Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_285
P. 2
cuviNim ubei
PARTIDUL UNITĂŢII NAŢIONALE
Partidul Unităţii Naţio nera exclusivism politic, cea a dreptului, şi o sin
nale Române, cu sediul la dictatură şl tiranie. Plat gură confruntare — cea de
Braşov, al cărui preşedin forma *a este generoasă, idei. P.U.N.R.-ul se opu
te' este loan Alexandru larg democratică şi mo ne pretenţiilor creării de
Crişan, profesor la Facul dernă, asigurîntl împlini enclave administrativ — te
tatea de Chimie din Cluj, rea dezideratelor sociale ritoriale pe criterii de etnie
s-a născut, ca o speranţă şi politice ale tute*» ce precum şi teoriei minorită
a neamului nostru, din tăţenilor, fără deosebire de ţii privilegiate, oonsklerînd
vechile tradiţii de emanci sex, religie, origine etnică. naţionalităţile conlocuitoare
pare culturală şi naţională El ii recunoaşte pe româ ea elemente de structură
ale ASTREI şi ale "Parti nii de ^ pretutindeni ca intimă ale organismului so
dului Naţional din Transil parte integrantă şi activă cietăţii româneşti care, dez-
vania, de dinaintea Marii a spiritualităţii româneşti, volttodu-se pe ele însele,
tţniri. El pune la "baza în leagănul lor fiind VATRA contribuie la propăşirea
tregii sale politici respec ROMANEASCA, şi va lup patriei comune —■ ROMÂ
tarea independenţei, suve ta prin toate mijloacele NIA. Acsm desfăşuraţi lucrări de la
ranităţii şi integrităţii ţării, pentru realizarea României P.U.N.R, păstrează sigla IjG.CA. Haţeg 7 -
Mari in graniţele ei fireşti. VR te centrul hărţii Româ
pornind de la consideren Partidul nostru este des niei.
tul că România este un chis tuturor cetăţenilor de Pe această cale anunţăm D eparte de „căldura
stat naţional unitar şi buiiă-credinţă, sare accep simpatizanţii că joi, 27
indivizibil, iar limba româ tă Platforma-program şi decembrie I998, or» *7, te Situaţie delicată la Ha» trie sau reşou în blocul turi de la blocurile mai
nă este singura Umbă na Statutul, fiindu-l străine sala mică a Casei de Cap jeg in problema încălziră 43 DHI. Oamenii se în sus amintite funcţionează
ţională, acum şi pentru manifestările de Ură, răz tură dtn Deva a avut toe apartamentelor din zon* treabă cum e posibil ca doar 31 La din
totdeauna, pe teritoriul bunare sau atitudini tota adunarea de constituire a Tudbr Vladimireseu, blo tocmai acum să fie schim oraş, pe bulevard, o nouă
ţării. litare, Singura sa ideoto- Filialei Judeţene Hunedoa curile cu a—« nivele. Ia bate cazanele de la cen surpriză. In lipsa căklu.
P.U.N.R. este împotriva ie este BINELE PUBLIC ra a P.U.N.&, eu sediul Iu plină iarnă, ne sesizează trala termică. Din pri fi- fa «tarife*», tocăto
tuturor concepţiilor politi I INDIVIDUAL. K recu ©eva, str. 1 Un grup de locatari dă măvară plofi In toamna rii $i-*u înstelat sobe,
ce totalitare, care pot ge. noaşte o singură torţă — ar. 30. aici, I.G.C.L. efectuează trecută ce au făcut lu lemnele depozitlndu-le pe
lucrări te centrala termi- crătorii I.G.C.L. din lo balcoane, in camere, Ml.
că d t toîtK'Jire a unor calitate ? Promptitudinea In asemenea hai ar» a-
instalaţii, iar căldura este juns ? Intr-adevăr, ste».
„Va fi refuzată plata faciurilor" oprită. Sînt atîţia oameni 1of se «ede doar la teea- tea departe de căldura
sarea plăţilor pentru pres
Europei* 1 De aeest lu
te vlrstă, dar mal ales
Reprezentanţi ai Asocia petat şi în decembrie 1990, ge la noi ia calorifere, el copii mm stau Închişi în» tările de... neservicii, cra ae-am convins şi noi
tei ţfe locatari np. 28 Be- astfel că te perioada 1—9 la bunul plac al G.L&CJU tr-o sigură cameră te Halal prestări, dacă mai şi „ochiul' aparatului de
j»n — Deva aduc ia cunoş decembrie nu am benefi Preţul apei reci a crescut jurul »»i«i radiator elee» adăugăm că din 6 lif fotografiat.
tinţa redacţiei, prin inter ciat de asemenea de căldură de Ia 6 607 lei te noiem
mediul unei scrisori, fap şi apă caldă. Comparativ brie 1989 la 18-942 lei în
te că preţurile la căldură -şu octombrie şi noiembrie noiembrie 1998. Evidenţa
şi apă caldă şi rece se sta T9, valoarea facturilor la consumului apei reci este
bilesc eronat de către apă caldă şi căldură este defectuoasă.
