Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_287
P. 1

MARTI         22 IANUARIE  1991 4  pagini   3  iei
              ZIAR  INDEPENDENT  A l  JUDEŢULUI  H UNEDOARA                           I        »''” a7




                ţăranu ~un bun                                                                                                               COLT
                                                                                                                                                   N
                                                                                                                                                 I
                                                                                                                                              D
           şi adevărat economist                                                                                                           Hatir  sau



            Este  im  adevăr  incon-  nele  tendinţe  în  acesţ                                                                             serviciu
          testabir că  ţăranul  român  sens  s-au  făcut  simţite
          a  fost 4intotdeauna  o  fi­ In  toamna  trecută,  clnd                                                                             ătit ?
          re  dreaptă,   cinstită  şi  în  unele  zone  ale  jude­
          echilibrată,  eu  credinţă  ţului  griul  şi  orzul  s-au
          in  Dumnezeu,  cu  dragos­ însănilnţat  cu  mina  (!).                                                                             ă presupunem că
          te  şi  respect  faţă  de  se­  S*a spus  pe bună drep­                                                                          S
          meni,  de  pămînt  şi  ani­ tate  că  agricultura  a  scă­                                                                         locuieşti  în  car-
          male.   In  acelaşi  timp,  pat  ţara  de  datorii.  Cu                                                                            tierul „Viile noi*
          deşi  condiţiile  i-au  fost  ce  preţ,  o  ştim  eu  toţii.                                                                  din  Deva  şi  vrei  să
          potrivnice,  el  a  deprins,  Dar  să  nu  uităm  că  ig­                                                                     expedieri  o  scrisoare
          cum  se  spune  din  mers,  norarea  metodelor  înain­                                                                        undeva,  in  ţară.  Fi­
                                                                                                                                        resc.  n-o  să  mergi  pi­
          din  tată  în  fiu,, meseria  tate  de  lucrare  a  pămîn-                                                                    uă  in  centrul oraşului,
          de  ţăran,  deoarece  nu  a  tului  nu  poate  duce  ctecît
         ' avut  posibilitatea  să  fa­ la.  înglodarea în  alte  da­                                                                   la  poştă,  ci  vei  căuta
          că  prea  multă  şcoală.  Cu  torii.                                                                                          o  cutie  poştală  în  car­
                                                                                                                                        tier.  Ştiai,  cindva,  că
          toate acestea,' în ciuda vi­  Deşi  se  afirmă  că  toată   In  atelierul  S.M.A.  Haţeg  se  lucrează  la  repararea  tractoarelor.
          tregiilor  ce  le-a  îndurat  lumea  se  pricepe  la  .agri­                                         Foto  PAVEL  LAZA        o  aştfel  de  cutie  era
          îa  şcoala  vieţii  şî-a.  for­ cultură,  cu  şi  la  fotbal,                                                                 montată acolo, în pr eaj-
                                                                                                                                        ma  magazinului  ali­
          mat  o  gîndire  sănătoasă,   lucrurile  nu  stau  chiar-
          de  adevărat  economist,  aşa, contrazicîndu-le prac­                                                                         mentar.   O  cauţi,  o
          care-i  dă  outerea  să  dis-   tica.  O  asemenea  consta­                                                                   cauţi, 'dar  n-o  găseşti.
