Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_294

ZIAR INDEPENDENT Al JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul III, nr. 294 JOI, 31 IANUARIE 1991 4 pagini - 3 lei v '

CONTRAPUNCT
A m b :ţia de

a produce

Tinerii şi specialiştii deci'. Sint nepătaţi, necom- de c a lita te
promişi, bine intenţionaţi, cinstiţi. Tinerii, în ge­
neral, foarte bine dotaţi: specialiştii, de obicei, — Săptămîna trecută am
de performanţă. Ce îi determină să plece ? Intîi, mo­ primit o scrisoar? de
tivele moral-afective. Prin decerribrie, întrro anchetă la o cit.itoq.re care sem­
tv, reporterul solicita răspunsurile unor. tineri, după nează Jurcă Lucia. Nu
toate aparenţele studenţi, din Piaţa Universităţii. ştiu dacă numele este
Erau îngrijiţi, curaţi, îmbrăcaţi cu gust, aveau chi­ real sau un pseudonim.
puri inteligente şi din ochii lor îţi . puteai da seama Dar, de fapt, acest lu­
că gîndesc, că se frămîntă şi că isînţ-sinceri. Intr-un cru nici nu interesea-
fel saUi altul, toţi, absolut toţi au mărturisit că hu ză. Importantă este pro­
mai au nici o speranţă, nici un ideal, că nu întrevăd blema abordată. Şi ca
nici o perspectivă. Auzindu-i, nu puteai decit să te să nu lungesc vorba, re­
cutremuri. De unde, la vîrsta lor, o asemenea ca­ produc:' din, scrisoarea
tastrofică abdicare ? Specialiştii, pe de altă parte, d-nei (sau, d-şoarei) Jur­
manifestă aceeaşi blazare şi acuză aceeaşi lipsă de că Lucia un pasaj :
perspectivă. Unul dintre aceştia, cînd se decide şă „Referitor la articolul
emigreze, spune textual aşa: „Am două motive: Hunedoara. Au sosit pantofi de dam ă! Frumoşi şi numai cu 670 ici pere­ dv. „Optimism... pru­
blazarea profesională şi neîncrederea în cei care ne chea. Poate-i vedem'pe tarabele bişniţarilor cu 1700 perechea;'că mare-i pute­ dent", apărut în data de
conduc. Nu am nici o speranţă de a mă realiza rea banului. Foto PAVEL LAZA
profesional intr-o perioadă, scurtă, să zicem 3—5 ani,
că Românii ar putea ajunge în* acest» timp la o ‘ D I N
democraţie de tip occidental". , Se pot adăuga alte
motive, invocate de alţii: corupţia, nepotismul şi , C O L J
relaţiile sint în floare, competenţa e obstrucţionată, „ P e n o i n u n e i u b e ş t e n i m e n i . . . “
nomenclaturiştii rezistă, am fost minţiţi, ni s-a fu­ .24 ianuarie 1991. Sînt
rat revoluţia etc. etc., unele reale, altele simple slo­ de acord cu dv, abun­
ganuri reziduale. Nenorocirea e că toţi aceştia sint Am luat, la vremea cînd pentru fete — şi de la Baia tru sufletul unui copil lip­ denţa de produse din
victimele unei viziuni idilice, conform căreia revo­ frunza căzîndă se preschim­ de Criş — pentru băieţi. sit de căldura căminului. . carne pe care o~ puteam
luţia instaurează democraţia iar democraţia în­ ba* în moale fulg de nea, o Este, de altfel, pasul pe î Se speră însă că totul va vedea în magazinele a-
seamnă dispariţia automată a răului. Dar — pentru hotărîre : să bat, de la un care îl fac şi micuţii de deveni, rnai vesel şi măi limentare în data de 19
Dumnezeu! — răul nu va dispărea niciodată pen­ capăt la altul al ţinutului Ia Orăştie, ajunşi la vîrsta intim, acum, cînd a sosit ianuarie ne-a impresib-
tru că astfel n-am putea percepe binele, iar demo­ Hunedoarei, la toate por­ abecedarului. ■ - deja mobilier n,ou şi sal­ nat plăcut pe toţi, din-
craţia (mă văd nevoit să mă repet) nu înseamnă , ţile caselor de Vopii. în­ O primă constatare. în tele Relaxa. . Există un du-ne chiar şi unele
nicidecum dispariţia răului ci doar posibilitatea de cerc a-mi ţine făgăduiala ambele unităţi se trăieşte adevăr : acela că orice lu­ speranţe, dar, pentru că
a i te opune. Atît şi himic mai mult. Dar atît este făcută ■ mie însămi. sub binecuvîn tarea aju­ cru poate părea extrem de există şi un dar, citind
destul, este enorm. Cum să lupţi însă împotriva De ce această dorinţă?! toarelor care au venit şi negru, în funcţie de pri- articolul xlv, mi-am dat
răului, cind la prima canonadă- armata ^depune ar- .. Categoric, hh doar din ffe- continuă a veni/ Exi«rtft *;r- y vitwi/lntpunîndu-mi'obiec­ seama că nu aţi cum­
mele şi dezertează? Cu cine să duci bătălia, cină voia periplului gazetăresc. cum fonduri şi, în conse­ tivitate desăvîrşită,, nu pot părat. din acele produse.
