Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_282
P. 1

Anul III, nr. 282  MARTI, 15 IANUARIE 1991      n 4  pagini  -  3  lei




                    VEGHE  A

       Ne-am adunat azi aici In­  Principiul  meu  a  fost  şi   dă.  Cum  de  pot  oamenii
     tr-o  veghe'  a  tăeerii,  pen­  rămine  .fără  violenţă",  i-a   serioşi,  cu  capul  pe  umeri
     tru  a  demonstra  bunele  in­  mai mobilizat Marian Mun­  —  dacă  sînt  intre  cei  din
     tenţii  ce  ne  animă  şi  că   teanu  pe  demonstranţi.  Şi   stradă  —  să  Urmeze  în­
     victoria  va  fi  de  partea  - la  fel  li  s-a  adresat   —   demnurile  la  destabilizare
     noastră..Aşa  li  s-a  adresat,   „fără  violenţă*  actorul  Şte­  şi  revoltă,  la  nemuncă  şi
     la  început,  demonstranţilor -  fan  Radof.  Numai  că,  ne­  insurecţie  —  cUvinte   la
     din  Piaţa  Universităţii  —   supuşi  cum  îi  ştim,   ne­  modă  în  vocabularul  lui
     Bucureştii  vineri  seara  —   ascultători   la £  poruncile   Marian  Munteanu  şi  Con­
     11  ianuarie â.c.  — „marele*   conducătorilor  cu  portavo-   stantin Ţicu Dumitrescu —,   Odată  cu  editarea  integrală  a  opere­ Arta  sa  poetică  a  atins  sublimul,   în
     lider  al  studenţilor  şi  al   ceâ,  oamenii  din  stradă,  a-   să  răspundă  la  acţiuni <  ce   lor  lui  Eminescu,  a fost  pus  la  Indemîna  creaţiile  sale  s-a  realizat  fuziunea  sufle­
     Alianţei  Civice,   Marian   vlnd  pregătită  din  vreme   pun  în  pericol  ordinea  de   cititorilor  tirt  uriaş  şi  inestimabil  tezaur  tului  daco-roman  cU  cultura  occidentală,
     Munteanu.  Cită  tăcere  a   muniţie   răngi,  bite,  pie-  drept  din  ţară,  democraţia,
                                                                                    conceput  de  o  minte  genială.  Parcur-  Eminescu fiind primul vestitor al culturii
     existat  în  veghea  nevino­                       liniştea  şi  libertatea  noas­  gînd  cele  18  volume  ne  convingem  că  române  in  lume.
     vată  a  adunăturii  din  Pia­                     tră ? !                     avem  de-a „face  cu  tln  cugetător  funda­  .  Pe  măsură  ce  apăreau  de  sub  tipar
     ţă  s-a  văzut  imediat  în                          Lipsite  de  temei  legal  şi   mental,  Inconfundabil  şi  inegalabil,  care  tomurile  operei  sale,  interesul  pentru
     lozincile  strigate  din  toţi   Cap  limpede      de  raţiune,  -noile  manifes­  a  abordat  toate  genurile  literare,  toată  Eminescu a  crescut enorm.  în  ciţiva  ani
     bojocii   la  adresa  Pre­                         tări  destabilizatoare  din   problematica existenţei  umane,  situlndu-  s-a  dublat  numărul  limbilor  străine  ÎB
     şedintelui ţării, Guvernului,                      Capitală,  cure le  susţin  pe   se  la nivelul celor mai renumiţi cărturari  care  a  fost tradus  (circa  CO).  Cind Geor-
     Parlamentului':   JOS,  jos,                       cele  ale  unor  grupuri  din   ai  lumii.-'                   ge  Călinescu   a  sintetizat  în  expresia
     jos...  Ne-am  adunat  azi.   tre,  sticle  incendiare,  de­  Timişoara  —  .nici  unele   Pentru  noi  ei  este  poetul,  naţional,  .nepereche"  geniul  lui  Emniescu,  a  spus
     aici,  dar dumneavoastră aţi   spre care  liderii  lor  habar   nici  altele  nef iind  repre­  creatorul limbii române moderne, cel mai  un  adevăr  incontestabil.  La  orice  mări­
     .hotărît  să  veniţi  şi  mîine,   n-aveau  —  s-au  dedat  la   zentative  pentru  populaţia   mare  geniu  pe  care  l-a  dat  pămtntul  me  ar  fi  raportat,  Emjnescu  este  inega­
