Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_283
P. 3
ICU», )*fANyAtte1991 ta * f
LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI
n 13 decembrie pleca tX-Wg&C Mlfiâl ao fe«r; r lut tâmplător, domnul dtofc1 m eaweter militar. organizate de Budapesta rin, au acţionat pentra în-
din tară bur ui % stru scop bine definit Ultima ferita» fa-cţfa 4» domnul îfasn*. K i'- pentru Timişoara l-au avu* lăturarea directawlai Ca-
i | *ni»ss*i domnul Mf var antă. disperată, pt-^s~ Mfisfer CralWs Al&m iâm x'amia’i fa comisia domnii V«*g»â Lajos ?*■ m m Gin' rg&e
hit, pa «are l-a» apreciat "dea, âluoereâ ex-?sgfttn! — sn* m tuil raot<«t». pentru dtcfssrite snnului, Bodo Barna. român din conducerea ia-
pemru luciditatea sr, >v«- ak t ju Timişoara. S'qasW4 ttfaeiîe !»©•>, mai « r» s1«v« daî< desp: * sK*» Domnul Varga Lajos, mai tr^jrinderii), pentra a-I
iru faj ns; că ţ, a dat sea bine tefot,staţi. ta această fila jc ?5 «--?=-/< «epiîsat Iul de pregătire al unită- zburdalnic din fire, a avat pune in loc pe iaginev
ma a<? adevărata faţă * Sa, p.fainfa sfht domnii: colo. la Budapesta, de unde a ţlkr ftfafastv dta ©raş, de- mai multa iniţiative, dar a Oberst l ailslai car® ţ*
eiet&ţil JTaâişâetA*. Mi-? nel Oancea Viorel — şeful âfhs* ş* ne -a topârţlt fiSi ţî | •«* fbst chemat urgent la manifesta deschis cu
Jenă că intr-o scrisoare des- poliţiei, Doru ’ Braia .— fa «re Transilvania «*•» Probabil, Budapesta de domnul ffi- dinî Ă%âM
<1'î54 trebui# sâ-i reproduc prieten intim al acestuia — trecută -a -a compcmentă s .îh vedere i«âlM4e.tea asii* . ţ«r Afafaham Der A şi l ata se pune problema „demo-
cuvintele rostite atunci, dar ,* Ceorge Şerban, Cs « Ungariei , Totodată, consjU d# tofom s» la PO&eksR: „~4â nti mai faci - Cfâţiei* fa eadrul
In spiritul adevărului stat * «te nt semnificativ, tre d ea» s t Mtt « ta'd el« to* masă, ar putea să ne scrie to plsiîttri de organizare, fi* «Timişoara“ ţi fij
nevoit, totuşi, să o fac. In i-n* arătat «I Dani feafei tfmţââ ■w 1 ei ţa*rJfa- despre madaliîăpe ăa pm deoarece planul acţluail drul U.D.M.R.
acele mortlente era foarte a locuit chiar la domnul parea cea mai activă ia cura» * acestor Informaţii, MW fîâfca fl J i ffctrt noi . La o altă intrepriatier*
ingrijoralde modul In care oslsaei Oancea Viorel, care acţiunile -*> dastabiltM1® * -fafafcrfr, »'•«•*# -îs* şi te vei conforma aces- — Victoria GURAN- —»
acţionează liderii acestei s v. cumpărat ?< oi'faefa d* ;m membrii V.n H B. ş? » i ««unax d pmbra » tuia*. ascultător, domnul director .m m
organizaţi!. Astfel, despre tren pen ni Curtea >#* As «are fa, pfem din Aaîta- mai # * ! *ă ifa transmise dzmihâ Varga » vmH 1» Atptel cărâ este ©rfVSîif#
Im Mmorm spunea eă geş şl l-a trimis la gară cu tataa .Timişoara*. Activîtă- it .rWif-r î*. Domnul Qagjd ihw*Y*-»?&, r5 *-â r^nîsmtât. activ al .Societăţii „fsml-.
