Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_289

ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HJNEDOARA Anul Bl, ar, 2§9 JOI, 24 IANUARIE 1991 4 pogtet - 3 fei

zărilor străin* UNNHA « N 1859 — ACT HOTARlTOR AL MOCESUUM

Of UNIRE al ÎNTREGULUI po po r rom an
Am primit o nouă scri­ să abţii drep­ i toate riscurile şi om-
soare de îa o familieprie­ tul de azil. La capătul et- secinţeie, nu a fost teama
tenă din Strasbouig- A » tarva hmi de aşteptare vi­ că nu va avea din ce trăi vine
fast oaspetele ei şi am vă­ ne refuzul şi ei trebuie si în străinătate, ci oroarea
zut cum trăieşte. .Tean-Paul se întoarcă. E trist"!. faţă de condiţia de emi­
e dentist. MireilLe a renun- Citind aceste rînduri am grant lată cum îşi justi­
- ţât ta .slujbă pentru a se ■avut sentimentul că stot? fică «el hotărî rea de a râ- răsărit de istorie
dedica educaţiei celor doi dojenit discret pentru ne­ mtne: „Starea de „emi­
copii. Au un standard de săbuinţa compatrioţilor mei grant* w i cutremurase pi­
viaţă demn şi civilizat, ca­ şi mi s-a făcut ruşine. uă la sfîşiere, de atîtea ori, O faptă da csa mai ma­
re ie asigură confortul şi Prietenii noştri se află în te timpul şederii mele » re importanţă, desăvârşi­
facilităţile democraţiilor cu situaţia celui cc se trezeş­ străinătate. Am cunoscut tă sub constelaţiile Pa­
tradiţiei Vara trecută şi-au te în casă cu un străin «şa- emigranţi caucazieni la triei, a fost Unirea. Cînd
]>e trecut-o cu toţii tntr-o re-i cere găzduire, oferin- Varşovia, imigranţi ruşi 1» s-a ivit pentru prima da­
croazieră pe Mediterann. du-se în schimb să-i cure­ Paris, emigranţi ucraineni tă acest gînd, cred eă nu
El mai are concediu zece ţe cartofii. Dar ei pot să-şi te Elveţia şi atâţia alţii ne poate spun? neîndoiel­
zile dp Crăciun şi cîteva cureţe şi singuri cartofii aiurea, emigranţi evrei te nic nici un istoric. Acest
zile de Paşti. în restul tim­ şi, în afară de asta, îşi au I-uzitama, proaspeţi emi­ gînd vine dintr-un răsă­
pului însă munceşte cîte problemele lor. Cît despre granţi cehi te Franţa. Um­ rit de istorie ce a intrat
12 ore pe zi. 7A de zi. Cu motivul „azilului politic", bre de oameni erau emi­ în legendă. Conştiinţa ori­
sentimentul permanent că granţii, nu oameni.. Orga­ ginii comune a românilor
se află Intr-o competiţie nismul meu refuza ideca şi a limbii române a trăit
pe- care n-are voie s-o piar­ chiar şi alunei cfad o pu­ vie în inima şi minţea
dă. Nu cunoaşte învoiri, CONTRAPUNCT te cumpănă cu piei- poporului nostru de-a
învoieli, concesii şi com­ lungul veacurilor,
promisuri : slujba-i slujbă, Evident, mi s-ar putea Tendinţele şi ideea de
aici nu Încape nici un fel răspunde că asemenea ar­ unitate devin realitate
de discuţie. Cu asta cred nimeni nu mai e dispus gumente emoţionale, chiar pentru prima dată prin
că am spus totul. I-am e- să-i acorde credit de vre­ girate de semnătura lui mintea cutezătoare şi sa­
vocat pe aceşti prieteni, me ce pentru orice om de Blaga, nu rezistă în faţa bia biruitoare a voievo­
pentru că în ultima seri- bună-credinţă a devenit e- motivaţiei emigraţiei de dului român, Mihai Vi­
soare am dat peste un pa­ vident că evoluţia noastră azi. Eu cred însă că, mă­ teazul. După ce cucereş­
saj neaşteptat. care m-a spre democraţie e irever­ car în cazul oamenilor te independenţa ţării sa­
pus pe gînduri. V'i-1 re­ sibilă. Şi atunci e trist în- cinstiţi, ^rezistă. Şi, într-un le, acesta aduce sub a-
produc întocmai’, ca să nu tr-adevăr — cum zice Mi- „Contrapunct" viitor, voi ceeaşi stăpînire şi Tran­
fiu singurul îngîndurat: reille — şi e trist pentru încerca să argumentez de silvania, în toamna anu­
„I.a Strasbonrg — scrie ea, că emigranţii noştri îşi ce. , lui 1599, şi apoi Moldo­
căci el n-are timp decît închipuie că in Occident RADU c io b a n i; va, dcelarind cu hotărirc
să semneze — la Stras-, umblă cîihii cu covrigi în W W A W .W W M V .W . următoarele : „Şi hotarul
liourg, românii . încep şă coadă iar ei vor fi primiţi Ardealului, pohta ce-au
creeze probleme. Ei sosesc cu braţele deschise, E trist pohtit. Moldova şi Ţara
fără acte, ără bani, fără însă mai ales pentru că ei Românească" intitulîndu- tenire, dintr-o parte în românii îi ţinem că toţi
a avea vreun Ioc de mun­ nU realizează dimensiunea Sursă sigură se : „...voievod si domn a cealaltă, solicitate fiind aceştia dintr-o fîntină au
-f-s în majoritate tineri —L
că. Pierind de acasă, ei toată Ţara Românească de nevoile de toate zile­ Izvodit şi cură".
