Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_294
P. 2
Pag. ? CUVÎNTUt LIBE
amabilitate, O P A G U B A
« gnişeâe Noi societăţi comerciale Vagoane pe „linia moartă n
Din biroul coordonator al
de relaţii cu publicul pe acţiuni Regulatorului de Circulaţie că la I.M.M.R. Siineria se
fac eforturi, dar nu se poa
şi Mişcare Deva, luăm le
te acoperi acest mante vo
] Venind in intimpinarea Unic S. A. şi Straja S. A., gătura prin staţie cu gările lum de lucru. Şi tot ca să
mari di»
respectăm adevărul, vreau
judeţul nostru.
Care. consideraţi câ sîntj în ‘faţă' cu cel cafe-ţi soli ţiorinfelăr unor cititori; şi toate în Vulcan (prin Aflăm şi notăm de la dom să reţineţi că mai sfiit va
calităţile ce . trebuie să Ie, cită serviciile, trebuie să persoane interesate, ne-am reorganizarea fostei I.C.S. nul inginer Avram Drâm- goane în circulaţie de peste
întrunească funcţionarul de fii răbdător,- respectuos, adresat Camerei pentru Mixtă Vulcan), Favior In băreanu, şeful R.C.M D.e- 25 de ani, vreme fii care
la ghişeul de relaţii cu amabil, serviabil, cumpătat Comerţ şi Industrie De ternaţional S.R.L. (socie va. Dumnealui face mai s-au uzat, au fost repara
publicul ? şi.„ calm". (Rozalia Bâdoiu va despre noile societăţi tate cu răspundere limita , Inţii un calcul ; te de mai multe ori, dar
întrebarea de mai sus — I biroul do copiat acte al comercial^ pe acţiuni ce tă româno—americană) şi i 4— în 19 staţii de cale în zadar, nu mai cores
am adresat-o unui mqre Cooperativei „Mureşul"). S-au înfiinţat; de curînd şt Favior Vidra S„ A, (am ; ferată din judeţ un număr pund ritmului, cerinţelor de
număr de persoane care „Funcţionarul de la ghişeu s-au înregistrat, precum şi bele provenind din fosta ;j dej 30 de linii* — moarte, astăzi: viteze mărite, în
; îşi desfăşoară activitatea trijbuie să cunoască foarte i cum li se spune — sînt blo- cărcături mari etc. Apoi
la ghişee, acolo unde se află birje specificul activităţii unităţile din care s-au Întreprindere „Vidra" O- j cate cu vagoane de marfă, este de subliniat că la în
faţă în faţă cu cei careş Ie saiie — legi, decrete, să fie desprins sau fostele lor răştie), Eior S.R.L. Orăştie j" defecte; unele goale, altele c ă rc a re— descărcare mi
(societate române-ameri-
solicită serviciile. Sugestia birje pregătit profesional”. denumiri. Iată lista aces cană provenită din- fosta j înţărcate şi nedescâreate la se acordă atenţia cuveni
— urmată de explicaţia ţă (DOina Stanciu — opera- tora : i teifmen. înţelegem greu- tă. Multe vagoane sînt tam-
aceasta ar fi o modalitate . tor, Administraţia finan- Metalchim S. A. (fostă Plafar Orăştie), Criş Bus j tăţjile* iernii, bare totuşi ponatej. lovite, unele .dera
de educaţie, practicată în ciajră). Cu promptitudine şi I.C.R.M. Deva), Sarmitex S..A. Brad (din fostă i n-gu fost aşa de mari. cat iate.' Dtecâî scoase1 dini circu
unele ţări civilizate ale amabilitate, fără prejude S.A. (fostă I.C.R.T.I. De I.T.A1), Prima S. A. De j în j alţi ani, dar de ce stau laţie. Aceasta în vreme ce
Europei —* a venit de la căţi, ne-au răspuns de ase va), ' Retezat & A. (fosta va (societate comercială 1 vagoanele Încărcate cu unele unităţi economice -—
colaboratorii noşjtri. menea doamnele Ioşefina I.C.R.A. Deva), Avicola româno — germană cu ; materii prime la C. S. Hu- chiar, şi cele numite mai
„Din cînd în cînd să Bakonyi şi Daniela Impuţi, S..A. (fostă Avicola Min profil de alimentaţie, tu I nedoara, C. S. „Victoria* înainte -- şe piîng că tiu.
reamintim funcţionarilor de de la Administraţia finan- tia), Marmosim S.A. (fos rism, tipărituri, traduceri i Călan, X.E. Deva, t. L. De- au vagoanei
la ghişeele de relaţii eu ciară. ta Marmura Simeria), Ca etc.), Pet Pet Travel S.R.L. î vaj la unele mate şi prepa- — în ctmcluzie, domn t
publicul că ei se află In De la Societatea pe Ac sio 1 S. A (desprinsă din Petroşani . raţii din Vatea Jiului, la le inginer.