„...este un porc, iar pen un echipaj ai poliţiei. Toata acţiunile ev? i-sc foare* 3 « ^-wta
tru cele afirmate fa cadrul Domnul Mihiţ îmi scria desfăşurat fa Timişoara tu ■ ‘ ie toate activi tăţild om*
ultimei şedinţe t ebula sâ-1 despre un alt amănunt, care î« t organizata t» comun ni» m tace fabrica i» sfe
împuşc. NU am vrut să fac . mi s-s părut cfsîar comic Articol apărut Tn ziarul şi te r a te i cooperare re tefere '«fa r ungare fiaS
dezvăluiri ia faţa igaoran- Astfel, domnul col. Oancea tre ÎJD.MJt . şi-Societatea . mulţi activişti U.QJilS,
ţltof fars* m ( duşi tsc Vio»!, îmbrăcat fa, „Timişoara*. A % Societăţii ,
nas pfaî, atei. Dacă teţ ti ma de gală a oştirii româ- „Renaşterea bănăţeană" sv folosesc de afeeţiuîNMi
spus dteva adevăruri, ar r-.' însoţit s> familie, s-a Astfel, fpfafaife greviste
fi sărit în aer toată şan- prezentat la Castelul Hd. J# sa JEba* -» fost -.-r,-a- psihică cronică a dom»«M
Meşter Ion - - fost t-mdaMS*
lîfeâto 4e către teginer
J e iti » j. r feîii v *. fost heazoiiem, fiind primit de cftn 9 ianuarie a. c. Me*Ş s-iltan — directorteh- nat de drept comun ywst-
linşaţi*. prinţul Louis Ferdinand de
ulterior, am primit o Îîohenzollen: ţi ac soţia sa nie — ri inginer Purice tru furt — pentru a imita
St -»&' *0 fc'C fa f., .Ii «fa Domnul colonel Oancea, Marin — inginer-şef — care şi pentru a face promi
ne dezvăluia seopul real şl fi fA deosebit et* jtps.\d,ti au exercitat presiuni asu- siuni absurde. Am M m
«mărturisit <1 Spcietâţ s. sini convins că vă va pune f.'t* antistatale se dţvfa ;r- nu se joacă numai cu pm Udtaultti sindical, din cadre conducerii 8v»
„fimitoars", Acest “lan k ipoziţiâ fa* lie ră In prezent fără nici o îanţuri ta biciclete pe l« jA'iţîra a mmm cietăţil „Timişoara* că ta
prevedea rmarea făcute cu acest şritejfi.Ţob 'f«£, i<i văzul tuturor, ffas» mitinguri» ci are chiar şi lui i* grevă. Acţiunile de spatele acestor manevre M
României Intr-o federa oaatt. dînsul n«5-<ii‘ putea ca nimeni să reacţioneze. preocupări intelectuale. stradă ■?*"« e.^a derutat a« afla familia fi fia» Sj»r4b
ţie, pe parcursul a trei explica mai pe larg moti Cum este posibil *» ua in De la Budapesta am pri deoemfcrfa * au dwfăşurat nilă din exterior. După
etape. Astfel, în prima vele prieteniei sal* cU Doru divid (nu pot să-i spun mit numeroase ajutoare, sub imperiul terorii instau cum s-a putut vedea, fta»
etapă era prevăzută eon- Braia. Nu cred oă ar fi domn) precum Ferencz *tfs băneşti d* %A k» ,f f - rate de liderii maghiari ru-'T<ta sosite drept
".L’.wtSr V$mk ferfată?» ei- lipsit *fc mterfa, spre fir.fa Qsaba ~ şeful ofi ’> 'oi do eialişti*. Astfel, contribuţia din întreprindere, prin in nu au căzut din cer, ei
vile puWfataS, si circi scop tea timişor* ailor, explica iii ia ~~ s* «ai&cfiâ jîiţtî termediul „activiştilor* cu erau mult mai de aproape,
era de a submina puterea, ţia pe larg a episodului , Kff§,x zi» cafculatef DtaS ţofiţ» ăl ăL L un noscuţi din cadrul Socie Totodată între premiaţii
legal constituită, prin ac Doru Braia — Qaudiu îor- ta datata care au sînt des gă?! u'injîîcă*- /-«* de lâ tăţii „Timişoara*. Astfel, Societăţii „Timişoara” dom
ţiuni destabilizatoare Ta» tina» publicului & apei *â .BiMMiteta . «1 mţmk&gŞM tel» irianuţ Butuc Mihai a nul activist Meşter Ion fi-
