Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_290
P. 2
CUVÎNm l»ER
Să vezi cum se dezbracă de retorici
însuşi adevărul, ca un soldat fără bonetă
scos Ia raport spre a se lăsa
Cel mai mare bărbat de pălmuit de ninsoare...
% Şi pentru că, odată şi odată,
va trebui să dispari şi tu,
al României in secolul al XlX-lea biet negustor de aripi şi cuvinte,
roagă-te pentru această,
moarte bună sub nămeţi—
., Alături de Alexandru ceastă preocupare- este într-un astfel de climat orator, impunîndu-se Fie-ţi, zăpada peste ochi, uşoară !
Ioan I Cuzâ, Kogălni accentuată de activitatea şi preocupări, ideea fău drept cei mai mare băr
ceanu rămlne una dintre sa de editor şi scriitor. ririi României moderne bat de stat al României JOAN EVU
personalităţile de seamă Revelatoare, este în acest se consolidează şi căreia în secolul al XlX-lea.
ce au -pus bazele' Unirii sens scoaterea revistei Kogălniceanu i se dăru Prodigioasa-i existenţă,
Principatelor Române din „Dacia literară" (1840) ca ieşte cu toată fiinţa. A- sublimată în istoria ţării, Rondelul Ardealului
1859 şi implicit ale sta re inaugurează în litera- cesta apare în prim-pla- - se monumentalizează în
tului modern român.1 O actele epocale de la 1859,
personalitate complexă, 1864, 1877. > ' Ardeal — pămînt de jertfă cu lacrimilc-n gene
eclatantă a spiritualităţii CENTEHARUL MORŢH Rememorăm aceste mo Te port eu mine-n suflet in orice univers,,
poporului nostru —• deo LUI MIHAIL KOGĂLNICEANU mente şi date ale vieţii Să-ţi ciute frumuseţea nu s-s-mplinit vreun vers,
potrivă orft politic, în Eşti mai de preţ ca dorul şi sîngele din vene.
drumător cultural şi li marelui Kogălniceanu, a- Înveninat întruna şi de pe hartă şters,
terar, prozator, memoria tura română direcţia na nul vieţii politice, ocu- cum, ia împlinirea a 100 Ţi-ai dovedit ea Bercul puterile perene—
list Ataşamentul pentru ţională şi populară, „Ar pîrwl funcţiile de deputat de ani de la trecerea sa Ardeal —* pămînt de jertfă cu lacrimilc-n gene
istoria neamului, al cărei hiva românească" (1841), în Divanul Ad-Hoc, prim- în nefiinţă cu gîâdul că Te port cu mine-n suflet in orice univers.
principal personaj va de „Propăşirea" (18-44). Un ministru .al lui A. I. Cuza istoria noastră naţională
veni ulterior, este con moment important al ac şi autpr al marilor refor Te-au apărat vitejii Corvinul şi Mihai
semnat iacă de la vîrsta tivităţii sale îl .constituie me ale acestuia, minis nu va fi intr-atît de „re- ŞL biet ţăran valahul împovărat şl supt, -
de 20 de an i. cind pro7 deschiderea cursului de tru de externe la 1877, scrisă" în anii-care vor Am sîngerat cu tine cind gardul ţi l-au rapt
iecta scrierea unei istorii istorie naţională la Aca întîlul ministru al Româ urma, trecindu-se peste Barbari de nicăierea fără de port şi grai.
apărută In 1838 la Berlin demia Mihăileană şi în niei Ia Paris (1880), sena reperele ei care nu pot
sub titlul „Istoria Vala- ceperea tipăririi Letopi tor, animator fără egal Ardeal pămint de jertfă cu ]aceimile-n gene.
hiei, Moldovei şi a vala seţelor Ţării Moldovei al vieţii noastre parla fi şterse cu toţi bureţii
hilor transdanubleni". A- (1846). mentare (1862), strălucit din lume. SANDU POPESCU
Titlul simbolic — Fe pat şi original, desfăşu spontane, dar antrenante cel mai adesea punctul
restre, pe care Huria Bă rat pe o claviatură boga şi cuceritoare, cele 68 de plecare al comenta
descu 1-h pus în fruntea: tă şi eterogenă — de la tablete ale volumului în riului, este îmbinate in
recentului său volum a- eroii lui Homer, ia agre truchipează adevărate ra tr-o manieră captivantă
părut la Editura Albatros, sivitatea de azi a Bagda ze de lumină, erupţii cu reflexivitatea şi poe
ilustrează în modul cel dului ; dc la Crălşorul scânteietoare, neaşteptate zia, îmbiind deopotrivă la
mai fidel conţinutul căr meditaţie şi reverie.