                               acte de  barbarie,  molestînd
     şi poimiine,  în  fiecare  zi..:   cetăţeni  nevinovaţi,  distru-   majoritară a Timişoarei sau   românesc.  El  a  formulat  adevăruri  fun­ labil.  Iată  citeva  exemple:
     Fantastică  intuiţie  a  stu­  gînd  maşini,  spărgînd  gea­  a  Bucureştiului  —  nu  fac   damentale  despre  popor/  naţiune,  inde­  •   La  vîrsta  de 33  ani,  Eminescu  avea
     dentului  întîrziat  Marian                        altceva   dectt  să  frîneze   pendentă,  pace  şi  război.  Este  un  gin-  desăyîrşită  opera,  pe  etnd  alţi  titani  ai  I
     Munteanu  —  student  mai   muri  la  televiziune,  luîn-   mersul  ţării  spre  liberali­  ditor  modern,  care  stăpîneşte  ştiinţa  condeiului  la  vîrsta  respectivă nu-şi seri-1
     mult  în  Piaţa  Universităţii   du-l  la  întrebări  pe  Însuşi   zare  şi  democraţie,  drumul   economiei  politice,  a  sociologiei,  istorio­  seseră Încă operele de căpătîi (vezi Dante |
                               ministrul  de  interne.  To­
     decît  la  Universitate   —-   tul  în  spiritul  nonviolenţei   spre  rîvnita  Europă,   să   grafei,  şi-a  însuşit  ştiinţele  pozitive,  a  —•  „Divina  comedie*,  Shakespeare  —< *
     eare,  Prin'  „tăcerea"   lui,   şi  al  cumsecădeniei  poliţiei   accentueze  criza  morală,   descoperit  adevăratele  sensuri  ale  lumii  -Hamlet“,  Goethe  —:  „Faust").  •-  In  ex- |
     incită  fa  destabilizare,  la   noastre,  care  permit  mi­  economică  şi  socială  prin   şi  vieţii,  tainele  timpului,  spaţiului   şi  primarea  amărăciunii  şi  revoltei,  Emi- .
     revoltă,  la grevă  şi nesupu­  tinguri  neautorizate.  care  trece  .. ra,  să  agrave­  cauzalităţii.  Eminescu  are  înţelepciunea  nescu  nu  are  seamăn,  iar  în  ce  priveşte ţ
     nere  în  faţa  legţlor.   Iar   Cită  credibilitate'  pot  a-   ze  inutil  lupta  pentru  pu­  veacurilor,  a trăit  şi  a  suferit  pe  aceeaşi  redarea  strălucirii  materiei  îl  secondează J
                                                        tere,  atîta  timp  cit  po­
     aliaţii  lui  au  venit în  Piaţă  ,  vea  oare  asemenea  indi­  porul  ,  i-a  acordat  încre­  baricadă  cu  cei  mulţi,  le-a  cunoscut  şi
     şi  sîmbătă,  au  venit  şi  du­  vizi  bezmetici  care  una   dere  prin  vot  liber,  majo­  cîntat  dorurile, 'durerile_şi  năzuinţele.  1  •   . *•'*   L  LAZAR  I %
     minică  şi  tot  la  o  veghe   vorbesc dg  pe  podiumul  de   ritar.  Nu  e  bine.  Nu  ajută   Profund  naţional,  Eminescu  este  in   ------------------------ ----   |
     a...  tăcerii,  aşa   cum  „a   onoare,  de  ia  portavoce,  şi   la  nimic.   acelaşi  timp  0  stea  de  primă  mărime  a                         %
     prevăzut*  bulibaşa  Alianţei   alta  fac  după  ce  pleacă  ţie   Ne  bucură  că  locuitorii   poeziei  şi  cugetării  universale.  în  opera
     •Civice.  .              străzi  cu  gloata  furibun-  judeţului  n<?«tru  sînt  înţe-   sa  se  oglindeşte   chipul  lumii  . întregi.  {Continuare  în  pag  a  2*o)  J
                                                        teptî*  W  văd  te. Iiaişte  de                                    :  •,\  ’ v   •  , ■'   •  .. ;7v ■'/.'• 7,-7- ■■%  ■
     T , — "   T   "  --*■*•                            treburile  IO#  dhirrie,  d& sr                               >_____i
                                                        dacă  nu  ne  este  deloc  u.