te grevele -.st coordonate dache, per. . « * « 8 eei din ta tri1 :tâ fn Gemania? JPro Transilvania*, a creat pnmh şi executat « pn-ia gureszf ca modesta «tarta
Societatea «Timişoara*, nu
ce tea fatanfa-s»*' -*j consideram Hiîtîpp.irt f;.î tatlff^iător, a f anei de bloeere a activităţii de de faS mii ici. ridicaţi it
care a plătit unor lideri firma cg * « i ttms. «nări a manifestaţiilor ji întreţinere a utilajelor, iar date da fa 12.1380 «.«.-oa ce I
sindicali «Ste 200000 lei. Jn Est* interesant de reţinut să aed de jemftni* şi grevătof din decembim motivează pe dej lin a fia-
EC-es» «Ediţii, «si,, «#fa ce că ®e§ din .'jadoeixCA «&© „ ...nu trai accept un • con /«fe-â fioeasfa an <km mâiltea! de atorataj Kalra-i o le şi -fa* -*fa iMt
:fatăţM" ni. «teau îâptel
mirare că aceştia au de- ducător romăn*. mobilEtate toata torţele Ftaoa r-» » vrtte atun- s-sî i, - mwtrări ce
w r ţi #Şpttd te te csfa-ru bă domnul Qaudiu Ier- L-am văzut la sediul nos subordona», care mi -pornit citoarcknr să lucreze, obll- ştiinţâ ţwitr.: sstoriDff
fale .ŞfeJ» « «>*§* tr, Jeebr va aici penmi tru. şi pe domnul Mihlţ — RttcM pBCuUş', T'ctoâe s3 ginda-le să !a$ă in curte la moneitorflor
stradă sau 14 grevă gene a-fi depun# carnetul de liderul de sindicat de lâ lac a suimettare sumară i grevă. Aceasta a fost aju Aprecieri elogioase au
rală munc torimea din Ti parlamentar. In aocet sens, ■I.M.T. — care primea in unor nume toarta cunoscute tată de maiştrii Lingli fost aduse de către coftdu-
mişoara. ECntru ei hu are doamna căpitan ti?. strucţiuni de lâ domnul Afas îf sediul SodmăţU ?#aitsa I uds«fg Acelaş: W » Scciietâfi* „Ttasî#»»*
nici s- semnificaţi# iptul la poliţie, n subordonată a Geerge ferban. Cu deose .Ttoftfa?;::!*»*: ingifter B<tf. fM m a primii ssyd- şi domnilor Baciu Ioan şi
câ muncitorul nu îşi prj. domnului Oancea şi o mai bită aroganţă, acesta l-a bely irnre, domnul profe na de a transmite informa Con dan Vasile — membri
meşte salariul. Importantă veche cunoştinţă de-a noas bruscat tntr-o « pe direc sor Varga La jos, domnul ţii la Băkotsaba cu ajuto foarte activi — care s-aa
este doar oprirea acti tră, ar putea să ne expli torul Comsulea, spunîn- Bodo Barna — preşedintele rul telexului întreprinde autodesemriat liderii sii}-
vităţii productive, chiar ce fantimplâfeâ” prin care du-i că .aceasta este o gre- filtâlei judeţene a V.D.U.B., rii. pe câre-1 manevrează dfaalt din întrepriîHÎfâ'vâ
prin forţă şi prin amenin a ajuns drept pers taj în , vă politică, iar aici cu dmnnul Kabăy îosil — teh doamna Tonechi Valeria. „6 Martie*. Cineva ne de«-
ţări Nu întîmplător, lide cadrul scenariului. Pe de conduc ostilităţile*. In care nician dentar, domnul fi La aceeaşi întreprindere, ' .ertosraul* dommfhă
rii sindicali veneau atît de altă parte, doamna Oan ţară civilizată se mai pot zician Balaton Zlotan. Toţi domnul inginer Semenesen Baciu care a luat o rangă
des la noi în sediu pe cea Pia, medic stomatolog Intlmpla asemenea lucruri? aceştia au Primit sarcini Eugen, colegul nostru din
timpul desfăşurării greve pesta preaetita ecăor dornici De asemenea direct de la domnul ofi cadrul Societăţii „Timişoa metalică pentru a convinge
şeful de atelier să scoată
lor. Pe toţi aceştia i-anţ Uh cabinet ide specialitate /des domnul Pascu Traian, ţer Abraham DezsS. Un alt ra*, dâr mult mai zelos muncitorii în stradă.
