Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_291
P. 3
j M t t e c M ? m m m w i r * * f
' . V a
RERECJ1A ZILEI • • FRANCEZUL Syl-
J vian Dornon deţine un !
„în toate iernile de suferinţa gin*
| original record. în anul j
deşte-te câ va fi, câ nu poate să nu fie, ■ 1891 a parcurs distanţa )
1 de ia Paris Ia Moscova -
o primăvară". eu ajutorul upor picioa- j
N. IORGA | re (catarige) în 58. -de ,
'zile. i j
I « TIMP DE 185 DE 1
! ZILE Şl ■ NOPŢI echili- j
DESPRE SUFERINŢĂ 1 bristol Henri Rochetian I
|: (Franţa) s-a plimbat ■
• „Marca durere este ultimul liberator al spi , (bineînţeles cu pauzele j
ritului ; ea singură ne constrînge a coborî pînă la I respective) pe o sîrmă ,
cele mai ascunse adîncuri ale noastre". [ lungă de 118 metri, ri- I
FR. NIETZSCHE dicată la înălţimea de j
• Orice suferinţă care nu este în acelaşi timp aproape 3 metri, Tasta- t
si cunoaştere, este inutilă". lată la St. Etienne (28 I A nins. Prilej mult aşteptat pentru fotoreporterul nostru să-şi valorifice
P. GALDOS martie — 29 septembrie J pozele din... iama trecută. Foto PAVEL LAZA
'• „O singură bucurie mare poate şterge un şir 1973). în această perioa- j
întreg de dureri anterioare". dă el a parcurs peste • . DE PRIN A
I. PETRO VICI, 500 de kilometri. 1
o „Da ce să numim lumea un lăcaş al durerilor EXTEMPORALE
cînd în ea poţi să guşti si cele mai dulci desfătări ?“. ADUNATE (I) N o a p te a în C a r ai ţ i
Â.F. PREVOST RECORDURI Anarhie =?. purtarea ne-
e „O durere care alungă altă durere, este un VECHI justă a unor oameni dinţr-o
lene". moharhie. • Antropologie Ninge noaptea îiţ lama dau lupii la stînă
PUBLILIUS SYRUS- ..= ştiinţa despre provenien ' Carpaţl Ies la luptă bacii.
• ,,‘ii unui duşman se cere să-i respecţi durerea". • POATE APARE CU- j ţa omului din maimuţă. • Cu fulgi cit mioarele
' ' J.B. RACI NE RIOS, dar există şi un * Âsteroide = o anumită cla Stau ciobanii în tîrnaţ Urlă viscolu-n Aarpaţi
© „Durerea unui singur om face cit durerea record al... brancadieri- l să de animale echinoderme, Slninindu-şi cimpoaiele. Cliiuie bacii_in luptă.
lumii". lor. El este cel deţinut J marine, în formă de stea. Lupii cad ca fulgeraţi
A. de SAINT EXUPIÎRY de patru cetăţeni din j • Ateu == cel ce nu crede Viscoleşte sus Ia munte Pe coasta abruptă.
► „Suferinţele-îl întăresc pe om şi sint mai ne Gagelown (Canada), care * în religia ortodoxă, dar Pier în urlet văile
cesare -deeit orice plăcere, pentru formarea unui au transportat un „ră-1 crede în alte religii.. • Din înalturile cărunte Crapă gerul munţi: ■
caracter". nit" eu o greutate de * Autobiografie == o descrie- . Curg fuioare hăuriie, tu -.Iti, ■ •
C. BRÂNCUŞI 61 de kilograme pe o | re sau pictură făcută chiar Stimei th î ceruri pică.
• „Suferinţele morale, pe lingă care pălesc du distanţă de 10 kilometri i de autor. • Biped = ani ' Dimineaţa ..dintre fraţi ■-
rerile fizice, stîrnesc mai puţin milăţ fiindcă nu in 21 de ore şi 15 mi- j mal cu mai multe picioare. Noapte-aleargă în Ziua o iiispicăi-
furtună
se văd". nute. ' î • Cefalopode t== clasa .ani
H. de BAT ZAC • RECORDUL DE AL- * malelor lipsite de gît.' • Răstufnînd colacii, GEORGE P k*. '.ii. -
• „Nu ne putem bucura fără să putem suferi, T1TUBINE al unui zbor I Chiroptere = insecte cu
iar facultatea bucuriei este una şi aceeaşi cu a du eu avionul aparţine pi- * aripi chitinoase (de ex. că
rerii. Cine nu suferă, nici nu se-bucură,, după cum lotului sovietic Al. F e-| răbuşul ele.). • Coleoptere
cine nu simte caldul nu simte nici frigul". , dotov, care, la 25 ialic ’ = animale cu 'aripi din
M. do UNAMUNG 1973, la bordul unui a- J piele (de ex. liliacul etc.). ■ De ce
• „Adevăratele dureri si ut cele pe care le duci vion E-266 (MîG-25), a l • Cronometru — aparat
în tăcere şi de care nu vrei să fii nici compătimit, atins înălţimea de 36,225 * care măsoară distanta par
nici mîngîiat". , kilometri. f cursă de un corp. • He
GEORGE SANB . ' • CAMPIONUL MÎN- » xagon = figura romboedri- D o am n e?