        CONTRAPUNCT                                     şor,  dar  binele  şi  uşorul                                                                    l
                                                        ni  le  asigurăm  singuri,  la
                                                        locurile  de  muncă  şi  în      Inscripţie  in                              in  suflet    « n    i
                                                        propriile  familii,  nu   în
                                                        stradă,  nu  prin  greve  şi
                                                        demonstraţii  Nu  falsa  ve­  bronzul  amintirii                   loc  nuntit  EMINESCU
                                                        ghe  a  tăcerii  şi  trimbiţaia
        Una  dintre  caracteris­ publicaţii  de  specialitate,   în  van  non violenţă ne  vor                             Am  învăţa*  să  privim  stelele,  să
       ticile  cele  mai  greu  de  se- scriu  pagini  scăpără­  curăţi  sufletele  şi  ne  vor   Uri  ce  simţim  o  undă  de  iubire   visăni  Spaţiul  şi Timpul.
       suportat  ale  dictaturilor  toare  de  spirit,  de  inteli­  vindeca  de  rău,  ci  numai   trecînd  prin  noi  şi  îi  cinstim  şotia,   Am  învăţat  să  ascultăm  doina,
       e  totala  lor  lipsă  de  u-  genţă-  fl   ingeniozitate.   munca,  înţelegerea  şi  cre­  cei ce  ne-am  întrupat  din  România   susurul  apelor  şi foşnetul
       rrior.  Dictatura  priveşte  Chidr  cind  vin  din  tabă-   dinţa,  iubirea  litere  oameni                            '   frunzelor bătute de vtnturi.
      umorul cu suspiciune, sim-  ra  adversă,  chiar  cind  iţi   Şi  unitatea.  Aceste  prin­  şi-avem  drept  mir  prea  sfmta  ei  menire,  Am  învăţat  ce  e  ţara  şi  istoria,
       ţindu-se   mereu  vizată  contrazic opiniile  şi  con­  cipii să  ne  lumineze  viaţa.                                     poporul şi Pămîntul.
       chiar  cind  nu  e ;  cit  de­ vingerile,  te  vezi  nevoit                  noi trecătorii,  ce  simţim  Vecţa     Am  înţeles  ce  e  dorul  şi  iubirea,
       spre  satiri, pur  şi  simplu  să-ţi  scoţi  pălăria  ţi  să   DUMITRU  GIIEONEA  acestui  Neam  blagoslovit  ele  Fire.   păsările,  pădurea,  copilul
       n-o acceptă, aşezind-o sub  le  recunoşti  talentul  Şi                      să  creadă-n  Viitor  şi-n  amintire  ~  - i   şi  bătrînul.   s
       rigorile  ailor  mai  dras­ e  minunat  că  e  aşa,  aces-                   un  neam  ce  graiul  nu-şi  vîndu,  nici  glia,  Am  ştiut  ce  e  durerea,  tristeţea,
       tice  sancţiuni.,  Cîţi  -po­ . ta  fiind  poate  semnul  cel                                                             bucuria  şi  speranţa.
       meni  nevinovaţi  n-au  în-  mai  evident  şi  de  netă­
       fundat  puşcăriile  comu­ găduit  al  unei  reale  U-                        să-i  înălţăm  Luceafărului  care,     An»  văzut  cu  alţi  oebi  munţii  şi
       niste  doar pentru o  vorbă  berţăţi  de  opinie ' şi  ex­                   ne-a  dat  rostirea  pasării  măiastre,      Marea,  Cerul  şi  OmuL
       de  spirit!  , $i  totuşi,  în­ presie.                                      statuie  dăltuită-n  neuitare          Mii  de  cuvinte  ce  ne-au  înălţat
       că  din  1945,  degi _  încă   Partea  tristă  e  că,  In                    pe  temelia sufletelor  noastre.       sufletul,  atîtea  lucruri  ncaflate.