(societate ro
slujba cetăţeanului şi nu ţiuni „Sarmis" am primit I.C.& Mixtă Călan), Cri- mâno — daneză ! multe alte unităţi, vagoane — Calea ferată are inte
invers" — sublinia un co doiiă răspunsuri formulate pentru \ care nu se descarcă, sta-; resul Ca vagonul să cir
laborator al „Cuvin tului de'doamna Bulgărea F. şi, ' şul Brad S. A. (prin re transporturi). j ţiohează ore şi chiar zile cule, să se învîrtă roata,
liber”. Am solicitat răs respectiv, domnul Nico- organizarea-. Î.C.S.. Mixtă Pe măsură ce se vor în j în i ir pe „linia m oartei cum zicem noi ceferişti!,
ş
punsuri întrebării de mai lesCu Eugen — economişti. Brad), Streiui Călan S. A, registra şi alte societăţi } f - i i i d o paguhă şi,pentru; pentru că numai atunci a-
sus la ghişee ale poştei, Cităm unul, cu speranţa (prin restructurarea I.G.S. v ă vom informa şi despre j unităţi şi pentru calea fe- duce venit. La* rîndul îor,
serviciilor C.E.C., agenţii că vor lua cunoştinţă de Mixtă Călan), Stil S.A., acestea. ; rată. • r- . - ■ unităţile pe care le servim
lor Ioto-pronosport, Societă conţinutul lui şi cei care | -f-,Dispuneţi şi de o cifră' ar trebui să aibă mar. mult
ţii pe Acţiuni „Sarmis", Ad lucrează direet cu publicul, j a lor,- domnule inginer ? interes să încarce şi să des
ministraţiei financiare, bi cărora le-am cerut de j -— 'Numai în ultima carce operativ, să ; nu plă
roului cL copiat acte din fapt să răspundă: „Fizic j vrfm e ăm fost obligaţi-' să tească pagube căii ferate,
Deva, ghişee prin faţă că corespunzător, ţinută de t tragem pe „linie moartă", bani care * să rămînă ir»
rora se perindă zilnic sute centă, fără defecte în vor adjeă* au fost scoase din buzunarul lor, pentru oa
şi chiar mii de cetăţeni. bire, amabil, calm, cunos cirfcuîaţie pentru o perioa menii lor. Dar pentru ă
Selectăm din răspunsu cător al unei limbi de cir dă-mai scurtă sau mai lun împlini această reciproci
rile prim ite: „Funcţiona culaţie internaţională. Să gă,} 2839 vagoâne de marfă. tate se cuvine să acţionăm;
rul de la ghişeu trebuie să cunoască potenţialul turis Aş; vrea să fiu bine înţe- să muncim cu toţii mai
fie politicos, să dea expli tic al excursiei care poate î e s : nu. reuşim să repa bine şi cu folos. ;
caţii corecte, să fie ama s-o organizeze, profilul sta răm bi ritmul în care; se
bil, să nu părăsească locul ţiunilor de odihnă şi tra defectează. Este adevărat GIC. I. NEGREA
de muncă în timpul ser-' tament, afecţiuni ce se pot
viciului, să dea dovadă de trata, în ce zone sînt am ■^ w w A W .V rfw ^ w w y v W J W W V w w „*yw .vsw .*.
seriozitate". (M. M. — ofi plasate. mijloace de trans
ciantă, Oficiul P.Ţ.T.R. De port etc. Să fie corect, M irajul z* rilor străine (I I)
va); „Seriozitate, amabili cinstit, să nu poarte dis
tate, corectitudine. îp ceea cuţii în contradictoriu cu (Urmare din pag. 1)
ce priveşte lămuririle pe turiştii".