şi intrarea noastră ţii: invitaţia generoasă, cu CRONICA LITERARA ţiului graţios şi fascinant
Complexitatea
exerci
noaştere oferită spiritului
uman sensibil, reflexiv, al jocului de lumini este
însetat de frumos, de bi susţinut de certe resurse
! ne şi adevăr. Departe de » ale unei autentice com g*
A
a purta morga ştiinţifică bustii spirituale derulate
obişnuită lucrărilor ce a- Horea la Mihai Viteazul ale spiritului proteic ce impetuos pe spaţiul ce cu
bordează teme istorice, sau Kogălniceanu ; ori de vibrează în faţa miraco lor 115 pagini ale ^Fe
„O femeie face carieră" fără limite pentru Diva, lit
— american, „Sexmissi- o cîntăreaţâ de cabaret, biologice, filozofice sau li la Cervantes la Goethe şj lului existenţial ivit In restrelor* pe care Horia te
on" — polonez, „Frumoa de culoare, una din cele terare, cartea lui Horia Eminescu, sau la relaţia spaţiul sensibil aj deschi Bădescu le deschide cu tri
Bădescu e mai degrabă
sa de la Alhambra" — mai bune soprane din lu Un captivant exerciţiu spi posibilă dintre „Morome- derii spre contemplare şi jovialitate şl căldură In 9d
te şi Kant".
faţa cititorilor.
cubanez, „Diva" — fran me, a cărei voce nu a fost ritual dezinvolt, emanci cunoaştere. Observaţia o- tă
cez sînt doar cîteva. din însă înregistrată nicioda-. Lapidare, neprevăzute, biectivă, care constituie Prot DUMITRU SUSAN m
filmele aşa zise sexy ca tă... Trebuie însă reţinut Ni
re rulează pe ecranele că, pe lingă scenete ape zii
cinematografelor din Va tisante, filmul ascunde o L-am cunoscut pe la eademia de Teologie din Iulia, dc la 1 Decembrie prezentat spectacolul cu M
lea Jiului. Poate că sexy mare tandreţe şi este, sfîrşîtul deceniului al Sibiu, pe care a termi 1918. opereta „La şezătoare" Şt
este prea. mult spus, Orii* prin muzică, decor, mon VJI-lea. Era, .dacă nu o nal-o în anul 1912. Aici Conştient de rolul e- de'T. Brcdieeanu. Pe lin mi
cum,; asemenea filme, ca taj şi imagine o peliculă figură anacronică, cel pu i-a avut profesori pe D. mancipării maselor prin gă activitatea* dirijorală. uş
şi altele din această ca plină de fascinaţie şi ra ţin insolită. , Cele citeva Cunţan şi Timotei Popo- cultură, în vara anului Ion Ignaton se dedică toi
tegorie, care sînt anunţa finament, un omagiu a- şuviţe de păr, pieptănat vici. Din 1911 pînă în 1919, Ion Ignaton organi culegerii şi răşplndirii cu cri
te în viitorul apropiat, dus dragostei şi muzicii. lins, îi cădeau pînă. a- ■■■. 1913 a fost dirijorul co zează in oraşul Brad un noştinţelor despre cînte- 16
conţin numeroase scene Viaţa şi cariera artisti proape pe umeri. Purta rului mixt al Reuniunii cor mixt cu care i-a în- cul popular. Astfel, cule 16,
de dragoste pasională, de că a unei celebre cîntă- pantofi de lac, cu „semi- Meseriaşilor din Sibiu, eu tîmpinat pe regina . Mă ge şi prelucrează mai te
amor liber. reţe de cabaret din Ha toe", costum negru, la . care a prezentat un şir ria şi regele Ferdinand, multe cîntece populare şi Mi
Şi acum cîte ceva de vana anilor *20 sînt în gît lavalieră de aceeaşi de concerte eu diferite cu prilejul vizitei acesto ţine conferinţe pe teme £
spre acest gen de filme, făţişate în .filmul cuba Culoare, iar la butonieră prilejuri. In acelaşi timp, ra în capitală Zarandului -muzicale;
fără a vă răpi. plăcerea nez „Frumoasa de 4a Al nelipsita garoafă roşie. a cules cîntece populare .şi împrejurimi. •• O activitate deosebită Şb
vizionării lor. „Sexmissi- hambra". Este un- film Născut la 1 septembrie^ dk
în urma frecventării
on“ — punctul de por care trebuie văzut şi 're 1888, în satul Ormindea, din Răşinari, care vor fi culsurilor pregătitoare de desfăşoară Ion Ignaton în 22,
integrate
în
valoroasa,
nire este un pretext ba văzut măcar pentru fru comuna Băiţa, Ion Igna monografie a satului, e- ia Universitatea din Cluj, deceniul . al patrulea şi la
începutul celui de al cin
nalizat de S.F.: doi ti museţea melodiilor ne ton a moştenit talentul laborată de Victor Păca devine profesor de muzi cilea, atît cu corurile Li- lui