G.I.G.GL. cu 30840 lei mai mare. • Datorită creşterii pre
Domnii loan Coşariu, • Agentul terraie livrat ţurilor acestor servicii, în
preşedinte, şi Lazăr Cos- condiţiile în care pe eco
tea, administrator, aduc în nomie nu au crescut încă,
acest sens următoarele ar oamenii steţ revoltaţi, re
gumente ; 3-*** SCRISOARE fuzi nd pentru moment
• Noi nu avem posibi plata taxelor. Astfel, asocia
litatea verificări ;sdinelar COMENTATĂ ţia de locatari nu mai
facturate de '«Şj.G.CX., poate plăti G.J.G.C.L. fac
deoarece unitatea nu are turile emise.
instalate aparate de mă Scrisoarea se încheie cu
sură care să înregistreze de Mintia ajunge la P.T. 12 avertismentul că dacă
consumul de gigaealorii pe Şi 13, la care sîntem aron G.T.G.C.L. nu corelează pre
care ni le livrează, aşa daţi, .la o temperatură ţurile cu ceea ce livrează
cura prevede art. 4 3ra cuprinsă între 40 şi 65 de concret populaţiei, te ter
Decretul 56/1990, publicat ' grade; în această situaţie men de 38 zile, va fi refu
în Monitorul Oficial nr. 21, " nu se poate asigura în zată plata facturilor «mise
din 1990. I -condiţii corespunzătoare apă de G.I.G.C.L. Deoarece
• în cursul lunii no caldă şi căldură, de obicei sesizările sosite la redac.
iembrie 1990, asociaţi» ; renunţîndu-se la una din ţie privind activitatea a-
noastră nu a beneficiat de tre acestea. cestei unităţi sint nume
eăldură şi apă caldă timp • Pentru ca atît căldu roase, cerem, în numele
de 9 zile. In aceeaşi pe ra cit şi apa caldă să fie opiniei publice, să se facă cu... lemnele balcoane! Foto PAVEL LAZA
rioadă, căldura a fost fac. livrată populaţiei la tem lumină. Pînă' cînd se vor
tarată la suma de 66 900 peraturi normate, agentul tolera asemenea situaţii ?
tei. revenind 3,91 lei pe primar de la Mintia tre Considerăm că datele con
*np de suprafaţă locuibilă, buie să ajungă la P.T. ţinute te adresa asociaţiei
eu 2,54 lei mai mult decît la temperatura de cel pu. de locatari sint convingă
în noiembrie 1989; la ţin 100 grade. toare şi, ca atare, nu mai
apă caldă costul ce re • Nouă, locatarilor, ni există nici o scuză Den-
vine pe o persoană este se pretinde plata nu în tru perpetuarea acestor ne
de 28,38 lei faţă de 27,73 funcţie de temperatura cu dreptăţi. CINE ÎNCURCA o zi înainte (nu se ştie oraşului, le IXdXd.L. din
LUCRURILE ?
localitate să întreprindă
te aceeaşi lună din anul care se livrează agentul dacă pleacă autobuzul!), ceva, măcar o basculantă
ne-am rezervat loeuri.
trecut. Problema s-a re de la Mintia şi cum ajun ESTERA SlNA Citim două afişe : unul Surpriza a venit în auto- de pietriş să fie aruncată
la biroul de informaţii, gară ; Autobuzul plecase aici ca sa acopere gropi
Un tablou economic nu tocmai îmbucurător celălalt te Casieria Auttr la orele <6,35, Vreo 20 de le. Iar, în primăvară, se
călători au rămas în
gării din Brad: Auiobu-
va găsi, poate, o posibili
zul Brad—Cluj pleacă la Brad, deşi unii aveau tre tate de asfaltare a acestei
(Urmare din' pag. 1) în faptul că 41 întreprin. termina ca resursele u- ora 7,30. Ne-am prezen buri urgente. 1 mpicgatul porţiuni de drum,., sele
deri au realizat o pierde mane şi materiale ce le tat din vreme, deoarece de serviciu a încercat să nar. Gospodări ai ora
investiţiilor, acestea înde- re de 6,5 miliarde Iei. Ce avem să fie fructificate cu autobuzul este solicitat şi descurce încurcătura, pu-
plinindu-se doar în pro lelalte întreprinderi care mai mult profit, în intere de cei care călătoresc te nîndu-ne la dispoziţie un şului, aveţi şi dv. auto
porţie de 85,4 la sută, iar au urmărit şi au cheltuit sul fiecărui salariat şi al Abrud, Clmpeni, Turda. autobuz. Dar numai pînă turisme pe care din cînd
producţia de construcţii- cu o oarecare chibzuială, binelui public. Cum bilete na se dos ca te Abrud, Or de aici pînă în cînd le aduceţi la re
montaj în proporţie de 95 au înregistrat beneficii de la Cluj mai e cale Iun-, parat. Nu e păcat să tre
la sută. Din 2 488 apar 1,4 miliarde lei. gă. Şi nu este primul caz ceţi nepăsători pe aici ?