          csarnă ce şi  cum să facă.  tare  apare  cit  se  poate                                                                       $ă  fi  fost  mutată?  Şi
            Nil întimplător s-a spus,   de evidentă,  avînd  în  ve­  Dialogul nostru  cu  dumneavoastră                                ca  să  te  convingi,  por­
          şi  aceasta  este io  realita­  dere  că  în „condiţiile  o-                                                                  neşti,  ned ecis,   către
          te,  .  ca  agricultura  este  conomiei  de  piaţă,  ţăra­                                                                    centru.  Străbaţi  toată
          .ştiinţă  şi  artă. „Si  pentru   nul  care  nu  munceşte  e-                                                                 strada Horea, mai mult
          Vo  practica  este  nevoie   fi ;-icnt,  cu  profit,  va .da   Anul  care  s-a  încheiat  unor  tare de  comportament  mîhnire  de  â  nu, fi  putut   de .un  kilometru,  dar
          deci  de  .'anumite  deprifi-  faliment.  Pornind  de  la   recent  a  fost  unui  rodnic  -social,  statornicirii  noilor  duce  cu  forţele  noastre  o   cutia poştală,  ca o „fa­
          dări, de  temeinice  cunoş­ acest  adevăr.  atunei;<cînd.   . In  ceea ■ cp  priveşte . diate*:  relaţii   proprietate,  o-  luptă  eficientă  şi  operati­  ta  morgana“  este  tot
          tinţă  dobîhdite,  dacă  nu  se hotărăşte  ce  să  produ­  gul  ziaruiui  „Cuvîntul  îi-  poziţiei  uneori  acerbe   vă  împotriva  a  tot  ceea* ce   mai  departe.  Nu  gă­
          prin  şcoală   cel  puţin  că,  ţăranul  are  credinţa   i*r“  eu  cititorii  săi   ctt  vechilor  structuri  la  trans­  ne  face  tuturor  viaţa  mal   seşti  aşa  ceva  nici  pe
          prin.r-un  îndelungat  e-   că  marfa işa .va  fi  cj|uta;-   cetăţenii  judeţului   Prin  formările  înnoitoare,  alt >r complicată.  bulevardul  .  Dccebal,
          x'crCiţiu  făcui ’ vi ''-atent  lă  şi  4 florii  iţă,  asigu   StMienţa  str te  ti  riAlate^^^Kypacte' ale  vteţît "domnea -   Pentru  toate  dovezile  'de   pinii Ta  intersecţia  cu
         . .şi  pasiune.       '  rîndu-i   venitul  necesar   ţie  sau  prin  scrisori,  „Cu-   voastră  cotidiene.  încredere  pe  care  ni  le-aţi   Libertăţii,  aşa  că  por­
          . jn relaţia ţăran—pămînt  unol  trai  decent,  lui  şi   vîhtţiiui liber*'  i i»au  adre­  Cum  cunoaşteţi,  dialogul  dat  în  cursul  acestui  dia­  neşti  spre  poşta  din
          s-aii  petrecut  şi  consu­ familiei sale,. Are oare  a-   sat anul  trecut: 3284  de  ce­  aaesia   &  găsit  materia­  log  pe  calea  scrisorilor  şi   centru, adică acolo un­
          mat  multe  episoade  lega-, cum  hi  indemîoă  produ­  tăţeni.          lizarea  cel  r, a  -if «a  in  audienţelor,  vă  muţumim,   de  n-ai  fi  vrut  să  a-
          te  de  proprietate.  Acum,  cătorul  elementele  pod»   Problematica  dialogului  artict lui   zi ir. desp   stimaţi  cititori,  stimaţi  ce­  fungi.  Aici,  in  sfîrşit,
          pdată cu  trecerea la  pri-,_ crete  prin  care  să  cu­  nostru  cu  dumneavoastră,  re  aţi luat  cunoştinţă zi  do  tăţeni  ai  judeţului.  ia -intrarea  in  clădirea
          yatizare  şi  ia  economia  noască,  eît  de  cit cererea   stimaţi  cititori,  stimaţi  ce­  zi.   Dialogul 'continuă.  îl  do­  poştei  găseşti  o  cutie
          de  piaţă,,  ţăranii  se  gă­ şi  oferta  la  produsele a-   tăţeni  ai  judeţului,  a  re­  In  rezolvarea  probleme­  rim  mai  fructuos  anul  a-   de  scrisori.