care le cere publicul, tre Şi. acum... o surpriză. cîte secole de evoluţie firească a economiei* arc - în
buie exprimate clar, pe Care credeţi,- stimaţi citi urmă Anglia, cîte secole de libertate şi democraţie,
înţelesul fiecăruia", (J.I. — tori, că ă fost răspunsul cum se respectă acolo tradiţiile, cum sînt educaţi
oficiantă. Oficiul P.T.T.R, pe'care l-am primit de la copiii şi formaţi specialiştii, cum s-a format menta
Deva); „Receptivitate, să-şi ufla; dintre funcţionarele de litatea oamenilor, cîte ore -pe zi munceşte cîrciuma-
stăpîneaseă eventualii nervi, la ^Agenţia C.E.C. din stra rul şi cita nu muncit tatăl, şi bunicul, şi străbuni
să manifeste solicitudi da .Libertăţii-.? L-am notat cul lui pentru ca lira sterlină să ajungă la puterea
ne şi înţelegere". (H.A. — cuvînb cu cuvînt: „Dum de azi. Aşa ar parveni poate la constatarea că exe
oficiante. Oficiul P.T.T.R. neavoastră credeţi că noi cuţia unui dictator nu presupune şi dispariţia mi
Deva); „Competenţă, serio avem timp de aşa ceva? raculoasă a sistemului său, ci, dimpotrivă, înseam
zitate, corectitudine, promp Abia ne tragem .'* respira nă abia începutul unui lung şi dureros proces de
titudine" (Maria Moise — ţia..."; N-am insistat să-şi reconstrucţie care porneşte de la zero iar uneori,
Oficiul P.T.T.R. Deva). Răs decline identitatea. I-am ca în cazul nostru,, chiar de la minus. Standardul
punsuri de genul celor in explicat însă funcţionarei unei democraţii occidentale nu cade din cer peste
serate au mai formulat şi mult prea ocupate că nu locul gol lăsat de un dictator, nu se obţine în 12
doamnele L. Costea, Ioana ziaristul, ca persoană, îi luni şi nici chiar „în 3—5 ani". La.el se ajunge greu
Mihuţ şi Marioara Ghera, cere acest răspuns (care şi într-un timp ,a cărui durată depinder de calitatea
de la acelaşi oficiu. ar fi ,durat exact... un şi claritatea , idealurilor celor in cauză.
Doamnele Liliana Dinu minut). Microsondajul de
şi Lidia Eftimie, de la A- opinie l-am realizat, după
genţia Loto-Pronosport din cum am subliniat la înce
strada Libertăţii, ne spun put, la sligestia cititorilor,
că amabilitatea, răbdarea, a celor care apelează la
deservirea ireproşabilă şi serviciile funcţionarilor de Ambiţia de a produce de calitate
zîmbetul deschis sînt obiş la ghişee. De aceea, vă*
nuinţe în, serviciul dumnea lăsăm, pe dv., stimaţi cetă
lor, adăugind că dacă şl*; ţeni, să comentaţi răspun (Urmare din pag. I) şi cu vinzători ai acestor
în alte unităţi salariul s-ar sul de măi sus. Şi mai produse, cele relatate de
lua după încasări, n-ar ales să ne semnalaţi orice Instalatorii sînt aşteptaţi dc multă vreme şi la Există un dar, nu nu dv se confirmă. Prepa
mai exista nici cea -mai neregulă legată de aceste Snak-bar „Cetate" Deva, dar în calitate dc meseriaşi. mai gustul de rinced i ratele fabricate la Timi
mică nemulţumire faţă servicii. se putea imputa salamu şoara sau la Arad sînt
de modul de servire. Foto PA VEI. LAZA lui ci însuşi gustul tui, de o calitate superioară
Notăm alte păreri. „Faţă ESTE» A SfN V ca atare, era rău, dă' celor fabricate în jude
rău şi neplăcut''mirosi ţul nostru, dar- ede so
VAWWVWVVWVVVWWVVVWAVWWWrtWWWWWWUW W W W IJW W W V'JW tor, Şi mă întreb din sesc în cantităţi ; măi
bou, oare este suficient mici şi se...x epuizează
Pe noi n u ne iu b eşte nim eni... sd fie, să ne bucurăm repede. Uneori, chiar-
>» fără să avem nici un rtvai înainte de a a-
-:
fel- de pretenţii. ?“.
