceea ce cred, alţii să ☆ fericitul posesor a 100 de Nume de bărbaţi: A- (grec) — înţeleaptă ; .Ste­
creadă ceea ce înţeleg. — Domnule director, nume, iar zeiţa 'Isida pur­ lexandru [grec) — împă­ la (italian) — stea; Ta-
Nu sînt de acord cu matematica. Consider că vă rog să-mi permiteţi ta, nici mai mult, nici rat, apărător al oameni­ tiana (grec) — organiza­
suma de zero-uri dă o cifră înfiorătoare, să plec azi mai devreme mai puţin de 19 000 de lor ; Andrei (grec) — re.
în autobiografii, mulţi dau uitării inexistenţa de la lucru. Soţia mea nume! Multe din nume­ curajos; Constantin (la­ DUMITRU VASI
" lor I vrea să mergem după le care au ajuns la noi tin) — consecvent, ferm ; ŞOIMOŞANU
Primul om nu s-a simţit singur, fiindcă nu ştia cumpărături.
să numere. — Nu, nu se poate.
De cînd omul stă pe picioarele de dinapoi, nu-şi — Vă mulţumesc, vă Scoaterea
mai găseşte echilibrul. foarte mulţumesc !
Selecţie de Culese de
ILIE LEAIIU ILIE LEAIIU petelor
de pe haine
PENTRU CINE E DULCE CIOCOLATA ?
• Pefele de ciocolată,
<9 întrebarea nu e lipsită S.U.A. 4,3, Franţa 4,1 etc. cafea, cacao, de pe ţesă­
de sens, de vreme ce pen­ Nu ne putem propune să turi de lină şi mătase de
e 1 V - tru noi, românii, cioco­ mîncăm şi noi la fel de culoare deschisă V se scot
lata continuă să fie un mult şi într-un termen aşa cu glicerină încălzită la
lux şi încă unul de an­ de scurt. Dar măcar să 35 grade. Pata se freacă cu
vergură. Dar în timp ce ne aliniem vecinilor noştri o bucăţică de vată muiată
.a l noi ducem dorul ciocoii "ci, iugoslavi care, totuşi, con­ în glicerină, iar după 10—
alţii sînt adevăraţi m'ncâi. sumă şi ei 2,5 kilograme 15 minute se spală cu apă
Cine sînt ei ? pe locuitor, aproape dublu caldă. Pentru ţesăturile de
Elveţienii, bineînţeles. Ei cît italienii şi japonezii. mătase se foloseşte un a-
* au consumul cel mai ridi­ Tot ar fi ceva. (V. L.). mestec compus din glice­
cat din lume, aproape 11 rină, amoniac şi apă. Se
kg ciocolată pe locuitor W .V.V.'.W .V.VASW .V , umezeşte pata cu această
anual. Adică fiecărui su­ soluţie, se freacă cu o bu­
flet din ţara cantoanelor căţică de vată şi se spală
îi revin lunar 900 grame . SĂ VA RfSPECTATI RECIPROC 51 DUPĂ cu apă caldă.
Desen de MIRON BOTA ciocolată sau, altfel spus, P£N7AHl!7A’R£
la fiecare trei zile o tabletă e Petele de iarbă de
RIDENDO de ciocolată de 100 grame. Desen de ALEXANDRU RUGESCU pe haine, atîta timp cît
Doi cunoscuţi, amîndoi Din producţia totală de sînt proaspete, se pot scoa­
bandajaţi, se întîlr.esc la ciocolată elveţiană, în va­ te cu o soluţie caldă de
săpun, adăugind puţin a-
. spital. loare de circa 750 milioa­ nioniac. Petele 'mai vechi
I — Ce ţi s-a întîmplat ? ne dolari, se înfruptă popu­ ÎN P A R C se scot eu spirt denaturat.
întreabă primul. laţia a peste 100 de ţări, Ţesăturile care se pătează
— N-am vrut să-i dau printre care S.U.A., Ger­ In parcul venerabil eu castani şi fum. cînd sînt spălate cu săpun,
soţiei maşina — răspunde mania, Austria, Franţa, Copiii răscolesc prin fulgii de leşie. se curăţă cu spirt, turnînd
celălalt. Dar dumilaie ? Italia, Anglia, Canada. Omul de zăpadă ce şi-l clădesc acum apoi apă curată peste ma­
— Eu i-am dat-o... Pentru cine mai e dul­ E.un bulgăre de vată udă, cenuşie. terialul bine întins.
☆ ce ciocolata ? In ordinea
Pietonul: Ce cauţi d jm- consumului anual pe locui­ Mai mari ai urbei ! Opriţi doar o-secundă • Petele de fructe, dacă
nule, cu maşina pe tro­ tor, exprimat în kilogra­ Fumul ce ne-nvăluie pe toţi ca o manta ! sînt proaspete, se scot cu
tuar ?... me, clasamentul indică:* Să nu uităm culoarea iernii, nudă, apă caldă. Se recomandă
Şoferul : Păi, ce dum­ Norvegia 8,1, Anglia 7,9, Copiii să-şi ridice moşnegii albi de nea! să se ţină în prealabil pata
neata nu ai mers nici­ Austria 7,2,' Irlanda 7,0, GEORGE PAVEL cîteva minute în lapte fier­
odată pe stradă ? Belgia 6,7, Germania 6,3, binte, iar apoi să se spele.