văzut în sediu pentru a particular, dotat cu apara- care este un bun cunoscă grup, format din Szepsy b.flt «3t 1-S înlăturat
primi noi instrucţiuni de tură de uitimâ oră primită tor al direcţiilor în care ac Tldiko, Kabay Iosif şi Mâry 1 > < -:ifl-iC#r*a sindicatului Mă întreb, de parcă, mai
Ia ik.'ji 'Ui Ctewge Şerban din lit'ttKtrt’H:, ţionează Societatea «Timi GyOrgy (secretarul Parla pe domnul Pop Ioan, fără pot găsi un răspuns : Oare
O a t. ua ei ipft pro Nîca Cea de-a treia etapă a şoara* şi prieten foarte a- mentului ungar !), a avut a cefe părerea muncitori în ţâra asta nu mai fa
instau Ar» j :< i ir'».;* pen planului prevedea fed r di- propiat al domnului Vla- sarcina de a primi şi trans me Sub mi >J aceleiaşi nimeni ordine’ Unde este
tru care domnul Oeorge rr^ a României c-»i . este dimir Petrescu. O altă la mite instraeţitmi pe tot originale cte-* r .ţi*'*, alţi poliţia ? Unde este procu
Şerban şi acoliţii săi au ultimul pas pentru alipirea tură a preocupărilor So timpul desfăşurării, eveni doi membri ai societăţii ratura ? Dar S.R.I.-ul ? Un
acţionat şi acţionează CU Banatului şi a Transilva cietăţii „Timişoara* este şi mentelor. Rolul principal noastre, inginer SfezO Zol- de sînt medicii care să-i
atîta fervoare. întilnirile cu niei la Ungaria. Nu în a-ceeâ" de' sMagefe' a ttuşt in coordonarea acţiunilor tan şi iftginer Purice Ma lege pe nebuni ?
„Greva de avertisment1* AJUTAŢI O BATRInA telefoane ? încercaţi to- alarmante in ultima pe de i —3 ani, de pe vremea
acum, n-o să vă slujească
BOLNAVA tuşi domnilor şi ajutaţi a rioadă. Dincolo de lipsu odiosului, ni le furaţi voi
injuriile,
rile, 'jtjmtrile,
bătrină bolnavă. (V.N.).
(Urmare din, pag. 1) noştinţe, doamna profesoa altercaţiile cotidiene, fur prea mult timp. Nu ne
ră a ţinut s& ne preci A venit in audienţă LA ARAT turile au devenii o plagă împingeţi în suferinţă să
zeze : #Sîn»m conştienţi doamne Maria Cătinaş. jenantă, tn repetate rtn-
existente este cuprinsă în d- '■fiul important pe ca - Are im; mare of şi ne In aceste zile, cînd duri a*n dus tn atenţie ne rupem picioarele. Dacă
am avea alte becuri noi,
tre 15 şi 20 de ani, ele il are şcoala în educarea roagă s-o ajutăm dacă pu timpul şi starea terenului astfel de fenomene nedo le-am pune, dar aşa ? I
ajungînd la un grad, avan- tinerei generaţii, in forma- tem. F&afţe pe scurt, este permit, două formaţii de rite, am făcut apel ta cei Fiţi măcar o dată 4 voi
3 Ai ;ra t opiit fiind .x-i s nei co» epţii t ătoi vorba de faptul că, fiind domni, hoţilor!
nevoii ' « e u *,» ma se şi realiste care să re- boinaeă, pe bese certifi
îutli şi abia apoi să le i- zLste In confruntarea cu catelor medicale t s-a CE SE MAI FURA?