« „Cu cît suferi mai mult devii mai hun şi, CATORILOR DE SPA- I • că care are şase laturi ega-
poate că, mai mare. Cei mici sint, intr-adevăr, in GHETŢI este Mike A- * -,le şi cu unghiurile opuse, De ce Doamne ai scris fericirea pe iiburi de
capabili să sufere, sufletul lor rămîne neatins, de priie. La 18 aprilie 1574, » două cîie două, egale. • ■curcubeu?. Căci. ce p oate.fi Iubirea clecîţ o . punte
durere, chiar atunci cînd ti consumă flacăra ei“. la Tarnpa (S.U.A.), a l Mamifere = animale1 pur de lumină şi culoare aruncată între două suflete
M. COBREANU consumat 288 yards (1 î tătoare de mamele. • De ce Doamne ne-aţi dat durerea timpului irecă- ■
Selecţie de 1LIE JLEAHU yard — 91 cm) de spa-1 Microscop = aparat folo tor, statornică şi grea precum pietrele ?,:Ciipa cea
ghetti (gătite), avînd o * sit numai pentru studierea
greutate de 3 kilograme. I microbilor. • Monografie repede şterge culorile şi rămâi doar aburi tle~ spe
• 81 DE STRIDII î ranţă. . . . . . . .
(scoase din carapace) în- | = lucrare scrisă cu mina. De ce-ai făcut Doamne să purtăm greutatea pi&- .
L0GOGRIF ' • Monolog = o convorbire trelor cînd alergăm să prindem curcubeul ? Poale
ghiţite în 15 minute. *
Acesta-i recordul sta- î între două persoane. • ai crezut că piatra se cufunda mai adine în băiet
Orizontal şi vertical: feilit de IVilliam Cor-f Omnivor = animal care şe da lumină şi culoare, dar nu te-ai gind.it cît de greu
I) Iîans popular ; 2) Ziar fieid la 6 septembrie * hrăneşte ca şi-omul • Pro e să zbori spre curcubeu cînd aripile îţi sînt de
in Itaiia ; . 3) Aliată; 4) 1969 la- Kornerset (An-1 cent = o parte dintr-o can piatră?... De ce n-ai făcut Doamne .durerea din abur
Nicolaie (diminutiv); 5) titate finită. • Pseudonim şi înscrisul fericirii _pe. albul pietrei; sau poate la
I'ii ; 6) Silabă de trom glia). . = alt cuvînt care înseam "început fericirea, era ele piatră dar cind ai izgonii
(Din „Guinnes Book of |
petă ; 7) Amare ! nă acelaşi lucru. # Pseu pe Âdanţ şi Dea din Paradis le-ai arătat curcubeul
World Reeords") J
LAURENŢJU BORCA* dopode animale cu pi-, 'la orizont — Fericirea —- luîniu-le toate■ pietrele
L.B. cioare false. pe care aveau înscrisă iubirea şi le-ai dat spre atnirţ-
i o . mAn o iu tire greutatea pietrei şi cu eg, durerea în drumul
spre fericire.
Şi dacă ai făcut toate acestea e semn . că orţiul
aşa o merită şi ne vom purta crucea de piatră r-isînd
DICTATURA CONJUGALA DIN FILIPINE (I) din cînd în cînd, cum, ne scăldăm în aburii de lumi-
nă şi culoare ai fericirii. Ce bine Doamne că ne-ai
. Luna februarie a anului ti-că s-a dovedit a fi un numită mai apoi „fluturele drept; ..musculos - fe Asia" dat totuşi Şpcra.nţa.
1986 a pus capăt dictatu individ fără scrupule mo de oţel". Se va lăsa domi exulta preşedintele John-,
rii famjliei Marcos in Fi- mentul' „naşterii" sale, cmd nat de soţie, ii va accepta' ' son; Nixo» la rtedul său ' IN A DELEANU '
Mpine odată cu schimba a plonjat In arena politi acesteia puteri deosebite, -este Sneînfet de „relaţiile
rea obligatorie a dornici* că, o* produs îs anul 1940 iar Eimelda nu ti va ră speciale" ou Marcos. Dar
liiilu-i, anterior cu Honolulu la vlrsta de 32 de ani. Per mîne datoare, Ii va stimu constituţia filipineTă fe».