          sesc, din  nou la  faţa  ursei  gricole ?  Asemenea  date   flectat  cu  fidelitate  trans­ lor  ţie  care  le-aţi  ridicat  cesta,  încărcat  de  sensuri   GIIEOBGHE  PAVEL
          opţiuni  decisive,  ce  va  a-  sînt necunoscute, deocam­  formările  pe  care  le-a  cu­  am  cerut,  cum»  era  şi  fi­  noi,  cum  nou  este  tot  ceea
          vea ek  suport  Legea  fon­ dată,  nu  numai  pentru   noscut  în  1898  societatea  resc,  colaborarea  conduce­  ce  se  petrece  în  fiecare  zi   (Continuare în
          dului  funciar, fiind  liberi  ţărani.  Intr-o  asemenea   românească  postrevoiuţi»-  rilor  unităţilor  de  stat,  e-  în  viaţa  noastră.
          să-şi  aleagă  forma  în  ca­ situaţie  va  cultiva  fieca­  -  nară. Dialoga! acesta" a fost*  conomice  şi  sociale.  In  ale   pag.  a  3-o)
          re  doresc  să-şi  lucreze  re,  după  inspiraţie,   Ce   ecou} - frămîntărilor  din  u-  căror  atribuţii  intra  rezol­  ION  CIOC LEI
         pământul.  Indiferent  de  crede  că-i  va  aduce  a-   nităţileeconomice  cuprinse  varea  doleanţelor  dumnea­
         modul  în  care  vor  înţe­ vantaj. O orientare ctt de   de  confruntarea  ou  o  moş­  voastră.  Cele  mai  multe
          lege   să-şi  organizeze  cîţ  s-ar  fi  putut  totuşi   tenire  precară,  al  lipsuri­  dintre  ele  ne-au  asigurat
         munca  şi  acţiunile,  im­ forma  pornind  de' la  de-  lor  multiple  în planul  vie­  colaborarea  şi  atunci  de­
         portant  este  să  existe  o                    ^  cuinţei  sau  a  confortului  a  avut  deznodământul  aş­ ZIARUL „CUVÎNTUL LIBER" DEVA
                                                          ţii  soeiale  --  absenţa  lo-  mersul  cititorilor  către  noi
          largă  deschidere  spro  o   NICOLAE «R CO B
          agricultură  de  mare  pro­                    *  locativ,  chinuitoarea  zba­  teptat.  Alteori,  atunci  cind
          ductivitate,  nu  o  .întoar­                   tere  pentru  procurarea  ce­  soluţionările  au  Intîrziat,  ă   •   Cinci zile  pe  săptăraînă,  în  casele  dum­
          cere  la  şapă  şi  la  plugul                  lor necesare traiului de fie­  trebuit  să  reveniţi poate  o
         de  lemn.  Din  păcate, _ li­ (Continuare în pag. a  3-a)  care  zi  —,  al  vicierii  ra­  dată,  poate  de  mai  multe   neavoastră, cu  un  conţinut bogat $  Interesant ;
                                                          porturilor  interumane  prii»  ori.  Revenirile au fost pen-   •   In  fiecare  număr  de  ziar  găgiţi  repor­
                                                          izbucnirea  la  suprafaţă  a  trurioi  tot atîtea motive de  taj^»  anchete,  note  şi  informaţii,  alte  articole
                                                                                                              de interes-public, cetăţenesc ;
                                                                                                                  •   Prin  rubrica  Tribuna  „Cuvsntuîuî  li­
                                                                                                              ber",  mijlocim  un  dialog  deschis  între  cititori
         Prin  Legea <nr.  29/1050,  a  terea  dreptului  pretins  şi  gie  autonomă,  societate co­  său,  organului  emitent  al
       fost  readus  la  viaţă,  după  ' repararea  pagubei  ce  i*a  mercială,  instituţie etc. No­  actului  sau  organului  su­  şi  cri  cărora  li  se  adresează,  pentru  soluţiona­
       o absenţă îndelungată. Con­  fost  cauzată,  dacă  .se  con­  ţiunea  de  „act  administra­  perior.  obligat  să  răspun­  rea  unor  probleme  de  muncă,  de  viaţă ;
        tenciosul   Administrativ,  sideră  vătămată  in  dreptu­  tiv ilegal* include şi refuzul  dă  în  30 de  zile  de  la  în­  •   Publicăm  zilnic  anunţuri  de  nucă  şi
        veche   instituţie  juridică,  rile-  recunoscute  de  lege,  nejustificat  de  a  satisface  registrarea  cererii.  mare  publicitate,  programul  de  televiziune,
       prin  care  s-a  reinstituit  printr-un act administrativ,  o  cerere  privitoare  la  un   Sesizarea   tribunalului
       controlul  judecătoresc  ge­  de  a-i  rezolva  cererea  re­  drept,  ctt  şi  nerezolvarea  trebuie  si  se - facă  în  30   vremea,  ştiri  diverse  din  judeţ,  din  ţară,  din
       neral  asupra  legalităţii  ac­  feritoare  la  un  drept  re­  unei  astfel  de  cereri  în  de  zile  de  la  comunicarea   lume.
