Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_282
P. 1
Anul III, nr. 282 MARTI, 15 IANUARIE 1991 n 4 pagini - 3 lei
VEGHE A
Ne-am adunat azi aici In Principiul meu a fost şi dă. Cum de pot oamenii
tr-o veghe' a tăeerii, pen rămine .fără violenţă", i-a serioşi, cu capul pe umeri
tru a demonstra bunele in mai mobilizat Marian Mun — dacă sînt intre cei din
tenţii ce ne animă şi că teanu pe demonstranţi. Şi stradă — să Urmeze în
victoria va fi de partea - la fel li s-a adresat — demnurile la destabilizare
noastră..Aşa li s-a adresat, „fără violenţă* actorul Şte şi revoltă, la nemuncă şi
la început, demonstranţilor - fan Radof. Numai că, ne insurecţie — cUvinte la
din Piaţa Universităţii — supuşi cum îi ştim, ne modă în vocabularul lui
Bucureştii vineri seara — ascultători la £ poruncile Marian Munteanu şi Con
11 ianuarie â.c. — „marele* conducătorilor cu portavo- stantin Ţicu Dumitrescu —, Odată cu editarea integrală a opere Arta sa poetică a atins sublimul, în
lider al studenţilor şi al ceâ, oamenii din stradă, a- să răspundă la acţiuni < ce lor lui Eminescu, a fost pus la Indemîna creaţiile sale s-a realizat fuziunea sufle
Alianţei Civice, Marian vlnd pregătită din vreme pun în pericol ordinea de cititorilor tirt uriaş şi inestimabil tezaur tului daco-roman cU cultura occidentală,
Munteanu. Cită tăcere a muniţie răngi, bite, pie- drept din ţară, democraţia,
conceput de o minte genială. Parcur- Eminescu fiind primul vestitor al culturii
existat în veghea nevino liniştea şi libertatea noas gînd cele 18 volume ne convingem că române in lume.
vată a adunăturii din Pia tră ? ! avem de-a „face cu tln cugetător funda . Pe măsură ce apăreau de sub tipar
ţă s-a văzut imediat în Lipsite de temei legal şi mental, Inconfundabil şi inegalabil, care tomurile operei sale, interesul pentru
lozincile strigate din toţi Cap limpede de raţiune, -noile manifes a abordat toate genurile literare, toată Eminescu a crescut enorm. în ciţiva ani
bojocii la adresa Pre tări destabilizatoare din problematica existenţei umane, situlndu- s-a dublat numărul limbilor străine ÎB
şedintelui ţării, Guvernului, Capitală, cure le susţin pe se la nivelul celor mai renumiţi cărturari care a fost tradus (circa CO). Cind Geor-
Parlamentului': JOS, jos, cele ale unor grupuri din ai lumii.-' ge Călinescu a sintetizat în expresia
jos... Ne-am adunat azi. tre, sticle incendiare, de Timişoara — .nici unele Pentru noi ei este poetul, naţional, .nepereche" geniul lui Emniescu, a spus
aici, dar dumneavoastră aţi spre care liderii lor habar nici altele nef iind repre creatorul limbii române moderne, cel mai un adevăr incontestabil. La orice mări
.hotărît să veniţi şi mîine, n-aveau — s-au dedat la zentative pentru populaţia mare geniu pe care l-a dat pămtntul me ar fi raportat, Emjnescu este inega
acte de barbarie, molestînd
şi poimiine, în fiecare zi..: cetăţeni nevinovaţi, distru- majoritară a Timişoarei sau românesc. El a formulat adevăruri fun labil. Iată citeva exemple:
Fantastică intuiţie a stu gînd maşini, spărgînd gea a Bucureştiului — nu fac damentale despre popor/ naţiune, inde • La vîrsta de 33 ani, Eminescu avea
dentului întîrziat Marian altceva dectt să frîneze pendentă, pace şi război. Este un gin- desăyîrşită opera, pe etnd alţi titani ai I
Munteanu — student mai muri la televiziune, luîn- mersul ţării spre liberali ditor modern, care stăpîneşte ştiinţa condeiului la vîrsta respectivă nu-şi seri-1
mult în Piaţa Universităţii du-l la întrebări pe Însuşi zare şi democraţie, drumul economiei politice, a sociologiei, istorio seseră Încă operele de căpătîi (vezi Dante |
ministrul de interne. To
decît la Universitate —- tul în spiritul nonviolenţei spre rîvnita Europă, să grafei, şi-a însuşit ştiinţele pozitive, a —• „Divina comedie*, Shakespeare —< *
eare, Prin' „tăcerea" lui, şi al cumsecădeniei poliţiei accentueze criza morală, descoperit adevăratele sensuri ale lumii -Hamlet“, Goethe —: „Faust"). •- In ex- |
incită fa destabilizare, la noastre, care permit mi economică şi socială prin şi vieţii, tainele timpului, spaţiului şi primarea amărăciunii şi revoltei, Emi- .