(Urmare din pag. 1) | sert-în mină, feţele au j ror îngrijire cade tot sub pe care aceşti copii, prinşi ' Stimată cititoare. Re— junge in faţa cumpără
scandat ; ; „ciofto-la-tă ! incidenţa casei unde au îh păienjenişul de dificul-* produdnd frăgmeTităl d e torului... de rind. Fabri
mai şifonată: cu cit curtea cio-co-la-tă !“. Şi,., au pri ■ crescut? Vidul de legisîâ»' taţi ale vîrstei, îl fac cu jnai' sus din scrisoarea canţii noştri, in schimb,
cunoaşte un adevărat şan mit. Existăm încă numeroa- 1 ţie athige cu largâ-î aripă mare uşurinţă. dv, înseamnă că ne-am ori nu au materia pri
tier. Se fac' lucrări pentru >' se cazuri de euresis şi chiar şi statutul caselor de co Mă întristează rana su însuşit punctul de ve mă necesară şi proaspă
o centrală termică pe car boli mai grave. Ţineţi pii. în aşteptarea unor fletească a copiilor, din dere pe care l-aţi ex tă, ori nu aplică- reţete
burant lichid, fondurile cont, v-aş ruga, de mediul clarificări, mă declar op care picură vorbele plîn- primat. Intr-adevăr, nu le aşa cum trebuie. Dar
fiind puse :1a dispoziţie de din care provin cei mai timistă. se... „Pe noi nimeni nu ne trebuie să ne mulţumim f şi-într-un, caz ‘şi' m al
o persoană particulară din mulţi dintre bolnavi. M ai: spinoasă şi mult iubeşte™ toţi ne urăsc™". doar cu abtmdănţn unor tui, concurenţa ar tre
Germania.:; * „Acelaşi mediu, care a : mai gravă declt problema Simt cum revolta creşte fin produse, ei să pretind hui- să--i angajeze' rm i
Alocaţia zilnică a crescut ofilit trupeşte, a încercat j aproviiiOnăril ’■ şi a dotării . mine, silittdu-mă să le spun aem şi calitate. In cazaţi4 mult. Ştiu că m ulţi oa
simţitor şi, pentru a se — uneori a reuşit — sîă; o- este problema educaţională. limpede şi răspicat ; Nu-1 nostru, abundenţa pre- meni care lucrează în
evita tendinţa copiilor de filească şi sufleteşte. Stau Trist adevăr: copiii de la adevărat î Şi mai ales nu-1 paratelot din egrne s-a domeniul febricirU' pre
a-şi vinde din; lucruşoare, mărturie desele devieri J casele 'statului suferă (au drept! Şi voi, asemenea 'simţit î» tot cursul săpţ paratelor din câtite s£nt
li se asigură lunar* sumă comportamentale pentru 1 suferit, vor saferibpurureaî tuturor celorlalţi oopii, tămînil trecute şi chiar buni meseriaşi. £ î cr
de 146 ‘lei (respectiv 160 remedierea cărora este des un mare handicap .a- ' veţi dreptul să vreţi ceva tuni, 2Ş ianttofîe, dimi ' trebui să-şl pună; la fm-r
pentru cei mai mari), ca necesară, şi’ se practică, fectiv. Dacă băieţii nu-şi in viaţă ! Şi voi, aseme neaţa* in. mu lte ma curcare şt dsntilţta de a
bani de buzunar, „ . internarea copiilor în şcoli prea pHng soarta,' fetele nea tuturor celorlalţi OQfiJii, gazine alirkentare, sec face 'prbdkse db c«8tfc--
Că nemulţumiri măi speciale Un statut deo insă mărturisesc cu g te : aveţi drepbif să intraţi toarele de prepară* de te, PerttTu că, pfnS la
există, îmi pare firesc. La camdată neclar au „asis ta#e şi voaiat de lacrim i: In competiţia vieţii. Pen came erau' b&e aprovi urină, caSSOXea adtaee
Orăştie a avut loc o „gre taţii" — oopii care, de „Pte noi nu ne iubeşte ni tru că şi voi slnteţi apfb
vă". chiar în sala de mese. păşind vîrsta gimnaziului, meni...". De atei, pînă la dotaţi şi, de ce nu, pu- zionate, Dlscuttnd ci* p fe s tţ g t u jlr m e i p ro d u
Aflînd că s-a primit cio urmează alte şcoli sau... no „Pe noi toată lamear ne terntel ca toţi ceiialţfc mal m ulţi cumpărători c ă to a re , * * * -■■ X-'
colată, cu portocala — de le urmează deloc, şi a că- urăşte..." nu-i decît un pas, De la mine, NOROC? 1