Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_291
P. 1
• .H
- - . ;
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNED
LIBERA
la
Ljbera iniţiativă — for torizaţie pentru amenaja atelier de cizmărie şi —
mă â implantării econo re a unei carmangerii, în cum zice —, în condiţiile
miei de piaţă — se ampli vederea desfăşurării în bu cînd încălţămintea nouă
fică tot mai mult şi în sa ne condiţii -a activităţii s-a scumpit serios- prin
tele judeţului nostru — o- respective, primăria comu liberalizarea preţurilor —
rientată fiind spre pune nei > a atribuit un spaţiu are clienţi , berechet Un
rea în valoare a posibili corespunzător şi teren în alt întreprinzător — este
In cadrul „Anchetei de sîm- urban. Circulînd pe trei rute : tăţilor locale şi împlinirea vorba de Dorel Şoica din
bătă" din această săptămînă Deva — Hunedoara, Deva — unor cerinţe ale populaţiei. Baia de Criş — are autori-
Un exemplu în acest sens
zaţie^pentru producerea şi
abordăm o problemă de maxim Brad şi Deva — Orăştie — re este comuna Baia de Cri.ş. desfacerea de-- pufuleţi.
După cum se vede, la
interes economico-social şi li porterii noştri au cules aspecte Primul om care şi-a scos BAIA DE CRIŞ Baia de Criş libera, iniţia
autorizaţie de întreprinză
man — transportul auto inter concrete ale acestei activităţi. tor particular este doamna tivă vizează _ activităţi în
Ana Dăniiă, care a des concordanţă cu nevoile lo-
chis, în satul de reşedin ' calităţii, ale oamenilor, şi
nu a alunecat — cum se
13 lei pentru a te congela ţă a comunei, o patiserie folosinţă pentru a creşte întîmplă în alte părţi —
unde produce şi desface
prăjituri, plăcinte ş.a., pe animale. Gheorghe Trifari spre îmbogăţirea cu orice
preţ şi în . cel măi scurt
din Ţebea, care a muncit
sau mersul căruţei cu motor care le vinde, în principal, 32 de ani la secţia de în timp a întreprinzătorilor —
lucrătorilor de - la secţia
din localitate a Coopera călţăminte a Cooperativei prin vînzarea de băuturi
Autogara Deva, marţi, înăuntru, afară fiind răcoa cest panou mai mult deru-I tivei „Moţul" din Brad, pre „Moţul" — fiind deci un alcoolictf. E bine să fie
22 ianuarie a.e., la orele re bine, chiar frig. Aici în tează oamenii. Nu numai ■ cum şi elevilor de la şcoa meseriaş de prima mină, în urmată şi în viitor această
dimineţii. Sala de aştepta schimb se poate trăi. Nu că în mare măsură nu se I la generală. Ioan Adam prezent pensionar — a cale.
re. Dacă nu luăm în sea este cald, dar nici nu în respectă, dâr o sumedenie" din Rişculiţa şi-a scos au deschis la locuinţa sa un TKAIAN bondgr
mă grămezile de resturi gheţi. Facem eîţiva paşi. de curse sînt anulate, des- I r/-sar * * jst jT" .
de lîngă coşul de gunoi şi prin sală. Un mare panou fiinţate, reprogramâte... Da- ■
din alte locuri, o putem pretinde că vrea să ne fa
considera destul de cura că a cunoaşte mersul au VALENTIN NEAGU 0 G R E V A L A M IN E L E D E A U R ?