nu-şi daH seama că in a- tragică pe care o implică şi al Ardealului şi al Ţă­
semenea condiţii vi..*’. e statutul de emigrant: un rii Moldovei" avînd ea le ale locuitorilor mun­ Încadrîndu-se firesc în
teni, moldoveni şi tran­
foarte dificilă la noi. Mu­ străin, oriunde şi întotdea­ de accidente sinteză în propriul său silvăneni. Cînd destinele conştiinţa socială a epo­
cii, ideea de emancipare
nicipali taiea i-a regrupat una, nu este decît un stră­ sigiliu semnele celor trei
intr-un camping dar, cn in, un intrus. In 1944, clnd ţări. Cu toate că vrăjma­ politice ajung în grijă u- a naţiunii române s-a în­
nor personalităţi mai rea­
frigul şi zăpada, s-au ivit armatele sovietice, pătrun­ In intersecţia străzilor şii dinăuntru şi dinafa­ liste, astfel de legături scris la loc de frunte Sn
programul răscoalei
de
noi probleme. La noi nu c deau în ţară, Lucian Bla- „Minerului" cu „Iosif Vul­ ră au i iuşit sa zădărni­ 'sînt consfinţite prin tra­
paradisul Iar condiţiile de ga a prevăzut cu o lucidi­ can* din Deva, s-au înre­ cească inestimabila în­ tate de alianţă între dom­ sub conducerea lui Horea,
de la
Cloşca şi Crişan
viaţă sînf Jure pentru cei tate fantastică tot cc va făptuire din 1599—1600,
ce n-au de lucru, tn plus, urma şi s-a gîndit să emi­ gistrat destule ciocniri în aceasta a constituit o pil­ nii români şi principii 1784—1785. Planurile răs­
plină vară. Aici o clipă de
transilvăneni, în secolul
politica;' imigraţiei / s-a greze. Ceea ee l-a deter­ neatenţie şi coliziunea în­ dă pentru generaţiile vii­ la care ne referim se cu­ culaţilor de a se adresa
schimbat in Franţa ş! este minat să renunţe, asumin- toare* alimentînd din plin moldovenilor şi munteni­
tre două autovehicule nu nosc 12 asemenea tratate lor pentru ajutor pot fi
se mai poate evita. Ce să patriotismul poporului, de alianţă încheiate între luate pe drept cuvtet in­
Optimism. . . ' mai vorbim in acest ano­ 'dovedind că atunci cînd cele trei ţâri. Subliniind tenţii de unire a Transil­
O I N timp! Ailată în pantă, în inima lui se aprinde de originea comună şi unita­ vaniei cu celelalte ţări
C O I T prudent această intersecţie apa ce ideea redeşteptării naţio­ tea poporului român, stol­ române. Idealul unirii
nale, nici o putere nu e
i se scurge nu prin canali­ nicii Cantaeuzino arăta: a constituit un ţel al re­
zare cum ar fi normal, ci în stare să o zădărniceas­ „Românii înţeleg nu nu­ voluţiei din 1*48, gâsto-
De la o vreme, iu Deva, aceeaşi situaţie. Aprovizio- pe stradă, a format o ghea­ că. ■’ mai aceştia de aici ci şi du-şi o clară exprimare
constatăm o aprovizionare nare abundentă, cumpără- ţă de au stai pe picioare. In întreg veacul al din Ardeal, care insă şi
mai bună a unităţilor co- tari puţini, Sortimentele XVU-lea, produsele ma­ mai neaoş sînt şi moldo­ Praf. ION FRAŢILA
lrt fcs n mart
merciale cu preparate din nu le mal enumăr, bl să opreşti teriale şi spirituale tre­ venii şi toţi clţi... eu 3-
came. Nu mai departe de­ şl la dacă cobori de la ceau munţii fără con­ ceastă limbă, cum zic toţi (Continuare în pag. a 2-a)
cît sîmMtă, 19 ianuarie, menţionat mal tes­ Cîrjiy. Dar nimeni nu fa­
mi-a fost dat să văd un tate Mă duc şi la Comple­ ce ni mie pentru Mătura­
fapt oarecum ieşit din co­ xul comercial „Central", la rea defecţiunii de la cana­
mun, sau. mai degrabă, pe alimentara de la etajul to­ lizare. Mici -măcar să a- A sociaţiei D iabeticilor
care nu l-am mai teitfintt ţii. aici, coadă mare la runee pişte nisip sau alt
de mwtt. La magazinul ali­ şl doar cîţiva oa­ material antiderapant pe In data de 21 ianuarie rarea unor produse alimen­ ţă asistenţa' medicală a ce­