/ “ mesajul fi vieisitudinlîO vieţii. Ne instala c» • -fa.fafa ?•» INFORMAŢII • NOTE • OPINII
fa-*' din principiu bazăm în arest sens pe telefon. Nenorocirea este Tractoriştii de la Sec
litatca de a savura o. leo- teoria lui Heyde care î?<tâ că ăces *ytajwt este ţia de Mecanizare din
tiiră,' numărul mie de cărţi spunea: „Deschide cartea dfafa* dinaintea C?t>sfa- în drept, cu Implicaţii di Haţeg se apucaseră cu
străine şi de specialitate. ca să înveţi ee au gîndit nutul. ,Toăte telefoanele tractorişti de lâ S.M.A. nădejde de treabă. Profi-
Haţeg au trecut la efec
Ni s-a părut surprinză alţii; închide cartea ca să de pe scară funcţionează, tuarea arăturilor pe 0- recte sau indirecte, care
atenuarea
p I '* fluenţa
toare scăderea bruscă în 4 I, tu nsuţi* iv fir*’ numai ol meu, ie care am infracţiunii de furt. Fe tînd de timpul favorabil
acest an a donaţiilor de să-i Învăţăm i'\ copii să atîtea nevoia nu" — ne goerele cetăţenilor din sa nomenal ia însă amploare. din prima decadă o lunii
carte, pînă în momentul de fie , > t , nu rtad . r. spune dînsa. Nr, 18302 a tele Ciopeea şi Valea Mai nou se fură — fără ianuarie a.c., ei au trans
faţă înregistrîndu-se doar romani şi să contribuie în fost dat iii mai ■nw’te cri Lupului. neruşinare — becurile şi portat in cImp o apre
o manifestare de arest gen, nuni fii dezvoltarea şi la deranjamente; degeaba. Din formaţiile respecti globurile ornament de pe ciabilă cantitate de în
rospeetiv în luna august prosperitatea ţării". Prin casă i s-au perin ve fac parte, între alţii, scările blocurilor, care le grăşăminte organice. Au
s-au recepţionat 166 de Sperăm că factorii de dat tot felul de „specia Bălai Mitupă, Ioan Dur-, fost nevoiţi să oprească
cărţi care ■ s-au adăugat sf eci i ita e > pli ît M*r,fa lişti“ de la pqştă — în cân, Silviu Oneasă, Spicu mai au. încercăm de a- însă acţiunea deoarece pe
Rădulescu, Partenie Po
fond 1 e existau de fa 404 terul Invăţănaîntului şi zadar. Doamna Cătinaş a ceastă dată sâ facem apel măsură ee ei aduceau gu
volume. Ne-a lăsat o im Ştiinţei să dezbată şi să fost chiar tn audienţă la pa, Vasile Costin şi Va chiar la... hoţi. Fraţi de noiul in timp, unit cetă
presie plăcută „C* cui n găsea că solu ii optime îr inginerul şeii care Le sile Popa. convieţuire umană, nu ţeni au început să ia în-
cllor bibliotecari* formât rezolvarea acestor- preMe-. spus răspicat „că nu sin- ne mai îngreunaţi şi voi grăşămintele naturale cu
dto ai CkdUîui primâr. ţne cu care de altfel tem în Occident*. Nu FIŢI MACAR ODATÂ viaţa furîndu-ne chiar be atelajele şi să le ducă in
Interestndu-ne despre Confruntate mai multe insti pentru a afla acest lucru Şl VOI DOMNI, curile de pe scările blo grădinile proprii (il. Este
modtajn care biblioteca şl tuţii de tnvăţămint. In caz 5-a deplasat femeia ta poş HOŢILOR l curilor. Ştim ■ că e lipsă posibil deci ca şi gunoiul
cadrele didactice se impli odnt «’ ; bibi ot ,’l în magazine de ele. Dar, de graju. să devină obiect
că în formarea unor vii. Şcolii Generale Nr. 4 sînt tă ! Or, cei de la tele- Degradarea condiţiei u-, dacă aceste obiecte de
toţi oameni competenţi, cise să in enlnţe cu o foane, nu se ocupă de— mane ia proporţii tot mai iluminat care mai rezistă de furt.
<?U ua orizont variat de cu gret ,1 fa fa. I. * nenj.