Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_293
P. 1
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul III, nr. 293 MIERCURI, 30 IANUARIE 1991 4 pagini - 3 lei
SFINŢII TREI IERARHI - VASILE.GRIGORE ŞI IOANj
CONTRAPUNCT
care să nu afle temei şi Sfinţilor Trei Ierarhi nu
De aproape o mie de
Mirajul zărilor străine (II) ani, Biserica noastră prăz- călăuză în activitatea Sfin a anulat modul personal Hristos se adresează Sfin
ţilor Săi Apostoli şi tu
turor celor ce vor crede
ţilor Trei Ierarhi. Şi to
nuieşte, la 30 ianuarie,
în care fiecare a fost un
pe Sfinţii Trei Ierarhi — tuşi această unitate de mărturisitor al lui Hristos. în El : „Voi sînteţi lu
Vasile cel. Mare, Grigo- credinţă, de ideal, de slu în Sfînta Evanghelie care mina lumii !“ şi „Aşa să
Nu e corect să vorbim pile şi pier neştiuţi în re Teologul şi Ioan Gură- jire lui Dumnezeu şi oa sfe citeşte la Sfînta Litur lumineze lumina voastră,
despre emigraţie la mo indiferenţa crîncenă a de-Aur. Cinstirea lor în- menilor, această unitate ghie a praznicului (Matei, înaintea oamenilor, ca
dul general deoarece este marilor metropole. Puţini tr-o singură zi se dato- în virtute şi evlavie a 5, 14-20). Mîntuitorul lisus văzînd ei faptele voastre
o noţiune în sfera căreia se realizează, Dintre a- reşte faptului că între cele bune, să preamă
intră categorii diverse, cu ceştia fac parte şi adepţii viaţa şl activitatea lor rească pe Tatăl Vostru
motivaţii diferite şi care devizei , „Ubi bene, ibi sînt multe asemănări, „Un nume bun este mai de preţ decît cel din ceruri". Să încer
nu ne preocupă în aceeaşi patria": patria pentru ei ceea ce a îndemnat Bise bogăţia. Stimei este mai preţioasă decît căm să fim purtătorii a-
măsură. Aşa, bunăoară, este acolo unde le e lor rica să le dea ' o cinstire argintul şi decît aurul". (Pildele lui Sola-. cestei „lumini" care să ne
nu văd sens şi soluţie u- bine. N-au sentimentul egală. Aproape că nu e- lumineze calea şi viaţa.
nei discuţii despre emi trecutului, nu cunosc so xistă activitate a Bisericii mon, cap. 22, vers 1). ' 7
granţii care mănîncă le lidaritatea de clan sau în decursul veacurilor Preot CORNEL ALICA
bedele din parcurile vie- de neam iar un mormînt
neze, jefuiesc pasagerii părăsit nu le spune ni
din U-Bahn-ul berlinez mic. Sînt tenaci, lipsiţi M a i s în t zece m in u te
sau cerşesc pe bulevarde de scrupule şi de obicei pîn ă la plecarea ra p id u lu i
le Parisului» dîndu-se reuşesc, chiar dacă încep d in , .G ara de N o rd . In v a
drept victime ale Revo ca ' vidanjori. Intr-uri fel il I g o n u l de clasa a II-a . tit e -
luţiei române. Dacă âş îi admir dar — Dumnezeu a-tă te cu u n b ă rb a t b in e,
fi cinic, aş zice că ar tre să mă ierte nu-i regret. de peste 50 de a n i, ţig ă n -
bui să ne bucurăm că Ii regret în schinŞîjpe et cnşa- i spune vo rb e d u lc i ;
scăpăm de ei. Din neferi nicii genhăSt Cazul lor se'Sdespgţţeu cu g re u de,.,
cire, unii ca aceştia aduc e jntn-adeyăr „tragic şi iu b itp l a i ; In ţip e . se dă
grave prejudicii 'morale complex, căci. (.ruştrările se m n a lu l de plecare, o ,jtf;
ţării şi, prestigiului \pi~ la care au fost . supuşi,; tim ă şi .prelungă sgru ţq ref
căci- occidentalul de rind,' CU .. rol, determinant în e l coboară ia r ea, „la. geo’ijt,
rămîrie convins că. toţi emigraţia lor, le-au re
românii sînt asemenea suscitat probabil şi' nos î l urm ă reşte cu p riv ire a
pîn ă cînd dispare in ~ ce a ţa
emigranţilor* romani cu talgia unei patrii ’ ances-' d e p ă rtă rii.