       telor  administrative.    cunoscut  de  lege.      termenul prevăzut de lege ;  soluţiei  sau  a  refuzului  de
         în  înţelesul  legii,  actul                                              a  răspunde,  dar  nu  mai     REŢINEŢI 1
       administrativ  emană  de  la                                                tirziu  de  un  an.
       fi  decizie,  hotărîre,  dis­ Contenciosul administrativ
       o  autoritate/ administrativă                                                Există  acte  administrnti-   Abonamentele  pe  luna  februarie  se  pot
       în  îndeplinirea  atribuţiilor                                             ' ve  exceptate  de  lege  de  la   contracta  la  toate  oficiile  de  difuzare  a  presei
       sale.  Actul  respectiv  poate                                              controlul  judiciar.  Se  află   din  judeţ,  pînă  în  data  de  25  ianuarie  a.e,  la
       poziţie  eic.                                                               îrrtr-o   asemenea  situaţie   preţul de 60 lei/lunâ.
                                                                                   actele  privind relaţiile din­
         In esenţă, legea  dă drep­                                               tre  guvern,  parlament  şi
       tul  celor  vătămaţi  să  ata­  Pentru „exercitarea  aces­  —  Prin  actul  ilegal  să  preşedintele  ţării ;  cele  re­
       ce,  pe  calea  unei  acţiuni   tui  drept  în  faţa . justiţiei  fie  vătămat 'un  drept  su­
       de drept comun,  direct  ac­  este  necesar  să  fie  înde­  biectiv  al  persoanei  şi  nu   feritoare  la  siguranţa  in­
       tele  administrative  ilegale   plinite  următoarele  condi­  numai  un  interes  general   ternă ţi externă a statului a   *  UM 4 P5ZÎ
       ei  să  ceară  instanţei  jude­  ţii.-:   ■  ■  '  al  acesteia.            la  executarea  actelor  in­
       cătoreşti  să  pronunţe  anu­  —  Actul  administrativ a-   . înainte  de  a mere  tribu­  ternaţionale ; la gestionarea
       larea  lor.              tacat  să  fie  ilegal  şi  să  nalului anularea actului sau   NICOLAE WARDEGGER,
       ; Gri ce  persoană  fizică  sau  provină  de • la  un  organ  al  obligarea  la  eliberarea  lui,   judecător  — Iubitule,  trăim  împreună  dc  douăzeci  do  ani,
       unit rte cu personalitate ja-  ■administraţiei de  stat  sa®  trebuie  îndeplinită  o  pro­
       ridieă  se  (toate  adresa  tri­  autoritate  administrativă,  cedură  prealabila.  Astfel,            nu crezi c-ar trebui să ne căsătorim ?
       bunalului  judeţean  pentru  în  îndeplinirea  atribuţiilor  cel  fn  cauză  se  va  adresa,
       anularea  actului,  recunoaş­  sale. Aceasta poate fi o re-  pentru  apărarea  dreptului  (Continuare în pag.  a  3-a)  —  Cine  crezi  că  ne  mai  ia,  la  virsta  noastră ?
       I
   1   2   3   4