ntă. In aşteptarea autobu tobuzelor. Adevărul este,
zelor, oamenii s-au tras însă, că de ani de zile a- (Continuare în pag. a 2-a)
Pare de necrezut să fi micul sector al deţinuţilor şi despărţit. Cînd nd^am
Necazuri pe patru roţi existat o grevă în zona' politici, cu o ghrte inte mai întîlnit, doar ne-am
minieră a Bradului, de-' rioară unde petreceam ore
salutat. Se explică tăcerea
spre care să nu se fi scris le zilei, au apărut doi mi asupra evenimentului- Am
şi una de rezervă nimic. Totul- rămîne sub neri ce ţineau de Barza, citat numele^, minerului
semnul întrebării cit timp,
fiindcă prin el sau familia
Evident că ara rămas sur
prins şi ca hunedorean de
lui s-âr putea obţine in
din încercările de infor
Costul unei călătorii pe menajat. Pe dinăuntru în Iancu, conducătorul auto- . mare, nu rezultă câ s-ar baştină, mai ales că vizi formaţii asupra grevei. Ca
ruta Deva — Brad s-a să, arată aproape mizera buzului cu nr. 31-HD-6604. I fi realizat: o cercetare, o tasem zona, am intrat date de amănunt reţin : au
dublat după liberalizarea bil. Pereţii sînt pătaţi, zu — Luerez.de 20 de ani S consemnare sau o comuni prompt în discuţie. fost arestaţi zeci de mun
Motivul arestării a fost
citori, toţi din satele zonei,
preţurilor. Faptul1 acesta grăveala este scorojită. Sa- în transportul de călători I care ştiinţifică asupra gre greva minerilor, nemulţu printre care Zdrapţi şi
vei minerilor auriferi din
nu l-a împiedicat pe şofe .la de aşteptare e ferecată — ne spune interlocutorul. > 1946.
rul Liviu Sas să plece în cu lacăt. în spaţiul respec * în ultimii ani ne confrun- I miţi de salarii şi de noile Bucureşci, le reţin ca si
cursă cu un sfert de oră tiv îşi.ţin meseriaşii de la tăm cu o sărăcie formida- ■ Sper să nu greşesc anul, condiţii impuse. Reţin doi gure.
' mai tîrziu, iar în staţia, de 1 E.G.C.fil Brad sculele şi bilă de piese, de schimb, I ceea ce nu este cu totul mineri, printre care unul împlinesc o datorie de
se numea firătianu sau
la Deaiu Mare să ia, în materialele. Căci unitatea cauciucuri ş.a. Criza a- ■ exclus, dar faptul în sine Brădeanu. L-am reîntîlnit conştiinţă spre a nu şe
este incontestabil, ţinînd
pierde din vedere un eve
cursa fir. 228, trei călători respectivă s-a angajat să ceasta s-a acceptuat în ui- I
care i-au pus în palma în renoveze autogara. A în tima vreme şi facem ade- ■ cont de datele concrete ce după vreo zece ani în niment destul de semnifi
Hunedoara. Ne-am recu
tinsă —; aidoma unui om ceput lucrările în toamna văratc exchibiţii pentru a I le relatez. noscut, dar cînd i-am evo cativ, rămînînd în atenţia
Mă aflam . în Peniten
ce imploră mila publică. anului trecut, a încasat menţine autobuzele în func- ■ ciarul Văcăreşti, condam şi responsabilitatea cerce
— nişte bani, fără să pri peste 50 000 lei, apoi — ţiune. | cat întîlnirea de la Văcă- tătorilor de la Muzeu şi ale
mească bileţel : ; v de vreo lună — le-a aban — Aveţi un autobuz cu- ■ nat politic la închisoare -reşti, a pus degetul la profesorilor _ de istorie ai
— Un asemenea fapt se donat şi nu se mai ştie rat, bine încălzit. | corecţională, ’ în perioada gură, şi n-a mai scos un judeţului, de a cerceta şi
petrece des în ultima vre cînd le va relua. ■■■/"“ Este. Acuma să ştiţi ■ octombrie 1945 — august cuvînt. Am înţeles situa a reda# cele cuvenite asu
me — este de părere dom : De la autogară pornesc că modul cum arată auto- | 1947. Cred că eram în ţia că nu vrea să se ştie pra Evenimentului. ’
nul Sabin Şiler, şeful Au 27 de trasee pentru aco buzul depinde de cel de la ■ vara anului 1946, cînd în dc aşa ceva, întrucît ne-am VICTOR ISAC
togara din Brad. Unii şo perirea cărora este nevoie volan. Eu îmi îngrijesc ma- |