care a avut de-a face.. trale. Nu ,pdtâ£in‘ decît;
Cum ziceam, nu văd so-. să regretăm ‘ capul " lor
luţia. E un' fenomen care bine organizat, lucrarea
se va stinge de la sine, lor'- bine rîhduită, • brazda Ţigăneuşa
nu însă fără a lăsa pg adîncă şi fertilă pe care
reputaţia noastră pete aii tras-o în" cîmpul cul
foarte greu de înlăturat. turii şi civilizaţiei tran din tren
Tot astfel, nu cred că; silvane. Şi,. deşi, . perso
ne-am putea simţi impli nal, ca individ, n-am nici
caţi în soarta emigranţi o vină, mă simt bîntuit
lor pe care nu-i mînă de de remuşcări la gîndul că
cît un spirit de aventură ţara mea darnică şi prie „E soţul meu“ — imi spu
primar, netrecut prin fil tenoasă a fost în stare ne după ce răminem doar
trul culturii. Profitînd de în ultimii treizeci de ani Cind va fi gata Motelul de la Brad? în ritmul în care se munceşte... noi în compartiment. „AUt
liberalizarea paşapoarte să le determine dezrădă Foto PA VEL LAZA de mult U iubesc..." Avem
lor, ei îşi iau zborul în cinarea după o statorni locuri opuse şi, fără să
stoluri înspre Un occi cie de şapte veacuri. A- vreau, privirea-mi rămî-
dent interzis pînă acum vem nevoie de nemţi. ne fixată asupra chipului
dar cunoscut doar din po Cu ei fe ca şi cu bătrînii: ei. Este de o frumuseţe
zele lucioase şi colorate dacă .nu-i ai, trebuie să PSZÎ tulburătoare: chipu-i măs
ale revistelor. Unii, după ţi-i cumperi. Noi i-am liniu contrastează cit albul
ce îşi satisfac curiozita scurtei de blană ce o poar
tea, revin acasă mai în RADU CIOBANU — Vecinii noştri sînt o familie tare veselă. tă, iar fusta de blue-jeans,
ţelepţi şi se apucă de — Cum adică ? strinsă pe mijloc, ii pune
treabă. Alţii îşi ard ari (Continuare în pag. a 2-a) — Ea aruncă farfuriile după eL Dacă il nime in evidenţă fineţea for
reşte, rîde ea. *I>acă nu-1 nimereşte, rîdc el. „ melor. O lumină aparte
— un amestec de bunătate,
dar şi de viclenie — emană
SCRISOARE COMENTATA din ochit-i negri, migda-
C în d ia rn a îş i a ra tă c o lţii, laţi. îmi zimbeşte sincer
(sau e doar o părere ?), mă
Transfer abuziv? fascinează făptura ei, ase
menea tablourilor ver&m-
p iîn g e rîs u l d e -a s tă v a ră bile ce-ţi dau acea- emoţie-;
inexplicabilă. îmi poves
.Săptăttiîna trecută, mer mentat superficial în pri locatarii din jur. Firesc 5 Citim scrisoarea domnu Oţelăria Electrică nr. 2, teşte că are; patru copii,
curul termometrelor a co-. vinţa vinovaţilor de situa ei tremură în case din cau lui IOAN ŢOC, zidar şa- unde m-aţi-găsit astăzi. că actualul ei soţ —- nele
borît cu mai multe grade ţia constatată, conducerea za „defectului" şi vor să motor la C. S. Hunedoara, — Nu aţi întrebat de ce gitim — locuieşte in Capi
sub zero, în special noap I.G.C.L. a împărţit sanc ştie cînd se va face iarăşi tală, dar că soacra n-o
tea. Hunedorenii au 'si* ţiuni. : cald în casele lor. „Pînă fost muncitor la secţia I vi s-a dispus transferul ? suportă. M-a cucerit. Păcat
vut - multe dureri de cap Privaţi de confortul căl marţi în nici un caz" — Furnale, de eîteva luni... — Ba am întrebat. Pe că nu întotdeauna contează
în aceste zile; dureri de durii în case, locuitorii Hu prevesteşte specialistul transferat la secţia Oţelă- domnul inginer Marcel Ju prima impresie.
