Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_289
P. 2
Pag. 2 CUVTNTUL LIBER
•0 A
« DIN « - ACT HQTARITQR AL PROCESULUI DE UNI AL ÎNTREGULUI POPOR ROMAN
Gînd ce vine dintr-un Făuritori ai Unirii
'•v.C ■‘fi'î^ăgip ’:
Anii care au premers re despărţitei Uniri, care s-au
răsărit de istorie ... rv , ; ţrf?. * . . : '■ ;■ Vi-:y := voluţiei burghezo-demo- ziat din întîmplătoarele
întîr-
împiedicat şi s-au
cratice de la 1848 au cu
noscut activitatea unor împrejurări. Mîntuitoarele
(Urinare din pag. I) ai poporului, în situaţia V y f . IfiT «„/<***. . q mari personalităţi închina folosuri ale rodului ce s-ar
cînd Conferinţa puterilor te, cu trup şi suflet, trium naşte din întrunirea aces
în programele revoluţio europene ce a avut loc fului ideilor unioniste. O tor două ţări sînt netăgă
narilor moldovenii In stră la Paris în vara anului asemenea minte luminată duite".
dania sa de a menţine 1858 nu a ţinut seama de este Mihail Kogălniceanu, Din primăvara anului
vie flacăra luptei pentru dorinţa de unire a româ despre care Nicolae Iorga 1856, lupta pentru Unire
binele poporului, N. Băl- nilor, aceasta se realizea spunea cu sinceră preţui a luat o amploare tot mai
cescu prezicea profetic că ză prin alegerea ca domn re că este „înţelegătorul mare. Alături, de „Steaua
revoluţia viitoare a ro al Moldovei şi apoi al tuturor legăturilor, multe, Dunării" apar gazetele
mânilor „nu se va mărgi Ţării Româneşti a lui A- tainice şi indisolubile, ca „Concordia" (1857) urmată
ni a cere libertate dinlă- lexandru Ioan Cuza. A- re leagă viaţa unui popor de „Românul", devenite,
untrul, care este peste vînd în vedere sprijinul de calitatea morală şi de toate, tribune pentru pro
outinţă a dobîndi fără pe care masele îl dădu energia sufletului său". Om paganda unionistă. In Prin
ibertate dinafară, liber seră alegerii sale ca domn politic deschis marilor idei cipate se constituie comi
tatea de sub dominaţia al Moldovei, Alexandru ale timpului său, revolu tete centrale ale Unirii,
drăină ci va cere liber- Ioan Cuza arăta în jură- 1859 IANUARIE 25. Răspunsul adresat de Al. I. ţionar. istoric şi orator, precum şi comitete jude
atea naţională". mîntul depus cu prilejul Cuza Adunării Elective de la Bucureşti: „ ...Primesc Mihail Kogălniceanu a ţene şi de ţinuturi; se
Credinţa fermă a pa- investirii cu prerogativele cu mîndrie şi recunoştinţă de a fi domn al Ţării participat activ la lupta răspîndesc materiale de
optiştilor în puterea de domniei: „...voi păzi cu Româneşti, precum sînt domn Moldovii". pentru Unirea Principate propagandă şi se organi
icţiune a maselor izvora sfinţenie drepturile şi in lor Române care avea să zează numeroase întruniri.
ocmai dirv convingerea teresele patriei...", O dată două Principate. vechiul regim al „trecu culmineze cu actul de la Un moment esenţial în
_-ă această forţă socială, cu alegerea lui Alexandru O vie impresie a pro tului". Din notele unui 24 ianuarie 1859. Încă în cadrul general al eveni
;are este întregul popor, Ioan Cuza ca domn al dus Unirea Principatelor consul la Bucureşti reie august 1848, distinsul căr mentelor premergătoare U-
pretinde drepturile lui le Ţării Româneşti, el a fost în rîndul românilor din se că în decursul de turar aprecia că în proce nirii l-a reprezentat convo
gitime naturale în patria proclamat oficial domn Transilvania care se a- monstraţiilor de bucurie sul general de moderniza carea Adunărilor ad-hoc.