feri se îmbogăţesc, real de 30 de autobuze zilnic. şina fiindcă cu ea îmi cîş- ■
mente, pe această câle. Din spusele şefului de co tig pîinea. . |
—• Cum se explică, pro loană, domnul Remus Cio Autogara din Brad de- ■ CU MPOTUL LA PLIMBARE
liferarea fenomenului ? can, am reţinut că, în ce serveşte zilnic circa 4—5000 |
Li Prin înţelegerea gre le mai bune situaţii, se de călători şi, cu toată să- ■
şită a democraţiei de' că reuşeşte asigurarea a cir răcia de autobuze, se reu- | Am un nepot, un băiat rează părinţii,, bunicii şi Mihăiţă nu i-au trebuit I
tre unii şoferi care îşi în ca 20—23 de autobuze. Au şeşte acoperirea. tuturor ■ isteţ, care împlineşte in chiar pe vînzători, pentru trei ore ca , să strice ju- *
chipuie că pot face ce vor, fost şi zile, în decembrie traseelor, uneori cu întîr-1 curînd 6 ani. Adesea ie că sînt foarte mari pen caria. Şi nu pentru că t
ca şi prin atitudinea in 1990, cînd s-au aflat în cir zieri, este adevărat. Acest şim împreună în oraş şi tru jucăriile existente, el ar fi vrut, ci pentru I
diferentă a unor călători culaţie 10—12 mijloace de l i ne plimbăm. Zilele tre pentru calitatea lor mai că, aşa cum am mai spus, *
faţă de asemenea atitudini. transport. în această stare TRAIAN BONDOR. cute, paşii ne-au purtat mult decît execrabilă. este de-o; calitate sub |
Autogara din Brad s-a de lucruri este inutil a se ALEXANDRU JURCA, pe lingă „Ulpiţa“ — cum Pe un copil mai mare orice •critică. , - *
primenit în ultima vreme, discuta despre desfăşurarea, colaborator îi Zic cumpărătorii maga îl mai poţi lămuri, poţi să-l
clădirea a fost reparată pe transportului auto în mod zinului cu articole pen faci să înţeleagă că nu Nu ne îndoim că accs- |
din afară, peronul s-a rea- fluent. Discutăm cu Sabin (Continuare în pag. a 2-a) tru copii de lîngă univer te preţuri, ca multe a l-%
tele, au fost negociate. Ne I
* § salul „Vipia" din Deva. îngrijorează faptul că nu j
i a Dacă magazinul care vin D 1 N este negociată, concomi- •
de articole de îmbrăcă tent, şi calitatea produse- I
minte l-a lăsat indiferent COLT lor. j
pe nepot, nu la fel s-a L
. întîmplat la magazinul[ de Trebuie să vă spun că I .
jucării. A tras de mine ai atîţia bani pentru o de la întîmplarea pe î
I pînă am intrat înăuntru, jucărie proastă. Dar cată care v-am povestit-o, deşi |
iar acolo mi-a propus să-i să lămureşti un ţine' ce nepotul meu mi-a dat să s
l! cumpăr ba o jucărie, ba n-a împlinit încă 6 ani. înţeleg că ar vrea şă mai I
Şi cîţi din aceştia sînt
trtacă pe ta magazinul '
i! cu plăcere un automobil, numai în urbea noastră ! cu jucării, sub diverse |
alta. Şi i-aş fi cumpărat
' Pînă la urmă am căzut
pretexte, am ocolit „UI- J
sau un tractor cu remor
că, sau o rachetă, dar
ocolesc pînă cînd nu voi I
că uri tractor cu remorcă
cînd arh văzut preţurile de acord cu' nepotul meu pita". Şi sînt hotărit s-o i
mţ-a pierit pofta. Un te minuscul din plastic, fi găsi acolo jucării bune, J
miri pe acolo, din plastic, reşte,- care costa 52 de chiar dacă sînt mai scum- |
care ţine exact, pînă ajungi lei, e cea mai frumoasă pe ca altădată. *
acasă, costă 70; 80, 100 jucărie din magazin. Am tmi pare rău de |
de iei, şi, chiar 130, 180 cumpărat-o repede şi am Mihăiţă. «
Această imagine poate fi văzută zilnic, în Autogara Deva, pentru toate lei, preţuri venite nu de plecat.
traseele. Autobuzele vin la peron cu foarte puţin timp înainte de plecare sau mult, dar care îngrijo Acasă, bineînţeles, Iul GHEORGHE PAVEl )
chiar după ora normală a plecării, obligînd călătorii să se înghesuie la urcare.
----- — ----------- ------------------ --------------^ foto PAVEL LAZÂ L I i * * t
'/T:\ V