cei .mai tineri şi mai competenţi te lasă, acuzîndu-te Ci, mai presus de toate, din cinţă, alimentele se achi­ eiuda însă realitatea : din Eu am cumpărat, şl
că .i-ai minţit ? In ce au fost ei minţiţi ? întreb, convingerea că despre ziţionează de la orice uni­ punctul de vedere al do­ marc ml-a fost dezamă­
pentru că, de-lă Revoluţie încoace, cei aflaţi la con­ copiii loviţi de soartă, tate care acceptă plata prin tării, Casa de .Copii de la girea cind am consta­
Baia de Criş este,
cate­
ducerea ţării nu fac decit să repete că tranziţia la trebuie să se ştie. Zborul virament. D-na director tat calitatea necorespun­
democraţie şi economia de piaţă va fi grea, foarte vîrstei lor e frînt de întim- Elena Lăzărescu (Orăştie) goric, cea mai vitregită zătoare a unor prepa­
grea. Nici măcar n-au promis vreun termen de plări pentru care nu sînt mărturisea că, paradoxal, din judeţ. Preocupările' rate. Am cumpărat atît
pentru schimbare în 'bine
sfîrşit al acestei etape. Nici nu puteau, pentru că vinovaţi. Şi, deci, asupra găseşte înţelegere mai mul­ parizer cit şi salam de
e vorba de un proces de ameliorare treptată, care lor e creştineşte a ne a- tă la firmele din ţară decît sînt manifeste. Dl. 'director vară,, parizerul era plin
va dura ani. < Însăşi opoziţia recunoaşte-că orice gu­ pleca, nu doar cu milă re­ la cele din judeţ, unde, Virgil Mîtea pare omul de găuri în care era
potrivit pentru
acest loc,
vern s-ar afla în aceeaşi situaţie. Şi atunci unde ce — sau chiar cu repul­ sublinia dumneaei, bună­ un lichid gălbui cu mi­
e minciuna, cine a minţit pe cine ? Cine a făcut sie, cum fac unii — ci cu voinţa nu dă pe dinafară. deoarece, împreună cu cei ros infect şi gust de
promisiuni nerespectate ? Da, e adevărat, făcinâ pe compasiune, înţelegere şi La Baia de Criş, cu obiec­ doi fraţi ai dumnealui -- rînced. în salamul de
chelnerul intr-o circiumă de lingă Manchester, cîş- multă disponibilitate de tele de îmbrăcăminte pri­ acum ingineri — a crescut vară nu erau găuri ci
tigi într-o zi leafa pe o lună a inginerului de acasă. ajutorare. mite dţn străinătate, ; se sub acoperişul aşezămîn- numai bucăţi de grăsi­
Cu asta sîntem la motivaţia de ordin material. Dar poate asigura necesarul tului în fruntea căruia se me. Dar, şi aici mai
ar fi bine dacă iluzionâţii noştri s-ar gîndi puţin Pentru că ultima dată pentru încă 4—5 ani vii­ află. Impresia pe care o
tori. Dacă ambientalul fe­
RADU CIOB ANU am trecut pragul Casei de lasă şcoala este cu atît GHEORGHE PAVEL
Preşcolari din Orăştie, vă telor de la Orăştie este
propun ca pas imediat — plăcut, la Baia de Criş at­ NATALI I VASIU
(Continuare în pag. a 2-a) şi firesc — cele două case mosfera din dormitoare, nu (Continuare în pag. a 2-a)
de copii de la Orăştie — e tocmai cea potrivită pen­ (Continuare în pag. a 2-a)
MONDIALA PENTRU PROTECŢIA VICTIMELOR DE 11
Această campanie este manitară a lui Henry Du- tejarea şi asigurarea de Dacă' din numărul victi­ — Cred că dacă mă însor, o mulţime de fete
o apţiune simultană, â nant (elveţianul care a asistenţă celor care, în melor primului război vor suferi. " : -
tuturor componentelor iniţiat în a-.ul 1863 Miş­ virtutea Dreptului Inter­ mondial, civilii reprezen­ — Păi, cu cîte vrei să te însori ?