sa, după cum spunea An al Principatelor Unite, la flau încă sub dominaţia se strigau şi lozinci ca : re a ţărilor române, Uni în adunările ad-hdc au fost
drei Mureşânu : «Este ţa aflarea cărei veşti entu străină. Nenumărate au „Jos boierimea", „Jos con rea constituia elementul e- aleşi • toţi fruntaşii unio-
ra părinţilor, ţara unde ziasmul mulţimii a fost fost localităţile transilvă servatorii", „Trăiască e- senţial: „Pe lingă toate nişti, revoluţionari din
au trăit şi trăiesc ei, ţa fără margini. Presa vre nene în care entuziasmul galitatea" etc. prin aces aceste radicale instituţii, 1848 : Mihail Kogălnicea
ra de unde ne tragem şi mii relata că „Poporul faţă de Unirea Moldovei tea masele cerînd noului singurele care ne pot re nu, Costache Negri, Ale
de unde am venit, este ve cii muzica... cu faclele a- cu Ţara Românească, aşa domn împlinirea năzuin genera patria, apoi par xandru Ioan Cuza, Vasile
chiul cămin părintesc...". prinse s-au purtat pe toa după cum spunea Al. Pa- ţelor de eliberare socială tida naţională mai propu Alecsandri, Vasile Măli-
Prin aceasta se înţelegea te; uliţele... jucînd Hora piu Ilarian, „era mai ma şl naţională. ne una, ca comună tutu nescu în Moldova, C. A. Ro-
că fiecare naţiune îşi are Unirii pe la toate răspîn- re decît în Principate". Unirea Principatelor ror, ca cheia boitei, fără setti, fraţii Ştefan şi Ni
sentimentele şi conştiinţa tiile". Aceştia erau în Manifestaţiile de sim- , Române a avui ample şi care s-ar prăbuşi elemen colae Golescu, fraţii Ion
existenţei sale, ce tre primul rînd zecile de mii patie ale maselor faţă de profunde consecinţe de tul naţional; aceasta este şi Dumitru Brătianu, Chris-
buie respectate. de cetăţeni care în zbu Alexandru Ioan Cuza se ordin politic, economic Unirea Moldovei cu Ţara tian Teii, Gh. Magheru in
împrejurările istorice ciumatele zile de 22, 23 datoresc în primul rînd şi social, dar în primul Românească... o unire do- Muntenia.
au determinat ca unirea şi 24 ianuarie, cînd la activităţii progresiste din rînd a pus bazele statu . rită de _veacuri de toţi .ro Alegerea lui Alexandru
celor trei ţări să nu se Bucureşti au avut loc dez trecut a domnitorului. In- lui naţional român mo mânii cei mai însemnaţi*. Ioan Cuza ca unic domni
poată înfăptui concomi baterile Adunării Electi fruntînd pe caimacam)! dern, -centralizat, cu un Argumente de ordin îs- tor al Moldovei şi Ţării
tent ca primă etapă a ă-ent ve, .au ţinut împresurată X. Vogoride, în calitatea ■„ guvern unic şi o aduna toric In fâvoarei îjnirii Româneşti a constituit o
' cesţui proces . inscriindu- zile- şi nopţi Adunarea 4$ pîrcâlab al Covurluiu- re legislativă unică, cu sint aduse <3e Kogălniceâ- izbândă- pentru poporul ro
99 finirea Moldovei cu fŞeputaţilor de pe Dealul lui. cl a produs o puter- o singură administraţie nu in numeroase arţicoie mân pe drumul împlinirii
Ţarjji Românească. Dato Mitropoliei, şvlnd prin nică impresie te rîndyl şi o singură armată. Ea de presă. Intre acestea, un pipă ljş capăt a năzuinţe