neri ai anilor '90 sînt con muritoarei eintfireţe cu muzical de la tatăl, său, lă. că la Liceul de Băieţi din ceului' „Decebal" şi al Bi 0,3
servaţi prin anabiozâ şi baneze. -C;': învăţătorul Gheorghc Tg- sericii Ortodoxe, precum lui
readuşi la viaţă 50 de ani „O femeie face carie naton, vestit pentru gla şi în cadrul Societăţii de 60
mai tirziu, în anul de ră", film realizat de Stu sul său. Şi-a petrecut co REMEMORĂRI Cîntâri. Este de menţio no
graţie 2040. In ce stare diourile „20 th. Century pilăria într-un mediu fol nat faptul că In anul
găsesc ei atunci Pămîntul Fox* în amil trecut; re cloric origina! deosebit 1934, corul bisericesc a
nostru străbun? Devastat prezintă o lecţie pentru de bogat şl variat interpretat la teatrul o- '
de un război nuclear, iar întreprinzători,1 viitorii răşenese din Deva opere
pe oameni, îngropaţi în privatizaţi in ceea ce pri După absolvirea şcolii ta în două acte „Baba
galerii subpâmîntene, ca veşte modul -în care poţi primare şi a gimnaziului La absolvirea Academi Deva, unde începlnd eu Hîrca" de M. Milto şi
dihorii. Populaţia- a su răzbi în viaţă şi în afa din Brad, urmează cursu ei de Teologie a fost sfin toamna anului 1919, des
ferit o mutaţie biologi ceri. în perspectivă femi rile gloriosului Liceu ,„An ţit şl numit preot în sa făşoară o muncă uriaşă, A. Flechten macheZ. 1
Tn această perioadă în
că : a devenit unisexuală. nină, drumul spre pros drei Şaguna" din Braşov, tul Crăeluneşti, dar, !a atît pe tărim şcolar, cit programele susţinute de va
Cum va rezolva viitorul peritate si succes în afa ca i bursier al Fondului scurt timp, a fost mobi şi pe cel cultura! Cu - chi
dilema ; vă lăsăm plăre ceri se poate obţine spe „Avram Iancu* al „As- lizat ca preot militar. cu sprijinul preotului ortodox formaţiile conduse de Ion pie
Ignaton sînt induse cîn
cea de a afla singuri. tind,' iri primul riad, la trei”. Aici, la Braşov, 11 gradul de căpitan. La de atunci, L. Citirea, în tece cuiere şi prelucrate zor
Filmul „Diva" distins muncă serioasă, perseve are profesor de muzică terminarea războiului, o- toamna anului 1921 în mu
eu premiul „Cgsar" âste renţă şi: fantezie, dar şi pe celebrul de pe atunci dată eu prăbuşirea Im fiinţează «teul mixt ăl de către faimosul dirijor, mu
care* amintim:
dintre
inclus Cap de afiş în la lipsă de prejudecăţi Ghcorghe Dinte, care, du periului Austro-Ungar. Ion funcţionarilor şi meseria pai
„Festivalul filmului fran din perspectivă feminină pă marea unire din 1918 Ignaton s-ă întors acasă şilor din Deva, din care, „Doina lui Lucacio", de\
„Prinsei patru bol la car",
cez" organizat Ia Deva, atunci cind este cazul. va deveni director al Con şi a organizat, la Ormin în martie 1923, a luat fi „Mtodrâ fioare-i norocu", sfii
Hunedoara şi Petroşani Iată, deci, cîteva consi servatorului din Cluj. dea, Garda Naţională, cu inţă Reuniunea Meseria „Cînd aud «tete clătind" nin
la sfirşitul lunii ianuarie deraţii privitoare la re In toamna anului' 1909 şilor, gl cărei preşedinte ş a , ia care se adaugă suf
şi începutul lui februa pertoriul cinematografic a Înjghebat un cor băr care a asigurat liniştea a fost ales In ante urmă „Doina* (pe versurile lui din
rie. Este povestea unui judeţean în perioada ca bătesc fia satul său natal, consătenilor sfii. Ales pre tor. la anul 1S29S, Reu M. Eminereu), dhteeui ves
tînăr poştaş din Paris, re urmează. Ormindea, «a care a sus şedinte al Consiliului Na niunea se fireasforasâ .fa mii
eligte „Afhtoste d pri-
care nutreşte o dragoste AL. M ARD ARI ţinut un concert fia fo ţional din Crâciuneşti, a Societatea de CiatAri, cu ceasrva*. pleacă, tteam- tnt:
losul bisericii din locali condus o numeroasă de cor şl «ţndieMrS, care sus- nus
tate. După absolvirea li rea adunare de la Alba & ne, urechea te*. ma
legaţie de săteni la ma
" e « suită de concerta.
ceului, s-a înscris îa Â- rn mare , succes l-a re- Prot C. CONSTA NDIN Şi 1
ura te