Mişcării Internaţionale de carea Internaţională de naţional Umanitar, au tau 15 la sută, în cel de
Cruce Roşie şi Semilună Cruce Roşie) a introdus o dreptul la acestea al doilea război mondial
Roşie, declanşată în ziua nouă dimensiune în dife­ Bilanţul suferinţelor procentul a fost de 65 la
de 28 ianuarie a.c„ consti­ ritele maniere de a înţe­ îndurate de victimele con­ - sută, în momentul de
tuind o „premieră" pen­ lege tragedia războiului flictelor armate care ah faţă este de 90 la sută.
tru organizatori. Nicioda­ şi a reacţiona în faţa a- avut loc după 1945 (pe­ Iată dc ce şi mesajul
tă pînă acum această miş­ cesteia. îmi aduc oma­ rioadă paradoxal numită pe care Campania îl
care internaţională nu a giul milioanelor de volun­ „după război") echivalea­
lansat o astfel de acţiune tari- ai Crucii Roşii şi ză cu o sfidare la adresa transmite guvernelor tu­
•simultană de o aseme­ Semilunii Roşii care se umanităţii, constind din turor combatanţilor, pre­
nea amploare. străduiesc zi de zi să â- fapte comise de oameni cum şi tuturor oamenilor
8 Mai 1991, Ziua Inter­ melioreze situaţia tuturor împotriva oamenilor. In bine intenţionaţi din lu­
naţională a Crucii Roşii, fiinţelor umane ale că­ aceasta perioadă au avut mea întreagă este clar:
va constitui punctul cui* ror ţări sînt sfîşiate de loc 105 conflicte armate „DREPTUL INTERNA­
miriant al campaniei, prin lupte sau de catastrofe * importante — în care TIONAL UMANITAR '
realizarea în întreaga lu­ naturale. Lansarea acestei şi-au v pierdut viaţa cel TREBUIE RESPECTAT !
me a unui „lanţ âl lumi­ campanii este ’ o iniţiati­ puţin 20 de milioane de — AJUTATI CRUCEA
nii’', având ca generic de­ vă care onorează Mişcarea persoane ; 60 de milioane ROŞIE ŞI ' SEMILUNA
viza ; j,LUMINAŢI ÎNTU­ Internaţională a Crucii de persoane au fost ră­ ROŞIE SĂ VINA ÎN
NERICUL”. Roşii şi Semilunii Roşii". nite, mutate din propria AJUTORUL TUTUROR
în mesajul de susţine­ Campania Mondială pen­ lor-ţară sau forţate să ia VICTIMELOR DE RĂZ­
re pe care l-a adresat tru' Protecţia' Victimelor drumul exilului ; 9 din 10 BOI 1”.
pronţpţorilop ' Campaniei» de Război . .are' ca', scop victime"! sînt din rîndul
dL P£rez ,de Uuellar, şer conştientizarea •' opiniei . populaţiei) civile; 8 din ELISABETA CIORQBEA,
10 Victime au fost femei,.
cretaruT generai al 'Orgar
publice mondiale cu pri­
! nizaţiei Naţiunilor Unite,; vire lax sparta. Victimelor copii sau persoane ta >■' a Judeţului Hunedoara SOCIETATE « ACŢlUNHW W lCt IU’ ŞAPTE C A I;.-
Secretarul Filialei
•DEOARECEACŢIONĂM CA-NCOWHJLWE DENUMIM
de Cruce Roşie
şl declarat: „Viziunea tt*
:■
'
de război, prfecura şi pro­ ' vîrstă.
i» . ’.mm rm rrm m trnmtmm i mm r 1_ Desen do ALEXANDRU HUGESCU