rită voinţei maselor largi, combativitatea lor un rol maselor. Manifestarea a- .a ;© adeVSrai#: i larg răsunet a «tţrnit nu- lor şale legitime. Adreşîn-
patriotismului înflăcărat .hptărîtor In alegerea lui cestui entuziasm- cuprin- premisă in lupta poporul js-sărui ^inaugural i f !revis- du-se H Cuza f u prilejul
şi înaltului simţ politic Alexandru Ioan Cuza' ca Idea -totodată şi dorinţa Jaii p siîru cSştigarea in-; "tei Steaua T3»i i" »1.p 1 ţtep;,nfipi jurăn^ţiil,ui,'’MÎ4,
fii oelor mâi ‘înaintaţi fii -singur domn al celor maselor de a înlătura deptrâdenţei In 1877. octombrie . 1855 în carie e- ; hfiil Kogălniceanu fi şpU-
drtorul scria ! „Unirea Prin-, pea-: „Alegtrtdo-te pre tine
ciţrâtelor a Tos* visul *'de th ţara noastră,, am voit
ffi arătăm luifiii aceea ce
Popas devean finalizat cu obligarea săpăţqţe dărăpănată In- ' : aur, ţelul faprăvilor toată ţara dorşşŞe: la legi
ai Roţaânied,
lor bărbaţi
domnului să semneze ab- , tr* a «fcffco eţific^lciă-
dicarea. Din perioadă ir, 4it,. <«tra <i orză- as lui Iancu Huniad, ca şi nouă, om nou... Fii, dar,
mediat următoare abdiţ&r ţaareîe dgrinţi, fi numai. aâ lui Ştefan cel Mare, ca omul epoeii... $ă ca legea
rii lui Alexandru Ioan o vtd<& sk irM ttm şi al hji Md>ai Viteazul, să fie tare, iar tu, măria-
ilto i, Im
Cuza se păstrează la Ar cUpă" trid&toare de a-mi ^ al' lui Vasile Vodă, ca şi ta,_ca domn, fii bun, fii;
hivele . Statului locale cî- ~putie ttumele sub trei li al lui Matei Bâsâraib.' U- blînd, fii bun mat "ales
. ■ tevă" informaţii ..privind nii scrise de ci şi iată-mi " nirea" Principatelor a fost pentru acei pentru care
trecerea acestuia prin o- ia neputinţa de a termt- ţelul gindirilor şi al celor mai toţi domnii trecuţi au
raşul Deva. Este vorba . na momentul. ' Ara Inde- mai străluciţi dintre dom fost nepăsători sau răi...”
de un manuscris semaft pHnit Unirea Principate nii fanarioţi; şi cu toată Activitatea neobosită a
de publicista Duiica Con lor, din două surori ce. apăsarea străină, totuşi lui Mihail Kogălniceanu
stanţa, căsătorită Scheu, de secole se sfîşiau, am legislatorii noştri din 1830 pentru propăşirea ţării sa
datat la Viena 1908. Ar- făcut o ţară aptă şi ti- au înscris în articolul 425 le va continua mulţi ani
gumentînd că deţine in nără de a trăi eterii, res al legii fundamentale - de după 1859. Aportul acestui
formaţiile din cele mai pectată, lung şi greu am atunci aceste cuvinte; mare om politic român va
apropiate surse, autoarea luptat intru, a apăra o- ...începutul,, religia, obice fi unul din cele mai în
relatează popasul pe care noarea şi mtndria, refu iurile şi asemănarea lim semnate în opera de mo
»-) <6 Ai,’ domnitorul l-a făcut in zând de a pune pe capul bii locuitorilor acestor două dernizare a României în
oraşul de la poalele ce domnitorului român fesul Principate, precum şi tre vremea lui Cuza şi de ob
h* v— >*5-» |
tăţii in seara zilei de 14 turcesc, de a atinge cu buinţele ambelor părţi cu ţinere a independenţei ţă
februarie 1866. Hotelul buzele mele in semn de prind din însăşi descăle rii la 1877.