L MÂNOIU Olanda, 5,7, Suedia 5,5, Desen de L. BORCA Petele mai vechi se scot
cu soluţie de acid citric,
iar după aceea se spală
In cazul acestui cuplu proprietar de pămînt şi bine în apă caldă. Dacă
mai rămîn pete colorate
prezidenţial s.a demon­ UN CUPLU EXOTIC: EVITA Şl JUAN PERON (I) al unei argentiniene de se foloseşte (pentru ţesă­
strat prin excelenţă; mo­ origine indiană. Tatăl nu turi albe) apa oxigenată
dul în care o copilărie şi-a recunoscut oficial fi­
nefericită, la modul con­ eliberarea lui Peron, vi­ nelegitimă a Juanei Ibar- Aires,unde lipsa instruc­ ul. dar nu l-a neglijat, amestecată cu amoniac «*
cret lipsa unuia din pă­ cepreşedintele ţării, în­ guren, fiica unui şofer de ţiei adecvate nu-i permi­ i-a ajutat în formarea u- linguriţă la un pahar dă
apă fierbinte), iar apoi se
rinţi, a influenţat compor­ temniţat din ordinul pre. autobuz şi a lui Juan Du­ te un mare succes în nei cariere treeînd prin spală cu apă. Petele de
tarea ulterioară, alimeri- şedîhtelui Farrell. Aceas­ arte, un mic. burghez care lumea teatrului. şcoala- militară. Juan Pe­
tînd dorinţa de a-şi lua tă manifestaţie, iniţiată nu şi-a neglijat familia In anul 1943, după lo­ ron a'ajuns ulterior ata­ fructe se mai pot scoate
revanşa asupra- societăţii în principal de către E- legitimă. Tatăl îi moare vitura de stat militară, şat militar la Santiago şi cu amoniac uşor încăl-
,
zit
pentru nereuşitele ante­ vita, s-a dovedit capitală * cînd Evita avea doar 7 Evita pătrunde în cercu­ de Chile, de unde a fost
rioare. Este greu de pre­ în drumul IUi Peron că­ ani şi familia acestuia rile de ofiţeri, ajungînd rechemat în urma unei • Petele de vin, roşu se
cizat dacă ascensiunea Iul tre funcţia de preşedin­ nu-i permite să ia parte la Radio Belgrano cu a- afaceri de spionaj dar şi pot scoate prin procedeele
Juan Peron s-a datorat te ; acesta, din motive de la Inmormîntare, Copilă­ jutorul directorului poş­ datorită pasiunii pentru indicate pentru scoaterea
soţiei sale, sau mai de­ boală, va fi internat în ria grea îşi va pune în telor şi telegrafului, lo­ femeţ. A fost trimis la petelor de fructe. Pe obiec­
grabă aceasta din urmă spitalul militar din Bue- continuare amprenta : „nu cotenent colonel Anibal Roma unde va ajunge la tele colorate petele se scot
a ajuns într-o postură nos Aires, la externare gxjştenţa sărmanilor mă Francisco Imbert; prin o mare pasiune pentru bine cu un amestec de
deosebită datorită soţului apărînd în faţa mulţimii deranja ci cea a bogaţi­ intermediul acestuia din fascism şi pentru Musso- glicerină şi albuş de oii
lini. Reîntors în 1939 în
iărl; mâl" -trrcr'ca împreună cu preşedinte­ lor" va scrie ea în auto­ urmă îl va cunoaşte în Argentina întemeiază un crud (1:1). Se ung petele
cu acest amestec, se lasă
cei doi s-au susţinut re­ le, primul pas spre func­ biografie. Pentru a scăpa 1944 pe Juan Peron, a- timp de cîteva ore şi să
ciproc. ţia supremă întru desă- de lumea nenorocită. Evi­ tunci în vîrstă de 49 de grup de ofiţeri cu orien­ spală apoi cu apă caldă.
tare pronazistă. Acestui
Este important să re­ vîrşirea loviturii de stat ta evadează spre lumea ani, 'văduv, se va naşte
ţinem că dorinţa de pute­ minunată a teatrului: la o dragoste fulgerătoare, grup nu-i va fi greu să-l Petele proaspete de viii
înlăture - pe preşedintele
re s-a manifestat la Evi­ militare. Drept recunoş­ 15 ani va cunoaşte nume­ Evita găsindu-şi practic roşu se presară cu sare de
ta înainte ca viitorul său tinţă pentru intervenţia un amant şi un tată în Castillo, un atersclerotic masă umedă, iar după cît-
cunoscut, preluînd pute­
soţ să fi ajuns preşedin­ Evitei, Juan se căsătoreş­ roşi bărbaţi între care un acelaşi timp... rea. Peron va ajunge sub­ va timp se spală cu apă
te : la 17 octombrie 1945, te cu ea la 22 octombrie cîntăreţ celebru ; au fost fierbinte. De pe lucrurile
lucrînd la radio, Evita 1945. legături necesare pentru Juan Peron s-a născut secretar la Apărare, apoi albe se pot înlătura cu
ministru al muncii.
încurajează pspulaţia să Cine era Evita ? Maria a reuşi în lumea teatru­ lâ 8 octombrie 1895 ca (Va urma) apă oxigenată (1 linguriţă
fiu nelegitim al lui Ma-
demonstreze în faţa pala­ Eva Duarte s-a născut la lui. In 1935, la vîrsta de Dr. CORNEL STOICA la 1/2 pahar cu apă); după
tului prezidenţial pentru 26 aprilie 1919 ca fiică 16 ani, ajunge la Buenos rio Tomas Peron, mare scoaterea petei, locul se
spală cu apă- rece.
4