revoltă, la grevă şi nesupu tinguri neautorizate. care trece .. ra, să agrave cauzalităţii. Eminescu are înţelepciunea nescu nu are seamăn, iar în ce priveşte ţ
nere în faţa legţlor. Iar Cită credibilitate' pot a- ze inutil lupta pentru pu veacurilor, a trăit şi a suferit pe aceeaşi redarea strălucirii materiei îl secondează J
tere, atîta timp cit po
aliaţii lui au venit în Piaţă , vea oare asemenea indi porul , i-a acordat încre baricadă cu cei mulţi, le-a cunoscut şi
şi sîmbătă, au venit şi du vizi bezmetici care una dere prin vot liber, majo cîntat dorurile, 'durerile_şi năzuinţele. 1 • . *•'* L LAZAR I %
minică şi tot la o veghe vorbesc dg pe podiumul de ritar. Nu e bine. Nu ajută Profund naţional, Eminescu este in ------------------------ ---- |
a... tăcerii, aşa cum „a onoare, de ia portavoce, şi la nimic. acelaşi timp 0 stea de primă mărime a %
prevăzut* bulibaşa Alianţei alta fac după ce pleacă ţie Ne bucură că locuitorii poeziei şi cugetării universale. în opera
•Civice. . străzi cu gloata furibun- judeţului n<?«tru sînt înţe- sa se oglindeşte chipul lumii . întregi. {Continuare în pag a 2*o) J
teptî* W văd te. Iiaişte de : •,\ ’ v • , ■' • .. ;7v ■'/.'• 7,-7- ■■% ■
T , — " T " --*■*• treburile IO# dhirrie, d& sr >_____i
dacă nu ne este deloc u.
CONTRAPUNCT şor, dar binele şi uşorul l
ni le asigurăm singuri, la
locurile de muncă şi în Inscripţie in in suflet « n i
propriile familii, nu în
stradă, nu prin greve şi
demonstraţii Nu falsa ve bronzul amintirii loc nuntit EMINESCU
ghe a tăcerii şi trimbiţaia
Una dintre caracteris publicaţii de specialitate, în van non violenţă ne vor Am învăţa* să privim stelele, să
ticile cele mai greu de se- scriu pagini scăpără curăţi sufletele şi ne vor Uri ce simţim o undă de iubire visăni Spaţiul şi Timpul.
suportat ale dictaturilor toare de spirit, de inteli vindeca de rău, ci numai trecînd prin noi şi îi cinstim şotia, Am învăţat să ascultăm doina,
e totala lor lipsă de u- genţă- fl ingeniozitate. munca, înţelegerea şi cre cei ce ne-am întrupat din România susurul apelor şi foşnetul
rrior. Dictatura priveşte Chidr cind vin din tabă- dinţa, iubirea litere oameni ' frunzelor bătute de vtnturi.
umorul cu suspiciune, sim- ra adversă, chiar cind iţi Şi unitatea. Aceste prin şi-avem drept mir prea sfmta ei menire, Am învăţat ce e ţara şi istoria,
ţindu-se mereu vizată contrazic opiniile şi con cipii să ne lumineze viaţa. poporul şi Pămîntul.
chiar cind nu e ; cit de vingerile, te vezi nevoit noi trecătorii, ce simţim Vecţa Am înţeles ce e dorul şi iubirea,
spre satiri, pur şi simplu să-ţi scoţi pălăria ţi să DUMITRU GIIEONEA acestui Neam blagoslovit ele Fire. păsările, pădurea, copilul
n-o acceptă, aşezind-o sub le recunoşti talentul Şi să creadă-n Viitor şi-n amintire ~ - i şi bătrînul. s
rigorile ailor mai dras e minunat că e aşa, aces- un neam ce graiul nu-şi vîndu, nici glia, Am ştiut ce e durerea, tristeţea,
tice sancţiuni., Cîţi -po . ta fiind poate semnul cel bucuria şi speranţa.