Facsimil din textul original al jurămîntului la care s-a oprit era si ' vasalitate piciorul sulta carea lor elementele ne Prof. VASILE IONAŞ
depus de Cuza Vodă, după alegerea sa ca domn al tuat pe locul actualei Ca nului din Stambul. Am
Moldovei. (Secţia Manuscrise a Academiei Române). se a cărţii, clădire care a luptat lung şi spre a
supravieţuit pînă nu cu smulge din ghiare cople
mulţi ani în urmă. şitoarea avere brîncove-
In istoria tuturor po In acele momente mari Trecerea prin Deva a nească, spre a o restitui
poarelor există anumite s-a strîns, s-a unit, a- celui care a întruchipat şcoaielor şi spitalelor că
momente care le-au mar proape instinctual, trecind speranţele tuturor româ rora era menită. Din robi
cat existenţa. Modul de peste toate micile dife nilor, oriunde s-ar fi a- am făcut oameni, un în
exprimare a celor che rende dintre ei, în apă flat ei, mi a trecut neob treg popor de muncitori
maţi sau mai puţin che rarea şi promovarea inte servată şi localnicii au liberi, cu iubire de pă-
maţi în iureşul acestor reselor majore ale nea ţinut să fie aproape de mîntul ce este al lor, de
evenimente cruciale dife mului românesc. Să fi acesta, chiar dacă oficial patrie, ce de acum cu
ră de la manifestarea in fost acest sentiment de el încetase de a mai fi rîvnă o vor apăra. Am
stinctuală pînă la atitu confraternitate unul,. din domnul celor două prin doborît privilegii, am a-
dinea lucidă sau chiar elementele care au con cipate unite. Ni se par bolit titlurile boiereşti,
mărinimoasă. Poporul ro tribuit la perenitatea a- cuprinzătoare, dar mai a- am nimicit- prejudecăţile
mân în evoluţia lui plină cestei insule de latinita les semnificative cuvinte din naştere, am stabilit $
de cele mai cumplite în te, care este România ? le pe care Constanţa Dun- egalitatea înaintea legii.
cercări vizînd adeseori Pregătirea şi înfăptui ca le reproduce ca fiind Am proclamat învăţămîn-
(ori poate tot timpul) în rea actului de la 24 ianua spuse de Cuza Vodă, în tul obligatoriu, am înăl
săşi existenţa lui ca en rie 1859 a fost unul din mohorita cameră a hanu ţat munca şi ştiinţa asu-
titate, s-a manifestat în marile momente ale is lui unde poposise: „O fpra drepturilor nobiliare,
acele momente cruciale toriei neamului nostru. visuri înşelătoare, ce scur făcînd din fiii de popor
în limitele fermităţii şi Înfăptuirile din timpul te aţi fost! O combina prelaţi, miniştri, mari
ale înţelegerii. Niciodată, domniei lui Alexandru ţii omeneşti, cum vă demnitari ai ţării. Deviza f]
românii nu au fost cei Ioan I au confirmat pe spulberă mai repede ne puterilor mele a fost : s<
care au tras primii sa deplin justeţea opţiunii prevăzute furtuni, vă spul nici un român fără pîi- P
bia, dar nu au ezitat să-şi adoptate . de cele două beră măi repede de cum ne, nici unul fără carte. fi
apere pământul, atunci principate româneşti. e spulberat praful în Şi totuşi rău am fost în 9
cînd acesta era în peri Vremurile şi interesele vînt. Ce de muncă, ce de ţeles, rău tălmăcite şi ic
col. Dar poate mai pre cele mai diferite au dus chinuri, ce de puteri chel faptele mele !". n
sus de toate aceste con însă, la acele confruntări tuite, de nopţi nedormite, d
siderente, poporul român regretabile şi care s-au de griji zdrobitoare, de Prof. M. CERCHEDEAN V:
TIIEODOR AMAN : f nirea 'Principalelor.