      înainte  de  instaurarea  b-  ambră  oamenilor  de  spi­                                                             pierdute  şi  regăsite doar  pentru  că
       i’icială a  dictaturii,  a  în­ rit,  dă  din  coate  să  iasă   —  As»  impresia   eft   Avindu-1  viu  Sa  bronzul  amintirii  >   . a  existat  pe  blîndul  pămint  al
       ceput  la  noi  extraordi­ în  faţă  şi  nilştocarul.  Bl   mă crezi Ha iiidiot desă-   nu  vom  uita  poruncile  iubirii.  Moldovei   t»n  om  ce  se  numea
       nara  înflorire  a  Umoru­ e  străin  de  spiritul  se­  vhşit                                                      EMINESCU.
       lui  politic.  Produs,  şi  nin,  detaşat,  iOr  glumă   '  —  Eh,  nimeni  hs  e             NECULAI  CHIRICA                  ii; INA  DELEANU >
       pus  in  circulaţie  pe  cale  îi  iese  căznită,  groasă  şi                                                                                     I
      orală,  bpncul  poliţie  ne-a  vulgară.  N-are  umor  ci   deslT irpti                                                                             »
       menţinut  moralul  de-a  doar  umoare.  O  umoare                                                                                               rtm
       lungul  acestor  lugubre  neagră,  saturată  de  ve­
       decenii,  reprezenţind  ba­ nin,  izvorită  din  ura  ne­                                                                      Plătesc  dar
       lonul de pxigen cqre „ne-a  putinţei  sau  din  nepu­
      ajutat  să  supravieţuim  tinţa  urii.  De  obicei,  aşa-
      mizeriei,  terorii, şi  atmo­ zlşul  său  umor  suferă                                                 Tn semn da solidaru     nu-!  folosesc
      sferei  toxice  produse  de  de  inadecvare,  adică  se                                              Iflrt*  eu  colagii  de  la
      limbajul  de  lemn  al  pro­ exercită  asupra  unor  su­                                             xiarul   ^«naşterea
       pagandei  de  partid.  Pen­ biecte  cate unui  oru  nor­
      tru  ca  azi,  după  Revolu­ mal  nu-i  suscită  rîsul  ci                                           bânâfeanâ",  ain  Ti>     Domnul Amos Crişan, din
      ţie,   să  auzim   oameni  respectul.   Obişnuit   cu                                                şoara,   publicăm  în   Deva,  cartierul  Gojdu,  blo­
      care  regrită  dispariţia  d-  . stejarul  din  Scorniceşti",                                        xiarul  nostru  de  mîi-   cul  B 5,  ap.  17,  ne  scrie:
      cestui  gen  de  umor.  Dar  care  nu-şi  cunoştea   ca                                                                      .Am    telefon,   numărul
      e  o  eroare. VOci,  descătu­ lumea  nici  iimba,  mater­                                            ne,  miercuri,  16  ia-
      şate-tn'decem brietrecut,  nă,  miştocarul  găseşte  că                                              ouaţie  1991,  artico­  13405.  Dar  in «zadar  îl  am
      umorul  şi  satira  cunosc  o  e  grozav  de-  isfeţ  dacă                                           lul                     şi-l  plătesc,  deoarece  mai
      spectaculoasă   resurecţie  Jgce  mişto"  de  faptul că                                                                      bine  de  o  lună  nu-11  pot
      iar  bancul  politie  trăieşte  Primul-ministrv  vorbeş­                                               „LA ÎNCHEIEREA        folosi.  N-are  ton.  De  15
      o  nouă  tinereţe.   Atit&  te  fluent  cîteva  limbi  de
      doar : că  nu  mai  circulă  circulaţie  internaţională.                                                   EDIŢIEI"'         ori  am  anunţat  personal  la
      pe  cale  orală.  Dimpotri­  Pentru  că  Preşedintele  e   ■cm CA VA TI BAZ6QI  W GOLTr LAMPA DC                             poştă.  Mi  s-a  spus  că  „este
      vă,  de  nimeni'  stingheri­ wn  om  sociabil  şi  jovial,  PCTROL TUMtGÂ TARC .„                    pentru  care  apariţia   defecţiune  pe  cablu".  O  fi.
      te,  stnt  răsptndite  prin  ■       i ' i - ' v
      tipar  în  milioanele   de   RADU  CIOB AN ti                                                        ziarului  menţionat  a   Dar  la  toţi  vecinii  mei  de
      exemplare  ale  unei  prese                                                                          lost  supusă  susperv  ,pe  scară  şi  din  bloc  tele­
      practic   de  necuprins.                                                 Deesen  d :  AI.  RUGESCU                           foanele  funcţionează.  Doar -
      Apar chiar o  puzderie  de (Continuare în  pag.  a 2-a)
                                                                                                                                   al  meu  nu  are  ton.  Cum
                                                                                                                                   se  explică V,  '
   1   2   3   4