în Mawai. Degradarea fi sonaj nepăsător la conse la noi şi noi ambiţii, va terziee un al 'treilea man
zică şi starea psihică jal cinţele acţiunilor sale, în ţese tot felul de intrigi dat 1 Aceentoatoa âregali-
nică l-au făcut pe fostul clinat spre violenţă, cu un necesare propulsării soţu tăţilor, violenţa, nepotis
dictator, să fie incapabil cult pentru relaţii de tip lui. fa anul 1959 Marcos mul, . absenţa reformelor
în continuare să perceapă mafiot, poate era astfel ajunge în senat, intră la •au întărit opoziţia repre
realitatea : .nu î-a părăsit structurat, poate şi-a lăsat puţin timp după aceea in zentată de Partidul Libe
ideea fixă a revenirii în amprenta asupra sa şi răz- Partidul Liberal, va spri ral de sub «onducereă lui
Filjpine ca eliberator, cind boiifl clandestin. jini campania la preşedin Benigne Aquino, lider cu
de fapt ar fi oferit astfel Imanul 1946 Republica FJ- ţie a lui MacapagaL In popularitatea în creştere,-
prilejul aşteptat de a '' fi lipinelo s devenit inde sn 1965 va trace ia Partidrfl ■capabil să ^Ungft pr^edin-
judecat. . dentă dar influenţată eco Naţionalist de Dreapta şi-l te tn 1973. Marcos, folosind
Momentul adevărului o- nomic şi politic de S.U.A. va Inloeui pe preşedintele ca pneiext .Insurecţia co-
dată sosit \s-g spulberat ©mtre preşedinţii case, Macapagal.. după o eampă- munistă" proclamă legea
Orice legendă, adevărata l-au precedat pe Marcos, nie ejeetorală foarte *3 iră, marţială la 21 septembrie
faţă de mincinos, de trişor unii erau «— conform pă cu victime, în eare Maca- 1972,. se fac arestări fe ma
de asasin al lui Marcos a rerii sale „fantome", alţii pagăl # acuză de fraudă. să, Benigno Aqumo, pri
devenit cunoscută datorită „marionete", ©apă doi ană 1 v,-*<v 1 spre diete -a f s mul vizat, este -întemniţat
urmi larg sistem de infor de aedvttate politică, Mar- deschis de aceleaşi condi timp de 7 ani jdnă la ple
m aţii S-au contestat şi * * âsvjm In fSSi etepataft, ţii care stat prezente peste-' carea în exil fe S.U.A.
pretinsele fapte deosebite făeînd uz de priză la ma io t: briza economică, in Manila, snsiderată ca un
săvârşite 'In. tinereţe ; .fap se, de umor, poztnrf in apă flaţia, bugetul dezechili Ciiieago al , Pacificului, va
tei'* -li arme m cadr 1 re rătorul consecvent ăl liber brat, mizeria. Nu există deveni . teren prielnic pen- .
zistenţei 4 m daapto războ tăţii şi A noii dfm**fTft** opoziţi* «Olidă, ptoă şi .mi tru activitate de gangsteri,
iului al doilea mondial i-au din ţara scăpată de sub mata — slabă — este inac Marcos fiind un veritabil
fost ;onţestJ «. de către uu- tutela S.U.A., pentru sta- tivi. Proaspătul preşedinte şef.' gume fabuloase de
tari ăţile av.lftsre Mărea unor .• eţice a mtgajat *§ .se .pună Io bani iau drumurile trâi-
ne. Bra In « tine se vene In politici $j adml- âM ba naţiunii. Lucrurile năt&ţti, proiecte m^alo-
te le obscură cu setivjtaţi nttteaţi*. tmrg prost, dar după Pa- mane înghit sume mari de IT? CtîMPA* Ot tA btSWiTJtRi CA t
împotriva ocupaţiei Japo sn 1981 m tru * u alta fraudă w&t. deferi, multe rămlnind Sn MAI îf TTIN
neze, parte din biografi» i l melda Rmnualdez, o fru iorălă îl m e^iae fer faza de proiect.
desigur _ inventată. în mo museţe aparte numită şi funcţia de preşedinte spre . ‘V s urma)
srea din Leyte", după
mentul în care Marcos a „floarc satisfacţia americanilor: Desen dr ALEXANDiU Ki GLSCL
i -sa de origine, sapra-
ntrat n actîvRs-î a f ,ft~ lns«Sa- „'ffarepg 'este.. braţtd m m » r. CO«N«L STOICA - *