meni nevinovaţi n-au în- mai evident şi de netă
fundat puşcăriile comu găduit al unei reale U- să-i înălţăm Luceafărului care, An» văzut cu alţi oebi munţii şi
niste doar pentru o vorbă berţăţi de opinie ' şi ex ne-a dat rostirea pasării măiastre, Marea, Cerul şi OmuL
de spirit! , $i totuşi, în presie. statuie dăltuită-n neuitare Mii de cuvinte ce ne-au înălţat
că din 1945, degi _ încă Partea tristă e că, In pe temelia sufletelor noastre. sufletul, atîtea lucruri ncaflate.
înainte de instaurarea b- ambră oamenilor de spi pierdute şi regăsite doar pentru că
i’icială a dictaturii, a în rit, dă din coate să iasă — As» impresia eft Avindu-1 viu Sa bronzul amintirii > . a existat pe blîndul pămint al
ceput la noi extraordi în faţă şi nilştocarul. Bl mă crezi Ha iiidiot desă- nu vom uita poruncile iubirii. Moldovei t»n om ce se numea
nara înflorire a Umoru e străin de spiritul se vhşit EMINESCU.
lui politic. Produs, şi nin, detaşat, iOr glumă ' — Eh, nimeni hs e NECULAI CHIRICA ii; INA DELEANU >
pus in circulaţie pe cale îi iese căznită, groasă şi I
orală, bpncul poliţie ne-a vulgară. N-are umor ci deslT irpti »
menţinut moralul de-a doar umoare. O umoare rtm
lungul acestor lugubre neagră, saturată de ve
decenii, reprezenţind ba nin, izvorită din ura ne Plătesc dar
lonul de pxigen cqre „ne-a putinţei sau din nepu
ajutat să supravieţuim tinţa urii. De obicei, aşa-
mizeriei, terorii, şi atmo zlşul său umor suferă Tn semn da solidaru nu-! folosesc
sferei toxice produse de de inadecvare, adică se Iflrt* eu colagii de la
limbajul de lemn al pro exercită asupra unor su xiarul ^«naşterea
pagandei de partid. Pen biecte cate unui oru nor
tru ca azi, după Revolu mal nu-i suscită rîsul ci bânâfeanâ", ain Ti> Domnul Amos Crişan, din
ţie, să auzim oameni respectul. Obişnuit cu şoara, publicăm în Deva, cartierul Gojdu, blo
care regrită dispariţia d- . stejarul din Scorniceşti", xiarul nostru de mîi- cul B 5, ap. 17, ne scrie:
cestui gen de umor. Dar care nu-şi cunoştea ca .Am telefon, numărul
e o eroare. VOci, descătu lumea nici iimba, mater ne, miercuri, 16 ia-
şate-tn'decem brietrecut, nă, miştocarul găseşte că ouaţie 1991, artico 13405. Dar in «zadar îl am
umorul şi satira cunosc o e grozav de- isfeţ dacă lul şi-l plătesc, deoarece mai
spectaculoasă resurecţie Jgce mişto" de faptul că bine de o lună nu-11 pot
iar bancul politie trăieşte Primul-ministrv vorbeş „LA ÎNCHEIEREA folosi. N-are ton. De 15
o nouă tinereţe. Atit& te fluent cîteva limbi de
doar : că nu mai circulă circulaţie internaţională. EDIŢIEI"' ori am anunţat personal la
pe cale orală. Dimpotri Pentru că Preşedintele e ■cm CA VA TI BAZ6QI W GOLTr LAMPA DC poştă. Mi s-a spus că „este
vă, de nimeni' stingheri wn om sociabil şi jovial, PCTROL TUMtGÂ TARC .„ pentru care apariţia defecţiune pe cablu". O fi.
te, stnt răsptndite prin ■ i ' i - ' v
tipar în milioanele de RADU CIOB AN ti ziarului menţionat a Dar la toţi vecinii mei de
exemplare ale unei prese lost supusă susperv ,pe scară şi din bloc tele
practic de necuprins. Deesen d : AI. RUGESCU foanele funcţionează. Doar -
Apar chiar o puzderie de (Continuare în pag. a 2-a)
al meu nu are ton. Cum
se explică V, '