cap şi nevoie de aspirină. nedoarei ni s-au adresat I.G.C.L.-uîui. Şi e abia ria Electrică nr. 2, în hala ra, fost şef de secţie, ac E frig, e mult prea frig
La Hunedoara, poate mai din nou. Am pornit şi noi joi. în compartimentul nostru.
mult ca în alte oraşe, cînd din nou la cercetarea fap La punctul de termofi căreia stăm de vorbă. tualmente directorul Uzi Se plinge de o spasmofilie
iarna îşi arată colţii mai telor. Concluziile? în cele care C. F. 11, agentul pri — Vă ştiam ia furnale. nei nr. 2. M-am adresat şi (deci nu poate munci), re
tare, piînge rîsul de-astă ce urmează. mar intră cu temperatura De ce . Ia oţelărle ? domnului director general. cunoaşte ; că a călătorit
vară. Joi, 24 ianuarie, dru de 75 grade C. La retur, — Aşa cum v-am sem Dar fără nici un rezultat. mult, dar îmi vorbeşte ne
De problema încălzirii mul autovehiculelor pe tot 75 grade C. Adică face nalat în scrisoarea adresa — Şi la Oţelăria Electri încetat de cinstea ei, de
apartamentelor la Hune magistrală era deviat. De o plimbare prin instalaţiile sufletul ei deschis... Apare
doara ne-am ocupat, la ce ? Se lucra la remedie din punotul termic şi se tă „Cuvîntului liber", apă că nr. 2, cum merg trebu şi conductorul, ne afută în
cererea locatarilor din car rea unei defecţiuni la un întoarce fără să facă vreun rută în ziarul din 3 febra- rile? sfîrşit să ne instalăm la
tierele Micro III—IV ' la racord de... termoficare. serviciu locatarilor. De arie 1990, din prima de — In ce mă priveşte, eu căldură. In compartimentul
timpul' potrivit, publicînd Domnul Ion Golceâ, insta vină e defectul de pe ma muncesc. Noi, zidarii şa- în care ocupăm două lo
în 14 noiembrie 1990 sub lator la termoficare la gistrală. Faptul că agentul 110 000 lei acordată furna- curi, nu-i decît o tinără
titlul „O situaţie aproape I.G.C.L,, este unul dintre primar soseşte cu 75 gra liştilor, 37 000 lei i-au fost motori, toţi muncitorii de din Afganistan. Vine de la
explozivă — Bătrînul O.T, cei ce lucrează aici. „Toa de C este una dintre prin daţi directorului da pe a- la întreţinerea cuptoarelor Sofia, e obosită şi se odih
fără apă şi căldură", re* tă lurăea care a putut da cipalele obstacole în calea tunci, ing. Dumitru Bo- electrice vrem să facem neşte. Ţiganca o studiază.
zultatul unei anchete pe o mînă de ajutor la înlă confortului spre casele hu- bîrnea. De la data apari treabă bună, să-i ajutăm pe Observă totul. Mă îndeam
tema pregătirii pentru iar turarea defecţiunii, a dat. nedorenilor dar nu singu ţiei articolului meu în oţelari. nă să mă odihnesc, să
nă a instalaţiilor de t|r- Primăria i-a mobilizat pe rul. „La temperatura de dorm. Se ospătează apoi
moficare. Multe şi contra toţi. Dar, nu. facem decît afară — ne spune domnul „Cuvîntul liber" nu am mai — Doriţi să vă întoar din pachetul cu mîncare şi
dictorii reacţii a născut o cîrpeală. Pe zona aeeasta Iile Ban, maistru la ter- avut linişte. ... Asupra mea ceţi la secţia I Furnale ? o serveşte şi pe tînăra călă
acea anchetă. Intre altele, trebuie înlocuite conduc moficare în cadrul I.G.C.L. s-au făcut tot felul de pre — Nu. îmi place aici la toare cu o gustate. Apot
un salariat de lă sectorul tele pe tot tronsonul" *~ siuni, care au culminat cu oţelăria..
termoficare al I.G.C.L. Hu ne spunea domnul Golcea. ION CIOCLEI ESTERA SlNA
nedoara ne făcea cu ou şi Intre timp — la locul cu transferarea mea abuziva
cu oţet că ne-am docu pricina s-au, adunat ciotcă (Continuare in pag, a 2-a) de la secţia I Furnale, la GH. I. NEGREA (Continuare fn pag. a 2-a)