tamente programate a se Agricultura din judeţ a de acest fel. (NJCOLAE Chiar vreţi să moară si
construi din fondurile sta. livrat In. 1990 la fondul de JUDECATA DREAPTĂ A ŢĂRANULUI IGA, str. Dacilor, blocul capra vecinului şi a noas
teul tn 1990, constructorii stat pentru consumul popu S, ap. 14, Brad). tră ? Da, se pare că mn
I
au realizat doar 1352. laţiei 21 mii tone came, (Urmare din » gă pe oamenii de la ţară J atins şi această culme a
Un capitel al activi din care 7 mii tone came să aibă încă puţină răb- | SA MOARA SI CAPRA fatalismului! (M. BODEA).
tăţii economice care stîr- de pasăre, 172 mii hl lap oral, că la mamite loca- dare pentru că numai le- * VECINULUI.
neşte îngrijorare este cel te şi 82 maioane ouă. Car lităţi din judeţ s-a tre- gea va hotărî cum e bi- | SI A NOASTRĂ* MEŞTERUL cu MU»!
al costurilor de producţie nea s-a obţinut in propor cut, fa med abuziv şi ile- ne ţi că numai în acest DE AUR
şi al rezultatelor finan ţie de 15,3 la sută d? la gal, la parcelarea ogoa- spirit va trebui acţionat. I Din faţa Autobazei din
ciare. Pe 11 luni, cheltuia gospodăriile populaţiei, relor şi împărţirea ani- Oricum, însă, pămîntul va * Orăştie, pînă la care dru După 48 de am de mun
la pentru 1000 lei pro 20,3 la sută de Ia maîelor, că unii, prin trebui lucrat, vitele fngri- î mul e asfaltat, ceea ce că, din care 28 conducă
ducţie marfă a fost de cooperativele agricole de forţă şi relaţii, işi iasu- jite, dotarea tehnică păs- I urmează pînă la Autoser- tor rado Ia Formaţia ci
1248,2 tei din care 863,6 producţie, 60,8 fa sută de şese terenurile cele mai trată şi folosită. Pentru * vîee e de groază. Cum vilă de pompieri * ora
tei cheltuieli materiale. la întreprinderile agricole bune, că au loc certuri că pâmteixd este cel ea-1 ploile nu ne-au ocolit, nici şului Haţeg, domnul Lu
Acest nivel este cu 178,6 lei de stat şi 3,6 la sută de şi violenţe pe care de a- ce ne ţine, cum ştie ei, % te sărbătorile de iarnă, dovic CB,ah, meşterul cu
mai mare decît la anul la alte unităţi de stat. «tea ori pămîntul Je-a pe toţi. Să an-l agresa», ! «tetei de aur, cum este
şi ea 4,9 iei decît cel generat .să aud m^ijăm. Cre- J iar acum iată că a înce mimtt. « teftt te pensie.
Dacă se extto- Este de datoria, primă- dea că judeeaia dreaptă ) put şcoala, fără ca cei Dar la &m dumnealui,
cateultd la rotor, » şpacteliştilor din a ţăranului român va* tetei 4$ poată piute mltut din strada ăfihai Smî-
fabricată, agricultură, a pariamen- triumfa. $m Parlamentul { această porţiu şirul
că In anul 1998 .«au» chel ne de drum, jriteă de sftr-
ea 106,4 milioane lei valoare, tropi ţi bMţt, inc* mai* eu
mult decît s-a prevă- bare nea, acţiunile furibunde şi şi de repede nevoie dej tete autoturămelcr şi aţa m 4a eprift-
Zm. ne ZUrtaiui Xlfictl «i de tente, * a~ * j ţtfţ$ i
efectuării de cheltuieli fără întregii activităţi repre I za lipsei de piese etc. Tă (W fC tf * % » î-
discemămînt este oglindit zintă un factor ce va de. cem un apel la Primăria C H E A , colaborator/.