mentar de pa strada 1 De­ la sectorul de vte- gheaţă-. a.c. a avut loc, în sala de tare — sortimente de pa­ lor peste 4000 de diabetici
cembrie, peste dna» do a preparatelor di» şedinţe a Spitalului Jude­ nificaţie, cofetărie şi pati­ existenţi în judeţul nostru,
Liceul „Decebal", care fu­ Ca sortimente, ace- ţean Deva, prima adunare serie — corespunzătoare efectuarea Ia timp şi la ni­
sese aprovizionat te di­ parizer. generală, după constituirea pentru cei cârc suferă de vel corespunzător a anali­
mineaţa aceea, pe îa ora are un început Filialei Judeţene a Asocia­ această maladie; modul zelor de laborator, analize
10 er« o coadă respectabi­ bun? Să fie adevărat că IN ZIARUL ţiei Diabeticilor din Româ­ de procurare şi distribui­ în funcţie de care se pre­
lă. Curios, am intrat te preparatele din carne se nia. Participanţilor li s-au re a acestora, cu sprijinul scrie tratamentul fiecărui
magazin şi ca credeţi că vw putea cumpăra fără OS AZI: prezentat prevederile sta­ Oficiului Farmaceutic şi a pacient. A fost menţiona­
am văzut? Sectorul fîî In ca­ cozi nesfîrşite ? Să dea tutului şi programul de ac­ organizaţiilor comerciale. tă ca o chestiune extrem
re se vfnd preparate din sfîntul. S-ar putea - să ţiune al filialei. S-au făcut In cadrul adunării, dr. de urgentă în buna des­
came era burduşit cu sa­ fia Insă doar un foc diverse propuneri privind Elena Aciu, medic specia­ făşurare â activităţii filia­
lam de vară, costiţă, rula­ de .' paie. ■ , Pentru ■ .eă,"- TA asigurarea medicamentelor list diabetolog, preşedinta lei, asigurarea unui spaţiu
dă, ctmaţi, piept fiert, slă­ iată, te afara eozilor la de Uz curent, efectuarea a- de onoare a filialei, a fă­ adecvat acestui scop. De­
nină afumată, picioare de banane, sîmbătă am mai (PAG. A III-A) nalizelor periodice de la­ cut o serie de recomandări mersurile: făcute pînă în
porc, tobă şl altele. Cu văzut multe cozi la măce­ borator, precum şi asigu- privind medicaţia, alimen­ prezent nu au avyt rezul­
toate acestea, cumpărători lării (mai ales pentru car­ taţia şi modul de viaţă al tatele dorite. S-a exprimat
foarte puţini faţă de altă­ ne de porc şi pui), la ma­ pacienţilor, exprimîndu-şî speranţa că Primăria mu­
dată. Coada de care v-am gazinele de legume şi fruc­ disponibilitatea, de a spri­ nicipiului Deva, manifes-
amintit mai sus era Ia... te care au vîndut cartofi § jini şi ajuta cu tot ceea ce tînd grija cuvenită faţă de
banane. Pentru că, de la o şi mere, la unităţile de W m P6 Ti depinde de dînşâ . filiala cerinţele celor ce suferă
vreme, se găsesc mai des lapte şi pîine. § _în desfăşurarea activităţii de această maladie, va gă­
şi banane, şi portocale, şi Aşadar, să consemnăm o — Alo, aici Poliţia ! Ara găsit-o pe soţia chim- § sale. si modalitatea soluţionării
lă'raîx. oarecare înviorare a apro­ Totodată, s-a subliniat într-un ;nnp cit ma: scurt,
Ca să mă conving eă a- vizionării, dar să mai aş­ neavoastră, dispărută acum trei zile ! § necesitatea asigurării de a problemei spaţiului soli­
provizionarea cu preparate teptăm cu acordarea cali­ «*» Mulţumesc ! Cum se simte?... Ce zice?... § ' cadre medicale de specia­ citat, avînd în vedere sco­
de carne e-te mai bună, ficativului. Să afişăm un — Nu scoate o vorbă ! § litate şi cadre medii — pul umanitar al Asociaţi­
am pornit prin oraş. La optimism,., prudent. — Atunci nu-i soţia mea... § surori medicale şi labo­ ei de pcotedt'i**' hcrotire
mezeiăria de pe strada B’a- ranţi, pentru a se putea socială a dia' a r.
riţiu, colţ cu 1 Decembrie, GIIEORGIIE PA VEL ' <^1 fe?5» '^=*. •<£?, asigura cu maximă cficien- “ N. UADIU